Contestație act administrativ fiscal. Sentința 305/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR--23.09.2008

SENTINȚA CIVILĂ NR.305

Ședința publică din 12.11.2008

PREȘEDINTE: Răzvan Pătru

GREFIER: - -

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta Com în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice A - Serviciul soluționare contestații și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A - Activitatea de inspecție fiscală, având ca obiect contestație act administrativ-fiscal.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea reclamantei, consilier juridic în reprezentarea pârâtei A și consilier juridic în reprezentarea pârâtei

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul reclamantei depune un set de acte conținând și copie a Raportului de inspecție fiscală nr.34551/29.11.2007 emis de Activitatea de inspecție fiscală din cadrul

Reprezentantul pârâtei A depune la dosar delegație și întâmpinare pe care o comunică și cu reprezentanții reclamantei și pârâtei

Reprezentantul reclamantei mai depune decizia civilă nr.207 din 16.09.2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr- prin care s-a dispus anularea pct.2 al deciziei contestate în această cauză, precizând că nu este irevocabilă. Depune și copie a confirmării de primire în dovedirea datei la care a fost expediată acțiunea prin poștă, copie pe care o comunică și reprezentanților pârâtelor.

Nemaifiind cereri de formulat ori probe de administrat, unește excepția cu fondul și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Reprezentantul reclamantei solicită respingerea excepției de tardivitate având în vedere că decizia contestată a fost comunicată la data de 19.03.2008 iar contestația a fost depusă la data de 19.09.2008 după cum rezultă și din copia confirmării de primire depusă la dosar. Pe fond solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, să se constate că decizia de impunere emisă pe seama reclamantei este nelegală și să se dispună reluarea procedurilor pe fond de către organul de soluționare a contestațiilor.

Reprezentanta pârâtei A arată că, față de înscrisul depus la acest termen de judecată, nu mai susține excepția tardivității. Pe fond solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă, pentru motivele formulate prin întâmpinarea de la dosar.

Reprezentantul pârâtei Administrația Finanțelor Publice A, solicită respingerea ca netemeinică și nelegală a cererii de anulare a Raportului de inspecție fiscală întrucât acest act, nefiind un act administrativ nu poate fi contestat ci doar decizia de impunere poate fi atacată.

Reprezentantul reclamantei arată că efectul acestui Raport de inspecție fiscală este acela că stă la baza emiterii deciziei de impunere, el fundamentând obligația de plată în baza căruia s-a emis titlul de creanță, adică decizia de impunere. Depune copie a sentinței civile nr.115/06.05.2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr-.

CURTEA

Asupra acțiunii de contencios administrativ de față, constată:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara sub nr.1009/59/23.09.2008, reclamanta Com a chemat în judecată pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice A - Serviciul soluționare contestații și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A - Activitatea de inspecție fiscală, solicitând anularea în parte a deciziei 164/14.03.2008, emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice A - Serviciul soluționare contestații, cu privire la partea privind respingerea ca inadmisibilă a contestației împotriva raportului de inspecție fiscală, obligarea pârâtei la soluționarea pe fond a contestației împotriva Raportului privind inspecția fiscală nr.34551/29.11.2007 emis de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A - Activitatea de inspecție fiscală, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin decizia de impunere contestată, în mod nejustificat au fost stabilite în sarcina sa obligații fiscale suplimentare în sumă totală de 957.468 lei, iar pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Aar efuzat în mod nelegal soluționarea contestației formulate împotriva raportului de inspecție fiscală, apreciind că acesta nu are calitate de act administrativ-fiscal.

Potrivit art.41 Cod procedură fiscală "actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor".

Reclamanta arată că este evident că orice raport privind inspecția fiscală îndeplinește cerințele textului legal indicat, în condițiile în care temeiul juridic pentru emiterea acestuia îl reprezintă art.109 Cod procedură fiscală, deci tocmai un element al legislației privind stabilirea drepturilor și obligațiilor fiscale.

În consecință, având calitatea de act administrativ-fiscal, raportul de inspecție fiscală este susceptibil a fi atacat pe calea contestației, potrivit art.205 alin.1 Cod procedură fiscală, fiind obligatoriu a fi soluționat împreună cu decizia de impunere, al cărui accesoriu este, conchide reclamanta.

Prin întâmpinarea depusă, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Aas olicitat respingerea acțiunii și menținerea deciziei nr. 164/14.03.2008, emisă de Serviciul soluționare contestații din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice

Invocă excepția tardivității introducerii acțiunii față de prevederile art.7 alin.7 din Legea nr.554/2004.

Mai solicită respingerea capătului de cerere împotriva Raportului privind inspecția fiscală nr.34551/29.11.2007 încheiat de către organul de control din cadrul Administrației Finanțelor Publice a Municipiului A - Activitatea de inspecție fiscală.

Având în vedere că raportul de inspecție fiscală pe care reclamanta îl contestă este raportul în care au fost prezentate constatările inspecției, din punct de vedere faptic și legal art.106 din nr.HG1050/2004), raport ce a stat la baza emiterii deciziei de impunere.

Decizia de impunere este titlu de creanță care devine executoriu, aceasta fiind opozabilă reclamantei și aceasta fiind cea care produce efecte față de reclamantă, și nu raportul de inspecție fiscală.

Pârâta mai arată că raportul de inspecție fiscală și decizia de impunere au fost contestate în procedură prealabilă, în soluționarea căreia a fost dată Decizia nr.164/14.03.2008 de către Serviciul soluționare contestații din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice

Capătul de cerere privind suspendarea soluționării pe fond a contestației a făcut obiectul dosarului nr- a Curții de Apel Timișoara, iar sentința civilă pronunțată a fost recurată.

Prin întâmpinarea depusă, pârâta Administrația Finanțelor Publice Aai nvocat excepțiile lipsei calității procesuale pasive, puterea lucrului judecat și tardivitatea introducerii acțiunii iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată următoarele:

Prin cererea adresată instanței, Com a solicitat anularea punctului nr. 1 din dispozitivul deciziei nr. 164/14.03.2008, emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice A - Serviciul soluționare contestații.

Instanța constată că prin decizia nr. 164/14.03.2008 (atașată la filele 3-11 dosar), Direcția Generală a Finanțelor Publice A - Serviciul soluționare contestații a dispus (la punctul nr. 1 al dispozitivul acestei decizii) respingerea ca inadmisibilă a contestației formulate de Com împotriva raportului de inspecție fiscală nr. 3455i/29.11.2007 emis de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A - Activitatea de inspecție fiscală.

De asemenea, prin aceeași decizie, s-a dispus (la punctul nr. 2 al dispozitivul acestei decizii) suspendarea soluționării contestației formulate de Com împotriva deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. 220/29.11.2007, emisă de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A - Activitatea de inspecție fiscală, până la pronunțarea unei soluții definitive pe latura penală, în cauză existând indiciile săvârșirii unei infracțiuni, procedura administrativă urmând a fi reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea.

Cu privire la tardivitatea formulării acțiunii, instanța reține că Com a primit corespondența conținând decizia nr. 164/14.03.2008 la data de 19.03.2008, astfel cum rezultă din copia confirmării de primire atașată la fila 19 dosar.

Totodată, reclamanta Com a expediat plicul conținând acțiunea introductivă în instanță la data de 19.09.2008, astfel cum rezultă din ștampila aplicată pe plicul original atașat la fila 12 dosar.

Or, potrivit art. 104 Cod de Procedură Civilă, "actele de procedură trimise prin poștă instanțelor judecătorești se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poștal înainte de împlinirea lui".

Întrucât Com a expediat în termenul legal de 6 luni cererea de chemare în judecată, instanța constată că reclamanta a respectat termenul de sesizare a instanței de contencios administrativ prevăzut de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepția tardivității nefiind întemeiată.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului, instanța reține că - deși în prezentul litigiu s-a solicitat anularea deciziei de impunere nr. 220/29.11.2007, emisă de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A - această instituție este parte în raportul juridic dedus judecății, în condițiile în care în prezenta cauză se discută natura juridică a raportului de inspecție fiscală nr. 3455i/29.11.2007 emis de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A - Activitatea de inspecție fiscală și admisibilitatea contestației formulate împotriva acestui act.

În consecință, instanța apreciază că Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A este parte în raportul juridic dedus judecății, excepția lipsei calității procesuale pasive fiind nefondată.

Cu privire la excepția autorității de lucru judecat, invocată de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, instanța constată că prin sentința civilă nr. 207/16.09.2008, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara Secția de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-, atașată la filele 145-147 dosar, s-a dispus anularea punctului nr. 2 din dispozitivul deciziei nr. 164/14.03.2008, emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice A - Serviciul soluționare contestații.

Or, în prezenta cauză, reclamanta Com a solicitat anularea punctului nr. 1 din dispozitivul deciziei nr. 164/14.03.2008, emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice A - Serviciul soluționare contestații.

Așadar, în condițiile în care reclamanta a solicitat (în prezenta cauză) anularea punctului nr. 1 din decizia respectivă, iar în dosarul nr- a solicitat anularea punctului nr. 2 din decizia respectivă, instanța reține că nu există identitate de obiect între cele două cauze, astfel încât excepția autorității de lucru judecat nu este întemeiată.

Cu privire la fondul cauzei, instanța constată că reclamanta Com a criticat în prezenta cauză soluția Direcției Generale a Finanțelor Publice A de respingere ca inadmisibilă a contestației formulate de Com împotriva raportului de inspecție fiscală nr. 3455i/29.11.2007 emis de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A - Activitatea de inspecție fiscală.

Conform motivării deciziei nr. 164/14.03.2008 (atașată la filele 3-11 dosar), contestația formulată împotriva raportului de inspecție fiscală nr. 3455i/29.11.2007 este inadmisibilă, întrucât acest raport este anexă la decizia de impunere nr. 220/29.11.2007, aceasta fiind "titlu de creanță care devine executoriu, aceasta fiind opozabilă petentei și aceasta fiind cea care produce efecte față de petentă și nu raportul de inspecție fiscală, în care doar sunt consemnate constatările inspecției fiscale".

Așadar, conform organelor fiscale, inadmisibilitatea atacării raportului de inspecție fiscală este determinată de împrejurarea că acest raport nu este opozabil petentei și nu produce efecte față de aceasta, titlul de creanță fiscală fiind decizie de impunere la acare se anexează acest raport.

În determinarea posibilității contestării raportului de inspecție fiscală, instanța amintește că, potrivit art. 205 alin. 1 Cod de Procedură Fiscală, "împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii".

Conform art. 205 al. 1 Cod de Procedură Fiscală, contestația poate fi formulată atât împotriva titlului de creanță fiscală, cât și împotriva "altor acte administrative fiscale".

Așadar, simplul fapt că raportul de inspecție fiscală nu este un titlu de creanță fiscală nu constituie un motiv de inadmisibilitate a contestație, în măsura în care acest raport este un act administrativ fiscal.

În ceea ce privește natura juridică a raportului de inspecție fiscală, instanța precizează că, potrivit art. 41 Cod de Procedură Fiscală, " în înțelesul prezentului cod, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale".

De asemenea, conform art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, actul administrativ este"actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ".

Instanța constată că raportul de inspecție fiscală este actul în care se consemnează, conform art. 109 alin. 1 Cod de Procedură Fiscală, rezultatul inspecției fiscale. Potrivit acestui text legal, "rezultatul inspecției fiscale va fi consemnat într-un raport scris, în care se vor prezenta constatările inspecției din punct de vedere faptic și legal".

Or, în opinia instanței, este evidentă natura juridică administrativă a raportului de inspecție fiscală, în condițiile în care actul respectiv a fost emis de o autoritate administrativă în mod unilateral (deoarece nu exprimă decât voința acestei autorități, iar nu și a altei persoane), în regim de putere publică (respectiv în exercitarea prerogativelor de putere publică prevăzute de lege, conferite în vederea verificării respectării legislației fiscale și în executări obligațiilor fiscale de către persoana supusă inspecției fiscale), actul în cauză dând naștere unui raport de drept material fiscal, în al cărui conținut intră dreptul Administrației Finanțelor Publice a Municipiului A de a verifica executarea obligațiilor fiscale de către reclamanta Com, precum și dreptul aceleiași autorități publice de a stabili eventualele obligații fiscale ce nu au fost executate de către reclamantă, corelativ obligațiilor reclamantei de a se supune inspecției fiscale și de a accepta constatările acestei inspecții, chiar dacă au posibilitatea ulterioară de a le combate.

În acest sens, potrivit art. 105 alin. 9 Cod de Procedură Fiscală, "contribuabilul are obligația să îndeplinească măsurile prevăzute în actul întocmit cu ocazia inspecției fiscale, în termenele și condițiile stabilite de organele de inspecție fiscală".

În raport cu această constatare, instanța apreciază că este nelegală respingerea ca inadmisibilă a contestației la raportul de inspecție fiscală, în condițiile în care Codul d e Procedură Fiscală reglementează posibilitatea contestării tuturor actelor administrative fiscale, iar nu numai a titlurilor de creanță fiscală.

De asemenea, instanța consideră că nu poate constitui un motiv de inadmisibilitate a contestației împotriva raportului de inspecție fiscală faptul că art. 205 alin. 3 Cod de Procedură Fiscală impune atacarea concomitentă a raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere determinată de constatările inspecției fiscale.

Conform art. 205 alin. 3 Cod de Procedură Fiscală, "baza de impunere și impozitul, taxa sau contribuția stabilite prin decizie de impunere se contestă numai împreună".

Or, prin raportul de inspecție fiscală se poate modifica inclusiv baza de impunere, aspect ce rezultă din dispozițiile art. 109 alin. 2 Cod de Procedură Fiscală, reglementare conform căreia "la finalizarea inspecției fiscale, raportul întocmit va sta la baza emiterii deciziei de impunere care va cuprinde și diferențe în plus sau în minus, după caz, față de creanța fiscală existentă la momentul începerii inspecției fiscale. În cazul în care baza de impunere nu se modifică, acest fapt va fi stabilit printr-o decizie privind nemodificarea bazei de impunere".

În condițiile în care reclamanta a contestat împreună atât raportul de inspecție fiscală nr. 3455i/29.11.2007, cât și decizia de impunere nr. 220/29.11.2007, Direcția Generală a Finanțelor Publice A avea obligația de a examina și motivele de contestare a raportului de inspecție fiscală.

Așadar, instanța apreciază că, potrivit textelor legale menționate anterior, este admisibilă contestația împotriva raportului de inspecție fiscală.

În consecință, Direcția Generală a Finanțelor Publice A avea obligația de a examina pe fond contestația formulată împotriva raportului de inspecție fiscală nr. 3455i/29.11.2007 emis de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A - Activitatea de inspecție fiscală.

Pentru aceste motive, instanța va admite acțiunea formulată de reclamanta Com în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice - Serviciul soluționare contestații și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A - Activitatea de inspecție fiscală, și va anula punctul nr. 1 din dispozitivul deciziei nr. 164/14.03.2008 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice A - Serviciul soluționare contestații.

În consecință, instanța va obliga pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A - Serviciul soluționare contestații la soluționarea contestației formulate de reclamantă împotriva raportului de inspecție fiscală nr. 3455i/29.11.2007 emis de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A - Activitatea de inspecție fiscală.

Având în vedere dispozițiile art. 274 alin. 1 Cod de Procedură Civilă, conform cărora " partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată", ținând seama că s-a constatat caracterul fondat al cererii de chemare în judecată, Curtea va obliga pârâtele la plata cheltuielilor judiciare efectuate de reclamantă, respectiv la plata sumei de 4000 lei (RON), reprezentând contravaloarea onorariului de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de reclamanta Com în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice - Serviciul soluționare contestații și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A - Activitatea de inspecție fiscală.

Anulează punctul nr. 1 din dispozitivul deciziei nr. 164/14.03.2008 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice A - Serviciul soluționare contestații.

Obligă pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A - Serviciul soluționare contestații la soluționarea contestației formulate de reclamantă împotriva raportului de inspecție fiscală nr. 3455i/29.11.2007, emis de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A - Activitatea de inspecție fiscală.

Obligă pârâtele la plata sumei de 4000 lei către reclamantă, cu titlul de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.

Pronunțată în ședința publică din 12.11.2008.

PREȘEDINTE

- - GREFIER

- -

Red./29.12.2008

Tehnored./12.01.2009

Ex.2

Emis 3 comunicări

. Com - A,-

.A - Serviciul soluționare contestații - A,. nr.79

. A - Activitatea de inspecție fiscală - A,. nr.77

Președinte:Răzvan Pătru
Judecători:Răzvan Pătru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contestație act administrativ fiscal. Sentința 305/2008. Curtea de Apel Timisoara