Contestație act administrativ fiscal. Decizia 325/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 325/2008
Ședința publică din data de 6 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Simona Szabo
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 3: Mirela Budiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul formulat de reclamanta - SRL împotriva Sentinței civile nr. 4027/25.09.2007 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
Se constată că la data de 04.02.2008 reclamanta a depus concluzii scrise, în 2 exemplare, însoțite de împuternicire avocațială avocat iar la data de 06.02.2008 a depus și un înscris prin care solicită obligarea intimatei la plata onorariului de avocat, anexându-se în acest sens și copie a chitanței reprezentând onorariu avocat.
dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 30 ianuarie 2008, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 3027/25.09.2007 a Tribunalului Maramureș, dosar nr-, -a respins acțiunea în contencios administrativ fiscal formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice M - B
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut că sunt întrunite condițiile privitoare la angajarea răspunderii reclamantei, întemeiat pe dispozițiile art. 27 alin. 2 lit. a și alin. 3 din nr.OG 92/2003.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs reclamanta - SRL S M, solicitând reformarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii în contencios administrativ, cu consecința admiterii contestației înregistrată sub nr. 12852/11.04.2007, a anulării deciziei nr. 104/2007 și a exonerării sale de răspunderea solidară pentru obligațiile de plată restante în sumă de 153.893 RON, aparținând debitorului principal - SA.
Recurenta a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de recurs, recurenta a relevat că prima instanță a realizat o greșită aplicare a prevederilor art. 27 din nr.OG 92/2003, reținând că sunt întrunite condițiile angajării răspunderii sale solidare pentru obligațiile de plată restante ale debitoarei - SRL, a cărei stare de insolvabilitate a fost declarată.
În esență, s-a susținut că activele debitoarei - SRL nu au fost dobândite cu rea-credință de către - SRL.
Deliberând asupra cererii de recurs, Curtea reține următoarele:
Analizând situația debitorului - SRL, organul fiscal a constatat că aceasta figurează în evidențele fiscale ale Administrației Finanțelor Publice S M cu debite restante în cuantum total de 153.894 RON, conform evidenței din fișa plătitorului la data de 20.06.2005, data deschiderii procedurii falimentului conform Legii nr. 64/1995, republicată, reprezentând impozit pe profit, impozit salarii, amenzi, TVA, CAS, CASS, precum și dobânzile aferente acestora.
Conform sentinței civile nr. 671/20.06.2005 a Tribunalului Maramureșs -a dispus deschiderea procedurii falimentului debitoarei - SRL. Creanța față de debitoare a fost calculată până la data deschiderii procedurii falimentului - 20.06.2005.
Prin sentința civilă nr. 1673/14.06.2006 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. 2222/2005 s-a dispus închiderea procedurii falimentului privind pe debitoarea - SRL și s-a dispus radierea societății din Registrul Comerțului, iar prin procesul-verbal de constatare a insolvabilității, înregistrat sub nr. 21608/13.12.2006, în temeiul art. 172 alin. 2 lit. e din nr.OG 92/2003 s-a declarat insolvabilitatea - SRL.
Asociații - SRL erau: - 19 părți sociale; - 162 părți sociale; - 199 părți sociale.
unic al - SRL este cu 2.119 părți sociale.
Conform Certificatului nr. 48688/07.12.2006 emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș prin cererea de mențiuni nr. 15801/17.07.2003 s-a solicitat retragerea din calitatea de administrator a asociatului, fiind numit administrator asociatul, iar prin cererea de mențiuni ne. 4232/09.02.2004 s-a solicitat retragerea din calitatea de administrator a asociatului, fiind numit administrator asociatul.
În această perioadă, respectiv 17.07.2003 - 09.02.2004 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 170/14.01.2004 prin care - SRL, reprezentată de administratorii și vinde către - SRL S M, reprezentată de, Fabrica de din S M,-.
Prin decizia nr. 176/23.04.2007 Direcția Generală a Finanțelor Publice Mas tabilit atragerea răspunderii solidare a numiților, pentru obligațiile de plată restante ale debitoarei - SRL, până la concurența sumei de 153.894 RON.
Prin decizia nr. 104/09.03.2007 Direcția Generală a Finanțelor Publice Mas tabilit atragerea răspunderii solidare a - SA pentru obligațiile de plată restante ale debitoarei - SRL, până la concurența sumei de 153.894 RON.
Pentru a dispune în acest sens recurenta a analizat situația debitoarei - SRL constatând că aceasta figurează în evidențele Administrației Finanțelor Publice S M, cu debite restante în cuantum total de 153.894 RON, conform evidenței din fișa plătitorului la data de 20.06.2005.
S-a relevat că la data deschiderii procedurii judiciare, reglementată de Legea nr. 64/1995 debitoarea datora suma de 153.894 RON reprezentând impozit pe profit, impozit pe salariu, amenzi, TVA, CAS, CASS, precum și dobânzile aferente acestora.
S-a reținut de asemenea că prin sentința civilă nr. 1673/14.06.2006 Tribunalului Maramureșa dispus închiderea procedurii judiciare a falimentului debitoarei - SRL, dispunând totodată radierea acestei societăți din evidențele registrului comerțului.
Procesul-verbal de constatare a insolvabilității s-a încheiat la 13 decembrie 2006, fiind înregistrat sub nr. 21608/2006.
La data încheierii procesului-verbal de constatare a insolvabilității debitoarea - SRL fusese dizolvată ca efect al declarării falimentului acesteia, procedura judiciară de lichidare a patrimoniului acesteia fiind finalizată cu consecința radierii entității din evidențele registrului de publicitate.
Organul fiscal a reținut însă că la momentul declarării insolvabilității - SRL, asociații - SRL erau - 19 părți sociale, - 162 părți sociale, - 199 părți sociale, asociatul unic al - SRL fiind .
S-a statuat că cele două societăți comerciale au avut același asociat, respectiv administrator, înregistrând modificări la actul constitutiv, transferând bunuri din patrimoniul - SRL în patrimoniul - SRL, acțiuni prin care s-a provocat insolvabilitatea - SRL, obligațiile restante nefiind achitate urmare a încasării prețului prevăzut în contract.
În esență s-a imputat asociaților că din prețul în cuantum de 4.630.000.000 lei achitat de cumpărătoare debitoarei - SRL, exista posibilitatea achitării obligațiilor restante către bugetul de stat în sumă de 143.753 RON, la 15.06.2004.
Pentru aceste considerente, organul fiscal a reținut că în cauză sunt întrunite prevederile art. 27 alin. 1 lit. a din nr.OG 92/2003, întrucât - SRL reprezentată prin asociatul unic și administratorul, la data încheierii tranzacției a dobândit bunul de la debitoarea - SRL în termenul de 3 ani anterior datei declarării insolvabilității debitoarei.
Potrivit art. 27 alin. 1 din nr.OG 92/2003 pentru obligațiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil în condițiile prezentului cod răspund solidar cu acesta următoarele persoane:
a)persoanele fizice sau juridice care, în cei 3 ani anteriori datei declarării insolvabilității, cu rea-credința, dobândesc în orice mod active de la debitorii care își provoacă astfel insolvabilitatea;
b) administratorii, asociații, acționarii și orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credința, sub orice forma, a bunurilor mobile și imobile proprietatea acesteia.
2 al aceluiași articol prevede că persoana juridică răspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil în condițiile prezentului cod sau declarat insolvent dacă, direct ori indirect, controlează, este controlată sau se afla sub control comun cu debitorul, dacă desfășoară efectiv aceeași activitate sau aceleași activități ca și debitorul și dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:
a) dobândește, cu orice titlu, dreptul de proprietate asupra unor active corporale de la debitor, iar valoarea contabila a acestor active reprezintă cel puțin J din valoarea contabila a tuturor activelor corporale ale dobânditorului;
b) are raporturi comerciale contractuale cu clienții și/sau cu furnizorii, alții decât cei de utilități, care, în proporție de cel puțin J, au avut sau au raporturi contractuale cu debitorul;
c) are raporturi de munca sau civile de prestări de servicii cu cel puțin J dintre angajații sau prestatorii de servicii ai debitorului.
3 din același act normativ prevede că în înțelesul alin. 2, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:
a) control - majoritatea drepturilor de vot, fie în adunarea generală a asociaților unei societăți comerciale ori a unei asociații sau fundații, fie în consiliul de administrație al unei societăți comerciale ori consiliul director al unei asociații sau fundații;
b) control indirect - activitatea prin care o persoana exercita controlul prin una sau mai multe persoane.
Conform art. 28 din nr.OG 92/2003 răspunderea persoanelor prevăzute la art. 27 se va stabili potrivit dispozițiilor prezentului articol.
În scopul prevăzut la alin. 1 organul fiscal va întocmi o decizie în care vor fi arătate motivele de fapt și de drept pentru care este angajata răspunderea persoanei în cauza. Decizia se va supune spre aprobare conducerii organului fiscal.
Decizia aprobată potrivit alin. 2 constituie titlu de creanță privind obligația la plata a persoanei răspunzătoare potrivit art. 27 și va cuprinde, pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin. 2, și următoarele: codul d e identificare fiscală a persoanei răspunzătoare, obligată la plata obligației debitorului principal, precum și orice alte date de identificare; numele și prenumele sau denumirea debitorului principal; codul d e identificare fiscală; domiciliul sau sediul acestuia, precum și orice alte date de identificare; cuantumul și natura sumelor datorate; termenul în care persoana răspunzătoare trebuie sa plătească obligația debitorului principal; temeiul legal și motivele în fapt ale angajării răspunderii.
Răspunderea va fi stabilită atât pentru obligația fiscală principala, cat și pentru accesoriile acesteia.
Titlul de creanța prevăzut la alin. (3) va fi comunicat persoanei obligate la plata, menționându-se ca aceasta urmează sa facă plata în termenul stabilit.
Titlul de creanța comunicat potrivit alin. (5) poate fi atacat în condițiile legii.
Potrivit art. 172 din nr.OG 92/2003, în sensul Codului d e procedură fiscală, este insolvabil debitorul ale cărui venituri sau bunuri urmăribile au o valoare mai decât obligațiile fiscale de plata sau care nu are venituri ori bunuri urmăribile.
Pentru creanțele fiscale ale debitorilor declarați în stare de insolvabilitate care nu au venituri sau bunuri urmăribile, conducătorul organului de executare dispune scoaterea creanței din evidenta curenta și trecerea ei într-o evidenta separată.
În cazul debitorilor prevăzuți la alin. 2, prin excepție de la dispozițiile art. 144 alin. 3, executarea silită se întrerupe. Organele fiscale au obligația ca cel puțin o data pe an sa efectueze o investigație asupra stării acestor contribuabili, care nu constituie acte de executare silită.
În cazurile în care se constată că debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmăribile, organele de executare vor lua măsurile necesare de trecere din evidenta separată în evidenta curenta și de executare silită.
Dacă la sfârșitul perioadei de prescripție nu se constată dobândirea unor bunuri sau venituri urmăribile, organele de executare vor proceda la scăderea creanțelor fiscale din evidenta analitica pe plătitor, potrivit art. 131. se face și în cursul perioadei de prescripție în cazul debitorilor, persoane fizice, decedați sau dispăruți, pentru care nu exista moștenitori care au acceptat succesiunea.
Creanțele fiscale datorate de debitori, persoane juridice, radiați din registrul comerțului, se scad din evidenta analitica pe plătitor după radiere, indiferent dacă s-a atras sau nu răspunderea altor persoane pentru plata obligațiilor fiscale, în condițiile legii.
Potrivit art. 173 din nr.OG 92/2003, care reglementează condițiile deschiderii procedurii insolvenței, în vederea recuperării creanțelor fiscale de la debitorii care se afla în stare de insolvența, Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitățile sale subordonate, respectiv compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale, vor declara lichidatorilor creanțele existente, la data declarării, în evidenta fiscală pe plătitor.
Dispozițiile alin. 1 se aplică și în vederea recuperării creanțelor fiscale de la debitorii aflați în lichidare în condițiile <LLNK 12004 359 10 201 0 18>Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare.
Cererile organelor fiscale privind începerea procedurii insolvenței se vor înainta instanțelor judecătorești și sunt scutite de consemnarea vreunei cauțiuni.
Art. 144 alin. 3 din același act normativ prevede că executarea silită se întrerupe în cazurile prevăzute expres de lege. Executarea silită nu se întrerupe pe perioada în care un contribuabil este declarat insolvabil.
Potrivit art. 31 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 orice creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolvență poate introduce o cerere introductivă.
Art. 2 din același act normativ prevede că scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, iar în art. 3 pct. 12 se precizează că valoare-prag reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului. Acesta este de 10.000 lei (RON), iar pentru salariați, de 6 salarii medii pe economie.
Conform art. 36 din Legea nr. 85/2006 de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
În art. 79 se stipulează că administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dăuna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.
Potrivit art. 80 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terți și pentru restituirea de către aceștia a bunurilor transmise și a valorii altor prestații executate, realizate de debitor prin următoarele acte:
a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizările în scop umanitar;
b) operațiuni comerciale în care prestația debitorului depășește vădit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;
c) acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenția tuturor părților implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile;
d) acte de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea sa o obțină în caz de faliment al debitorului este mai decât valoarea actului de transfer;
e) constituirea ori perfectarea unei garanții reale pentru o creanță care era chirografara, în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii;
f) plățile anticipate ale datoriilor, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă scadenta lor fusese stabilită pentru o data ulterioara deschiderii procedurii;
g) actele de transfer sau asumarea de obligații efectuate de debitor într-o perioada de 2 ani anteriori datei deschiderii procedurii, cu intenția de a ascunde/întârzia starea de insolvență ori de a frauda o persoana fizica sau juridică fata de care era la data efectuării transferului unor operațiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la îndeplinire a unui acord de compensare bilaterala (netting), realizate în baza unui contract financiar calificat, ori a devenit ulterior debitor, în sensul prezentei legi.
2 prevede că următoarele operațiuni, încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu persoanele aflate în raporturi juridice cu debitorul, vor putea, de asemenea, sa fie anulate și prestațiile recuperate, dacă sunt în dăuna creditorilor:
a) cu un asociat comanditat sau cu un asociat deținând cel puțin 20% din capitalul societății comerciale ori, după caz, din drepturile de vot în adunarea generală a asociaților, atunci când debitorul este respectiva societate în comandită, respectiv o societate agricolă, în nume colectiv sau cu răspundere limitată;
b) cu un membru sau administrator, atunci când debitorul este un grup de interes economic;
c) cu un acționar deținând cel puțin 20% din acțiunile debitorului ori, după caz, din drepturile de vot în adunarea generală a acționarilor, atunci când debitorul este respectiva societate pe acțiuni;
d) cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere a debitorului, societate, societate pe acțiuni cu răspundere limitată sau, după caz, societate agricolă;
e) cu orice alta persoana fizica ori juridică, deținând o poziție dominantă asupra debitorului sau a activității sale;
f) cu un coindivizar asupra unui bun comun.
Conform art. 81 din același act normativ acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dăuna creditorilor, precum și pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se referă art. 79 și 80, poate fi introdusă de administratorul judiciar/lichidator în termen de un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevăzut la art. 20 alin. 1 lit. b, dar nu mai târziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii. Comitetul creditorilor poate introduce la judecătorul-sindic o astfel de acțiune, dacă administratorul judiciar/lichidatorul nu o face.
În art. 138 din aceeași lege se prevede la alin. 1 că la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridică, ajuns în stare de insolvența, sa fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice alta persoana care a cauzat starea de insolvența a debitorului prin deturnarea sau au ascunderea unei părți din activul persoanei juridice ori mărirea în mod fictiv pasivul acesteia.
Comitetul creditorilor poate cere judecătorului-sindic sa fie autorizat sa introducă acțiunea în anumite circumstanțe.
Conform art. 139 din Legea nr. 85/2006 acțiunea prevăzută la art. 138 se prescrie în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a cauzat apariția stării de insolvență, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotărârii de deschidere a procedurii.
Potrivit art. 142 din același act normativ executarea silită împotriva persoanelor prevăzute la art. 138 alin. 1 se efectuează de către executorul judecătoresc, conform Codului d e procedura civilă. După închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de către executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creanțe pus la dispoziția sa de către lichidator.
Curtea apreciază că hotărârea pronunțată de prima instanță nu a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale incidente în materia analizată.
În speță, declararea insolvabilității debitoarei - SRL s-a făcut după data închiderii procedurii judiciare a insolvenței și după radierea acestei entități din evidențele registrului de publicitate.
Procedura angajării răspunderii solidare pentru obligațiile debitorului declarat ca insolvabil și procedura declarării insolvabilității sunt indisolubil legate. Nu se poate angaja răspunderea solidară a unor persoane pentru obligații de plată restante ale unei entități care din punct de vedere juridic al capacității de folosință nu mai există.
Codul d e procedură fiscală nu a reglementat două proceduri paralele în vederea asigurării realizării creanțelor fiscale dacă în ceea ce îl privește pe debitorul aflat în stare de insolvabilitate s-a declanșat și procedura judiciară a insolvenței.
Observăm din interpretarea coroborată a tuturor acestor dispoziții că declararea insolvabilității unei entități presupune existența acesteia în plan juridic, fiindcă așa cum se observă din economia art. 172 din nr.OG 92/2003, creanțele fiscale ale debitorilor declarați în stare de insolvabilitate, care nu au venituri sau bunuri urmăribile, sunt scoase de către organul fiscal de executare din evidența curentă și trecute într-o evidență separată.
Într-o interpretare logică și sistematică a acestei norme, rezultă că procedura de declarare a insolvabilității trebuie să fie premersă de procedura de executare silită în una din modalitățile prevăzute de Codul d e procedură fiscală.
Curtea consideră că organul fiscal nu mai poate apela la acest mijloc de conservare a creanței fiscale prin declararea insolvabilității debitorului dacă debitorul, persoană juridică a fost radiat din registrul comerțului.
Concluzia se sprijină pe aceea că potrivit prevederile art. 172 din nr.OG 92/2003, creanțele fiscale datorate de debitorii persoane juridice care au fost radiați, se scad din evidența analitică pe plătitor, după radiere, indiferent dacă s-a atras sau nu răspunderea altor persoane pentru plata obligațiilor fiscale în condițiile legii.
Angajarea răspunderii solidare reglementată de art. 27 din nr.OG 92/2003, depinde de procesul declarării insolvabilității debitorului principal.
Decizia emisă în baza art. 27 din nr.OG 92/2003 trebuie să cuprindă obligația de plată a debitorului principal, numele, denumirea debitorului principal, codul d e identificare fiscală a acestuia.
După deschiderea procedurii insolvenței creanțele fiscale se vor declara lichidatorilor în raport de datele înscrise în evidența fiscală pe plătitor.
De asemenea, dacă sunt întrunite condițiile valorii prag prevăzute în art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006, organele fiscale pot solicita, conform prevederilor art. 173 din nr.OG 92/2003, începerea procedurii insolvenței. Declararea insolvabilității se dovedește extrem de utilă în cazul în care valoarea prag a creanței fiscale nu atinge cuantumul minim prevăzut de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006.
În cazul deschiderii procedurii insolvenței organul fiscal nu mai are un drept de opțiune privitor la angajarea răspunderii solidare a asociaților și administratorului, câtă vreme pentru acoperirea pasivului debitorului ajuns în stare de insolvență există posibilitatea exercitării acțiunii întemeiate pe prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Aceeași este concluzia și în cazul angajării răspunderii solidare a persoanelor fizice și juridice cărora li se impută săvârșirea faptelor prevăzute de art. 27 alin. 1 lit. a ori alin. 2 al aceluiași articol din nr.OG 92/2003.
Nu se poate accepta ca pe această cale să se înlăture efectele prescripției extinctive care mărginește dreptul la acest tip de acțiune după cum statuează prevederile art. 81, art. 139 din Legea nr. 85/2006.
Observăm că ipoteza reglementată de art. 80 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006, art. 138 alin. 1 lit. e, este similară cu cea descrisă de dispozițiile art. 27 alin. 1 lit. a, b din nr.OG 92/2003.
În contextul în care procedura insolvenței se află în derulare, organul fiscal nu poate să pună în executare o decizie de atragere a răspunderii solidare a administratorilor și asociaților care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice, ori o decizie de atragere a răspunderii solidare pe temeiul art. 27, în ceea ce privește alte persoane fizice sau juridice, chiar dacă se pornește de la teza potrivit căreia o atare decizie poate fi emisă după deschiderea procedurii insolvenței.
Nimic nu îndreptățește creditorul bugetar să valorifice avantajele procedurii reglementate de art. 27 în afara procedurii colective, dacă ea s-a deschis.
Nu este posibil ca administratorii, asociații care au provocat insolvabilitatea entității prin înstrăinarea cu rea-credință a activelor, să răspundă mai întâi înaintea unuia dintre creditorii aflați în procedură.
A admite contrariul înseamnă să se recunoască organului fiscal posibilitatea exercitării acelor prerogative care pot reveni în esență doar judecătorului sindic.
Sub aspectul laturii obiective faptele care pot constitui temei al răspunderii reglementate de art. 27 alin. 1 lit. b din nr.OG 92/2003 sunt identice cu cele evocate de art. 138 alin. 1 lit.
Emiterea unei decizii întemeiată pe art. 27 alin. 1 lit. b din nr.OG 92/2003 presupune asigurarea dreptului părții care susține că acest act o vatămă de a accede la justiție.
S-ar ajunge așadar, la situația în care instanța de contencios administrativ să exercite un control de legalitate pe această chestiune, cu încălcarea prerogativelor recunoscute sindicului, de dispozițiile art. 11 din Legea nr. 85/2006.
Aceeași este situația și în cazul angajării răspunderii solidare pe temeiul art. 27 alin. 1 lit. a și art. 27 alin. 2 din nr.OG 92/2003.
În ceea ce privește efectele închiderii procedurii de faliment și admisibilitatea emiterii declarației privitoare la insolvabilitatea unei entități a cărei procedură de faliment a fost finalizată, Curtea reține următoarele:
Creanțele fiscale datorate de debitori persoanelor juridice radiate din registrul comerțului se scad din evidența analitică pe plătitor, după radiere, indiferent dacă s-a atras sau nu răspunderea altor persoane pentru plata obligațiilor fiscale în condițiile legii.
Într-o interpretare logică și sistematică a normei cuprinse în ultimul alineat al art. 172 din nr.OG 92/2003, rezultă că răspunderea altor persoane pentru plata obligațiilor fiscale în condițiile art. 27 din nr.OG 92/2003, trebuie să fie angajată anterior momentului radierii.
De la data radierii încetează personalitatea juridică a societății comerciale cu toate consecințele ce decurg din acest fapt.
Răspunderea asociaților pentru obligațiile sociale, chiar după încetarea existenței societății, poate opera numai în condițiile legii.
O atare răspundere incumbă numai asociaților care răspund nelimitat pentru obligațiile sociale.
După lichidarea societății și radierea ei din registrul comerțului, creditorii social pot urmări numai pe asociații care au o răspundere nelimitată pentru obligațiile sociale.
Posibilitatea aplicării procedurii referitoare la declararea insolvabilității unui debitor persoană juridică, poate privi o entitate care nu și-a încetat existența ca persoană juridică.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept, Curtea apreciază că prima instanță nu a realizat o corectă aplicare a prevederilor legale incidente în materia analizată.
Întemeiat pe dispozițiile art. 312.pr.civ. raportat la art. 304 pct. 9.pr.civ. va admite recursul declarat de recurenta - SRL și va modifica sentința atacată în sensul admiterii acțiunii formulate de - SRL, anulării deciziei nr. 175 din 23.04.2007 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice M, admiterii contestației înregistrată sub nr. 12852/11.04.2007 formulată de - SRL împotriva Deciziei nr. 104/09.03.2007 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice M, anulării dispozițiile acestei decizii, în parte, privitor la angajarea răspunderii solidare a - SRL pentru obligațiile de plată restante în sumă de 153.894 RON ale debitoarei - SRL.
Culpa procesuală fiind dovedită, în baza art. 274.pr.civ. intimata va fi obligată la 8.364,45 RON cheltuieli de judecată în favoarea - SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta - SRL SMî mpotriva sentinței civile nr. 3027 din 25.09.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o modifică în sensul că admite acțiunea formulată de - SRL, anulează decizia nr. 175 din 23.04.2007 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice M, admite contestația înregistrată sub nr. 12852/11.04.2007 formulată de - SRL împotriva Deciziei nr. 104/09.03.2007 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice M, anulează dispozițiile acestei decizii, în parte, privitor la angajarea răspunderii solidare a - SRL pentru obligațiile de plată restante în sumă de 153.894 RON ale debitoarei - SRL.
Obligă intimata să plătească recurentei suma de 8364,45 RON. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.SS/dact.
3 ex.
Jud.primă instanță: /
Președinte:Simona SzaboJudecători:Simona Szabo, Floarea Tămaș, Mirela Budiu
