Contestație act administrativ fiscal. Decizia 335/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 335
Ședința publică din data de 25 februarie 2010
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 2: Valentin Niță
JUDECĂTOR 3: Florentina Dinu
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICEîn nume propriu și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICEcu sediul în P,-,. 51, județul P, împotriva sentinței nr. 458 din 13 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul reclamant - cu sediul în,- județul P.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, a lipsit recurenta pârâtă în nume propriu și pentru și intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de plata taxei judiciare de timbru, recurenta prin intermediul cererii formulate solicită și judecata cauzei în lipsă, iar prin serviciul registratură din cadrul instanței intimatul reclamant a depus întâmpinare, după care,
Curtea, luând act că în cauză nu se formulează alte cereri, iar recurenta prin intermediul recursului a solicitat și judecata cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
S-a luat act că, după strigarea cauzei, s-a prezentat avocat pentru intimatul reclamant, care a depus la dosar împuternicirea avocațială, atașat acesteia și dovada onorariului de avocat.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamantul în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A ORASULUI a solicitat restituirea taxei auto de poluare în cuantum de 2969 lei ce a fost achitată prin chitanța seria -, nr. -/4.02.2009, taxa încasata in baza deciziei de calcul 2666/4.02.2009.
În motivarea acțiunii reclamantul arată că a achiziționat din Italia autoturismul marca Ford Fiesta pentru care a achitat, în vederea înmatriculării, taxa de poluare, in cuantum de 4424 lei, suma din care i-a fost restituit ulterior suma de 1475 lei.
A mai arătat reclamantul că apreciază că se impune restituirea sumei de 2969 lei, întrucât taxa de poluare este o taxă nelegală și discriminatorie, întrucât în România se păstrează prin intermediul nr.OUG50/2008 și se percepe numai pentru autoturismele care se înmatriculează pentru prima dată în România, conform art.4 lit.a, fără a se face distincție între autoturismele produse în România și cele importante, nici între autoturismele noi și cele second-hand, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, la o nouă înmatriculare taxa nu mai este percepută.
Mai arată că introducerea acestei taxe prin prevederile nr.OG50/2008 apare ca nelegală, deoarece încalcă dispozițiile art.20 alin.2 și art.148 din Constituția României, cât și dispozițiile art.90 paragraful I din Tratatul Comunităților Europene care prevede că nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, și această taxă fiind cu efect echivalent în înțelesul art.25 CE.
Menționează că rostul acestor reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone și pe cale de consecință, sarcina fiscală aplicată autoturismelor originale din alte state membre nu poate fi mai mare decât cea aplicată autovehiculelor similare, înregistrate deja pe teritoriul respectivului stat membru.
Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile 148 din Constituția României,Legea 554/2004, art. 90 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene.
A mai arătat că reclamantul anterior sesizării instanței de judecată,la data de 8.04.2009 a solicitat paratei restituirea sumei de 2969 lei, pentru aceleași considerente menționate in prezenta acțiune.
Prin sentința nr. 458 din 13.10.2009 Tribunalul Prahovaa admis acțiunea formulata de reclamantul în contradictoriu cu pârâta și a obligat pârâta la restituirea sumei de 2969 RON reprezentând taxa de poluare încasata in baza deciziei nr. 2666/6.02.2009.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut că taxa de poluare a fost introdusă prin nr.OG50/2008 și se păstrează prin intermediul acesteia conceptul de taxă de primă înmatriculare, deși denumirea de taxă de poluare este în măsură să inducă în eroare, la o privire artificială, întrucât această taxă se percepe numai pentru autoturismele care se înmatriculează pentru prima dată în România, fără a se face distincție între autoturismele produse în România și cele importate, nici între autoturismele noi și cele second-hand, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, la o nouă înmatriculare taxa nu mai este percepută.
De asemenea, tribunalul a mai reținut că, potrivit art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, tocmai pentru a nu permite existența unei discriminări din punct de vedere fiscal între produsele importate și cele similare autohtone, cu atât mai mult cu cât România nu percepe nicio taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici.
Tribunalul a reținut că potrivit nr.OUG50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule se datorează această taxă pentru autovehiculele din categoriile M1-M3 și N1-N3, astfel cum sunt acestea definite în privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr.211/2003.
Potrivit nr.OUG 208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa de poluare pentru autovehicule, autovehiculele a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc și care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene începând cu data de 15 decembrie 2008 se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilită potrivit prevederilor nr.OUG50/2008 și aceste prevederi se aplică până la data de 31 decembrie 2009, inclusiv.
Ulterior nr.OUG208/2008 a fost abrogată prin nr.OUG218/2008 privind modificarea nr.OUG50/2008 și conform art.III autovehiculele M1 cu norma de poluare E4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E4, care se înmatriculează prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei de poluare pentru autovehiculele stabilită potrivit prevederilor nr.OUG50/2008.
Tribunalul a reținut că dispozițiile nr.OUG50/2008 sunt contrare art.90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxe de poluare în acest litigiu, respectiv Germania, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România și vânzarea autoturismelor noi produse în România.
Or, după aderarea României la UE, acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
Tribunalul a remarcat că există discriminare între persoanele care au solicitat înmatricularea autoturismelor anterior datei de 1 iulie 2008 și cele care înmatriculează autoturisme ulterior și că doar aceste din urmă persoane plătesc taxa de poluare, deși este evident că poluează și autoturismele primei categorii de persoane și că discriminarea este realizată de legiuitor care a legat plata taxei pe poluare de faptul înmatriculării, deși în preambulul nr.OUG50/2008 rezultă că s-a urmărit asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implică instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate în trafic, potrivit principiului:poluatorul plătește.
Constatând deci, efectul direct al dispozițiilor art.90 alin.1 din Tratat, pentru ordinea juridică a României, tribunalul nu a făcut aplicarea dispozițiilor nr.OUG50/2008, dispoziții contrare, concluzionând nedatorarea taxei speciale achitată de către reclamant.
Împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Prahovaa formulat recurs pârâta DGFP în nume propriu și pentru criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie,solicitând modificarea in tot a acesteia si pe fond respingerea acțiunii ca nefondata.
In susținerea recursului,parata invoca in primul rând ca la soluționarea cauzei instant de fond nu a avut în vedere faptul ca acțiunea reclamantului era inadmisibilă deoarece acesta nu a parcurs procedura prealabila, în material dreptului procesual fiscal,condiție de admisibilitate a sesizării instanței de judecată.
Critica recurentei vizează și fondul cauzei, susținând în esența că dispozițiile codului fiscal privind instituirea taxei de primă înmatriculare nu contravin prevederilor art. 90 alin 1 din Tratatul Comunității Europene, deoarece această taxă urmează a fi plătita de toți proprietarii unor autoturisme sau autovehicule,indiferente de proveniența acestora,la momentul primei înmatriculării în România.
Mai susține recurenta ca prin OUG 50/2008 privind instituirea taxa de poluare s-a prevăzut și procedura de restituire a diferenței dintre taxa de prima înmatriculare si cea de poluare, procedura pe care reclamantul avea posibilitatea să o urmeze.
Curtea, analizând sentința pronunțata de instanța de fond prin prisma criticilor formulate de recurenta, având în vedere actele dosarului și dispozițiile legale în materie constată că recursul este întemeiat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente.
Astfel, se retine că reclamantul a plătit cu ocazia înmatriculării unui autoturism achiziționat din Italia marca Ford Fiesta, taxa de poluare în cuantum de 2969 lei.
Cuantumul taxei de poluare a fost stabilit prin decizia de calcul nr. 2666/04 februarie 2009, depusa la dosar ( fila 6 dosar ),față de care reclamantul a luat la cunoștința din moment ce cuantumul a fost achitat prin chitanța seria - nr. -/04.02.2009.
Cum decizia de calcul al taxei pe poluare reprezintă un act administrativ fiscal, contestarea acesteia poate fi făcută numai în limita termenelor si procedurii speciale prevăzută de OG 92/2003 privind Pr.fiscala.
Art. 205 alin 1 din Pr.Fiscala arata ca împotriva actelor administrativ fiscale se poate formula contestație potrivit legii, iar alin 2 stipulează ca este îndreptățit la contestație numai cel care se considera ca a fost lezat în drepturile sale.
Art. 206,207 si 209 din pr fiscala arată în mod expres forma si conținutul contestației, termenul de depunere a acestuia și organul competent aos oluționa.
Astfel contestația se formulează în scris si va cuprinde datele de identificare ale contestatorului,obiectul contestației,motivele de fapt si de drept,dovezile pe care se întemeiază, semnătura contestatului. Aceasta se depune în termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ sub sancțiunea decăderii la organul competent care în speța era DGFP P, care la rândul sau avea obligația de a emite o decizie de soluționare.
Împotriva deciziei astfel emisa de organul competent potrivit art. 218 alin 2 din OG 92/2003 cel nemulțumit o poate contesta la instanțele de contencios administrativ
In cauză din verificarea actelor dosarului rezultă că reclamantul nu a respectat dispozițiile procedurale prevăzute de Pr.Fiscală sus enunțate,în sensul că plângerea prealabilă depusă în copie la dosar nu a fost adresata organului competent aos oluționa și în termenul legal de 30 de zile de la data comunicării așa cum se arata expres in Decizia de calcul a taxei de poluare.
Dovada ca reclamantul a luat la cunoștința de decizia de calcul emisă, constă în faptul ca in aceeași zi de 04.02.2009 a si fost achitată taxa cu chitanța depusă la dosar, data de la care avea posibilitatea să urmeze dispozițiile procedurii fiscale,așa cum au fost enunțate mai sus.
Acțiunea depusă de reclamant direct la instanța de contencios administrativ fără a parcurge obligatoriu, așa cum prevăd dispozițiile legale suscitate procedura prealabila este inadmisibilă.
Față de considerentele de mai sus, Curtea in raport cu dispozițiile art. 312 alin 3 coroborat cu art. 304 pct. 9.Pr.Civ va admite recursul va modifica în tot sentința și pe fond va respinge acțiunea ca inadmisibila.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICEîn nume propriu și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICEcu sediul în P,-,. 51, județul P, împotriva sentinței nr. 458 din 13 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul reclamant - cu sediul în,- județul P.
Modifică în tot sentința și respinge acțiunea ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact. /5 ex./ 03.03. 2010
Dosar fond - al Tribunalului Prahova
Jud. fond
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Valentin Niță, Florentina Dinu
