Contestație act administrativ fiscal. Decizia 289/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
RO MÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA nr. 289
Ședința publică din data de 18 februarie 2010
PREȘEDINTE: Valentin Niță
JUDECĂTORI: Valentin Niță, Elisabeta Gherasim Alexandrina Urlețeanu
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, județul B, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr.1566 din 11 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta- SRL, cu sediul în Nehoiu, str. -,. 7,. 2,. 10, județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimata-reclamanta - SRL, reprezentată de administrator asistat de avocat din Baroul Buzău, lipsind recurenta-pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se stadiul pricinii, modul de îndeplinire a procedurii de citare, faptul că recursul este scutit de plata taxei de timbru, iar recurenta-pârâtă a solicitat, prin motivele de recurs, judecarea cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod proc. civ. S-a mai învederat că intimata-reclamantă depus, prin serviciul registratură, întâmpinare la motivele de recurs.
Avocat, pentru intimata-reclamanta - SRL, menționează că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în combaterea recursului.
Curtea, luând act că intimata-reclamantă nu are cereri de formulat, iar recurenta-pârâtă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-reclamanta - SRL, arată că instanța de fond nu s-a pronunțat cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii și nici nu a făcut o greșită apreciere a materialului probator administrat în cauză, ci a avut în vedere toate înscrisurile de la dosar, procedând la o corectă și legală apreciere, atât a situației de fapt, cât și a situației de drept existentă între părți.
.//.
În esență, arată că societatea reclamantă a îndeplinit toate condițiile legale, în sensul că a depus borderourile cupoanelor statistice pentru călătoriile cu autobuzul și situațiile centralizatoare ale acestor borderouri, aprobate, pentru legalitate, de către asociațiile veteranilor de război, precum și de către recurentă.
De asemenea, în mod corect prima instanță a reținut că, la data controlului, Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 527/1997, în baza căruia societatea a fost sancționată, era abrogat încă din data de 04.12.2001, prin intrarea în vigoare a nr. 1842/2001, care l-a abrogat expres.
Se mai susține că societatea nu poate fi sancționată pentru lipsa licențelor de execuție, deoarece acestea au existat pentru toate autobuzele societății; că reglementările legale în vigoare nu prevedeau nicio interdicție specială și nici obligativitatea vreunei licențe în afara celor deținute de către reclamantă, iar, pentru lipsa celor 40 de foi de parcurs, deja societatea a fost sancționată, așa cum rezultă din procesul-verbal de contravenție nr. -/26.07.2005.
Solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate, ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Prin sentința nr. 1566 din 11 noiembrie 2009, Tribunalul Buzău - Secția
Comercială și de Contencios Administrativ a admis acțiunea formulată de reclamanta - SRL, dispunând anularea procesului - verbal de control financiar din data de 29.07.2005, întocmit de către pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond reținut că reclamanta a formulat, inițial, contestație la B, care i-a comunicat acesteia că, potrivit art. 178 pct.1 din OG nr. 92/2003, Biroul soluționare contestații este competent să se pronunțe numai asupra contestațiilor formulate împotriva deciziilor de impunere a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, precum și a titlurilor de creanță privind datoria vamală, care au ca obiect impozite, taxe, contribuții, datorie vamală și accesorii ale acestora, al căror cuantum este sub 5 miliarde lei, astfel încât competența de soluționare a contestației împotriva procesului verbal de control financiar revine direct instanței.
Pe fondul cauzei, instanța reținut că, din probele administrate în cauză și din cuprinsul expertizei tehnice, rezultă că, din punct de vedere teoretic, reclamanta avea posibilitatea, raportat la perioada controlată, de a genera sumele în discuție, față de capacitatea de transport și că, în perioada analizată, - SRL a fost încadrată ca plătitor de impozit, achitând către bugetul consolidat al statului TVA-ul. și impozitul pe venit aferente sumei de 602.933 lei, încasată de la Ministerul Transportului.
În mod concret, cu privire la suma ce s-a dispus a fi virată către bugetul de stat, s-a constatat că, pentru valoarea de 106.600 lei, s-au prezentat foi de parcurs, iar pentru suma de 496.333 lei nu au fost prezentate astfel de înscrisuri.
De asemenea, instanța de fond a considerat că, la momentul decontării sumei de 602.933 lei de către Ministerul Transporturilor, în baza cupoanelor statistice, reclamanta a îndeplinit toate condițiile legale, în sensul că a depus borderourile cupoanelor statistice pentru călătoriile cu autobuzul și situațiile centralizatoare ale acestor borderouri, aprobate, pentru legalitate, de asociațiile veteranilor de război, avizarea inițială a borderourilor și situațiilor centralizatoare fiind efectuată de către DGFP De asemenea, pe perioada controlului, reclamanta a deținut licențele de transport necesare pentru transporturile de persoane efectuate.
Instanța a apreciat că decontarea, de către Ministerul Transporturilor, a sumei de 602.933 lei, s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor legale în materie, documentația depusă în acest sens fiind avizată de către B și Asociația Națională a din România - Filiala B, o dovadă în acest sens fiind și aceea că Ministerul Transporturilor a decontat mai puțin cu 498 lei decât suma solicitată, ceea ce înseamnă că, la acel moment, s-au efectuat toate verificările.
S-a mai reținut, de instanța de fond, că, pentru sumele decontate, s-a plătit impozit pe venit și TVA, reclamanta fiind în culpă numai pentru suma de 496.333 lei, pentru care nu a prezentat foi de parcurs, faptă pentru care a fost sancționată contravențional.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, aceasta fiind afectată de nulitățile prevăzute de art. 304 pct. 9 Cod proc. civ.; totodată, solicită aplicarea dispozițiilor art. 3041Cod proc. civ.
Astfel, recurenta susține că sentința recurată nu respectă îndrumările instanței de control judiciar - Curtea de Apel Ploiești - stabilite prin decizia nr. 291/19.02.2009. Aceasta nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate susținerile sale, nefăcându-se nicio referire sau analiză a motivelor invocate de ea în recurs, iar expertiza contabilă este analizată numai în sensul capacității de transport a contestatoarei, respectiv a faptului că este înregistrată ca plătitoare de impozit pe venit și TVA, achitând aceste contribuții aferente sumelor în discuție, ci se pune accent pe faptul că recurenta avizat borderourile și situațiile centralizatoare prezentate de contestatoare -Ministerului Transporturilor.
În continuare, recurenta arată că verificarea efectuată la sediul reclamantei avut loc la solicitarea Inspectoratului Poliției Județene - Serviciul de Investigare a Fraudelor, potrivit adresei nr. 5647/06.06.2005, înregistrată la DGFP sub nr. 19070/ 06.06.2005, ocazie cu care s-au constatat o serie de nereguli în privința curselor ocazionale.
Potrivit Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 527/1997, operatorii de transport sunt obligați să dețină licențe de execuție pentru traseu numai pentru transportul de persoane prin servicii regulate, însă reclamanta a utilizat cupoane statistice nu numai pentru cursele regulate, dar și pentru alte trasee decât cele din licențele emise de ARR, astfel cum sunt detaliate în anexele la raportul de inspecție fiscală contestat.
Recurenta mai arată că, din adresa nr. 43/7033/12.01.2006 emisă de Direcția Generală și Transport Rutier, la data efectuării controlului nu era prevăzută nicio licență specială pentru cursele ocazionale de transport persoane, însă, ca documente specifice curselor ocazionale, la bordul autovehiculului erau impuse, printre altele, documentul de tarifare globală a transportului, iar, la sediu, contractele pentru transporturile rutiere ocazionale-în copie- pentru cursele aflate în derulare și în original pentru cursele efectuate pentru anul precedent și anul în curs.
Se mai susține, de către recurentă, că reclamanta nu a putut prezenta, pentru
justificarea prestației de transport, documentele referitoare la contract sau comanda din partea beneficiarului transportului, precum și lista pasagerilor transportați, vizată de serviciul rutier teritorial cu minim 24 de ore înainte de efectuarea cursei, aceste aspecte fiind reglementate de nr. 1842/2001, în vigoare pentru perioada supusă controlului.
Organul de control a constatat că, pentru cursele respective, nu au fost întocmite, în toate cazurile, foi de parcurs, suma totală a cupoanelor statistice decontate de minister, pentru transporturi care nu îndeplinesc condițiile de curse regulate, fiind de 6.029.325.000 ROL, sumă care este reținută și de expertul contabil.
Recurenta arată că a procedat la avizarea inițială în urma aprobării acestora de către asociațiile de veterani și, în temeiul Instrucțiunilor comune, emise de ministerele transporturilor și finanțelor, urmărindu-se corelația dintre datele înscrise în borderourile și cele din cupoanele statistice ale biletelor speciale de călătorie prezentate de agentul economic. Atât la avizare, cât și la controlul ulterior, nu au fost solicitate licențele de execuție, verificarea acestora fiind în competența ARR însă, ca urmare a răspunsului ARR la demersurile recurentei, organul de control a procedat la identificarea curselor ocazionale, clarificare solicitată de organul de poliție.
Se mai arată, de către recurentă, că există obligații în privința documentelor ce trebuie deținute atât la bordul autovehicului, cât și la sediul reclamantei, documente pe care, însă, reclamanta nu le-a prezentat organului de control, întrucât nu le deținea, situație recunoscută de administratorul societății și consemnată în actul contestat, iar pentru neregulile constatate, față de administratorul societății s-a început urmărirea penală, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215 și art. 290 Cod penal, însă aceasta nu a fost finalizată.
În final, recurenta susține că problema esențială, care nu a fost reținută de instanța de fond, nu este aceea că societatea reclamantă avea posibilitatea de a genera sumele în discuție, ci faptul că societatea contestatoare nu executat curse regulate conform licențelor de traseu eliberate, ci a executat curse pe alte trasee, pentru care nu se decontează bilete gratuite pentru veterani.
Solicită admiterea recursului, modificarea, în tot, sentinței, în sensul respingerii acțiunii și menținerea raportului de inspecție fiscală.
Verificând actele și lucrările dosarului, văzând motivele de recurs, precum și dispozițiile art. 304 ind. 1 Cod proc. civ. Curtea reține următoarele:
În urma unui control efectuat la reclamantă, în perioada 6.07-29.07.2005, inspectori din cadrul pârâtei au constatat că, pentru perioada 1.01.2002- 31.05.2004, s-a decontat, de la Ministerul Transporturilor, suma de 602.933 lei, reprezentând contravaloarea cupoanelor statistice pentru transport de persoane pe trasee pentru care reclamanta nu a deținut licențe de execuție, la această sumă ce s-a dispus a fi virată la bugetul statului, adăugându-se și dobânzi, în sumă de 211.187 lei și penalități de întârziere, în sumă de 58.499 lei.
S-a mai reținut, în actul de control, că, în cazul curselor regulate, pentru care s-a primit suma de 29.719 lei din partea Ministerului Transporturilor, au fost întocmite foi de parcurs pe traseele din licențele eliberate de ARR, iar, în ceea ce privește cursele ocazionale pentru care s-a decontat, cu cupoane statistice, suma de 602.933 lei, s-a reținut că nu s-au întocmit foi de parcurs pentru toate traseele înscrise în cupoanele statistice, ci numai pentru un număr de 40 de curse ocazionale, pe trasee diferite.
Reclamanta desfășurat activitatea de transport persoane în concordanță cu dispozițiile legale în vigoare, deținând toate licențele și autorizațiile necesare.
legale, în vigoare, privind licențele de traseu și de execuție, au permis efectuarea acestui gen de transporturi, prestat de reclamantă, deoarece legea nu prevedea vreo interdicție specială, cum, de altfel, nu se prevede nici obligativitatea vreunei licențe, în afara celor deținute de reclamantă, acesta fiind motivul pentru care documentațiile pe baza cărora s-au făcut decontările au fost aprobate de asociațiile de veterani, de către recurentă și de către Ministerul Transporturilor.
De asemenea, actul normativ în baza căruia societatea reclamantă a fost sancționată, respectiv Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 527/1997, era abrogat la data efectuării controlului, prin intrarea în vigoare a nr. 1842/2001- care l-a abrogat expres-, cum, de altfel, nici Ordinul nr. 2728/1996 al Ministerului Transporturilor și Ministerului Finanțelor Publice nu mai era în vigoare la data întocmirii procesului-verbal de control financiar.
Prin urmare, sentința atacată fiind legală și temeinică, pe cale de consecință, Curtea va respinge recursul formulat, ca nefondat, conform prevederilor art. 304 raportat la art. 312 alin. 1 Cod proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECI DE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtaDirecția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, județul B, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr.1566 din 11 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta - SRL, cu sediul în Nehoiu, str. -,. 7,. 2,. 10, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Elisabeta Gherasim Alexandrina Urlețeanu
- - - - - -
GREFIER,
- -
red VN
tehnored MC
4 ex/ 02.03.2010
f-Trib.
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Președinte:Valentin NițăJudecători:Valentin Niță, Elisabeta Gherasim Alexandrina Urlețeanu
