Contestație act administrativ fiscal. Decizia 349/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr.--

DECIZIA NR.349/CA/2008-

Ședința publică din data de 29 octombrie 2008

PREȘEDINTE: Băltărete Savina președinte secție

JUDECĂTOR 2: Toros Vig Ana Maria

Judecător: - -

Grefier:

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor în contencios administrativ declarate de recurentele pârâte DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în O str. - nr.2-4, DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C cu sediul în O- în nume propriu și în reprezentarea AUTORITĂȚII NAȚIONALE A VĂMILOR cu sediul în B,-, sector 13 în contradictoriu cu intimata reclamantă - CONS SRL cu sediul în O,nr.36- 77,.21, împotriva Sentinței nr.140/CA din 7 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect anulare acte administrativ- fiscale.

La apelul nominal făcut în cauză lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, după care:

Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința din 22 octombrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii asupra recursurilor, concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată și când, în vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 29 octombrie 2008.

CURTEA DE APEL

Deliberând:

Constată că prin Sentința nr.140/CA din 7 aprilie 2008 Tribunalul Bihora admis cererea formulată de contestatoarea - COM SRL O în contradictoriu cu intimații DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ C și AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR B pe cale de consecință a dispus anularea Deciziei nr.81/08.12.2006 emisă de DGFP B și a procesului verbal de control al valorii în vamă nr. 426/03.10.2006.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de control al valorii în vamă nr. 426/03.10.2006 și decizia privind determinarea definitivă a valorii în vamă s-a stabilit în sarcina reclamantului obligația de plată la bugetul de stat a diferenței de obligații vamale în sumă totală de 4.787 lei reprezentând 1.641 lei accize și 3146 lei TVA pentru autoturismul marca Opel Vectra importat conform declarației vamale nr. -/07.09.2006 pentru care s-a stabilit că valoarea definitivă în vamă este de 10.930 euro în loc de 6700 euro cât s-a declarat.

Împotriva acestora reclamantul a formulat contestație pe cale administrativă, aceasta fiind respinsă prin Decizia nr. 81/08.XII.2006.

În motivarea acestei decizii s-a reținut că reclamantul a depus factura externă nr.28/08/06/2, declarația vamală de import nr. -/07.09.2006,certificatul EUR 1 nr. C -, nota de constatare, cartea de identitate a mașinii și declarația vamală de export seria M nr. - însă acestea nu au fost în măsură să dovedească realitatea valorii în vamă declarată de 6.700 eur motiv pentru care acesta a primit un termen pentru a depune documente sau justificări suplimentare.

S-a reținut că acesta nu a depus alte documente în termenul de 30 zile acordat și nici ulterior până la data soluționării contestației.

Potrivit art. 3 pct.2 din HG 973/2006 pentru stabilirea cu titlu provizoriu a valorii în vamă, biroul vamal ia în considerare: valoarea de tranzacție care rezultă din documentele prezentate de importator; valoarea cheltuielilor care se include în valoarea în vamă conform art. 8, estimate de importator pe baza de documente justificative și acceptată de biroul vamal sau stabilită pe baza altor informații de care biroul vamal are cunoștință; orice sumă ce poate fi considerată parte a plății totale efectuate sau de efectuat; informațiile deținute în baza de date a autorității vamale.

Reclamantul a depus la biroul vamal actele din care rezultă valoarea de tranzacție a bunului ce a făcut obiectul importului, însă acestea nu au fost avute în vedere, considerându-se că nu sunt relevante sub aspectul valorii reale a bunului importat, trecându-se direct la valorificarea informațiilor deținute în baza de date a autorității vamale în temeiul art. 3 alin.2 lit.d din HG 973/2006.

Însă, din înscrisurile depuse, respectiv cel aflat la fila 10 din dosar ce emană de la societatea vânzătoare, rezultă că reclamantul a cumpărat un autoturism "second hand", data primei înmatriculări fiind 30.12.2003. Din cuprinsul aceluiași înscris rezultă că acesta a fost puternic avariat de grindină, iar costul reparațiilor a fost de 5000 euro. Prețul convenit de părți, în aceste condiții a fost de 6500 euro.

Potrivit art. 969 Cod civil, convențiile legal făcute au valoare de lege între părți, iar potrivit art. 973 cod civil convențiile astfel întocmite sunt opozabile terților, aceștia din urmă fiind ținuți să respecte acest fapt juridic, ori dacă îl contestă să facă dovada contrară.

În speță, pârâții nu contestă existența actului juridic ci numai cuantumul prețului stipulat de părți, dar nu se face nici o dovadă că acesta nu ar corespunde realității, singura explicație fiind aceea că nu s-au prezentat suficiente documente pentru a înlătura suspiciunile în legătură cu veridicitatea și exactitatea valorii în vamă declarată de importator.

Din înscrisurile depuse rezultă atât starea tehnică a autoturismului cât și faptul că prețul acestuia a avut la bază o serie de criterii ce au condus la reducerea acestuia sub nivelul valorii stabilite de organul vamal prin raportare la informațiile deținute în baza de date a autorității vamale și care desigur este orientativă,

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen pârâții DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C în nume propriu și în reprezentarea AUTORITĂȚII NAȚIONALE A VĂMILOR B și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, solicitând admiterea acestei căi de atac, modificarea sentinței atacate și respingerea acțiunii formulată de reclamantă ca neîntemeiată.

În motivarea recursurilor se arată că informațiile și documentele prezentate de - CONS SRL O, respectiv factura externă nr. 28/08/06/2, declarația vamală de import nr.-/7 septembrie 2006, certificat Eur 1 nr. C -, Nota de constatare, cartea de identitate a mașinii și declarația vamală de export nr. M -, nu sunt în măsură să dovedească realitatea valorii în vamă declarate de 6.700 Euro a autoturismului Opel Vectra invocat, situație în care organele vamale au amânat determinarea definitivă a valorii în vamă a acestuia și au solicitat societății să prezinte documente suplimentare în termen de 30 de zile de la data ridicării autoturismului din vamă.

Așadar, contestatoarea avea obligația să prezinte organelor vamale în termenul acordat documentele și justificările suplimentare nominalizate, solicitate prin dispoziția de amânare a determinării definitive a valorii în vamă nr.28519/13 septembrie 2006.

Reclamanta - CONS SRL O, a depus cu adresa înregistrată la Biroul Vamal O sub nr. 30819/2006 doar un contract de creditare a firmei de către administrator, încheiat la 01.07.2006, înscris care nu este relevant și nu dovedește valoarea de tranzacție a autoturismului importat. Ca urmare, organele vamale au procedat în baza disp. art. 3 pct. 2 lit. d din HG 973/2006 stabilind valoarea în vamă cu titlu definitiv a autoturismului importat și a disp. art. 2 pct. 1 lit. a și b) din Acordul privind aplicarea art. VII al Acordului general pentru tarife și convenții.

În drept se invocă disp. art. 304 pct. 8 și 9 și art. 3041Cod procedură civilă.

Intimatul reclamant nu a formulat întâmpinare în cauză.

Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă instanța constată că recursurile declarate în cauză sunt întemeiate.

Astfel, prin factura externă nr. 28/08/06/2 (fila 27), declarația vamală de import nr.142.372/07.09.2006, certificatul EUR 1 nr. C -, nota de constatare, cartea de identitate a mașinii (fila 28) și declarația vamală de export nr. - (fila 39), s-a reținut de către autoritatea vamală că nu s-a dovedit realitatea valorii de tranzacție a autoturismului importat de intimata reclamantă, situație în care recurentul pârât a făcut aplicarea disp. art. 78 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal aprobat prin HG nr.707/2006, conform cărora:

"(1) Dacă autoritatea vamală are motive justificate să se îndoiască de faptul că, conform prevederilor art. 1 din Acord, valoarea în vamă declarată este prețul efectiv plătit sau de plătit, atunci aceasta nu trebuie în mod obligatoriu să determine valoarea în vamă a mărfurilor importate pe baza regulii valorii de tranzacție;

(2) În situația în care autoritatea vamală are motive, cum ar fi cele prevăzute la alin. 1 poate solicita informații suplimentare conform prevederilor art. 74 alin. 4". Astfel s-au solicitat informații suplimentare conform prevederilor art. 74 alin.4. Prin adresa nr.29836/2006 Biroul Vamal O comunică intimatului reclamant faptul că pentru stabilirea definitivă a valorii în vamă pe baza valorii de tranzacție este necesară prezentarea unor documente sau justificări suplimentare referitoare la exactitatea și realitatea valorii declarate, în termen de 30 de zile (fila 31).

Societatea reclamantă nu a depus însă nici un alt document, din cele solicitate de autoritatea vamală în termen de 30 de zile ( actul constitutiv al societății, certificatul de înmatriculare al societății la Registrul Comerțului, contractul încheiat cu vânzătorul, contractul de asigurare și polița de asigurare, contractul de transport cu dovada plății acestuia, documentele bancare privind efectuarea plăților externe, extrasul contului în valută din care s-a efectuat plata, orice alte documente și informații care să dovedească realitatea valorii declarate) motiv pentru care în mod legal s-a făcut aplicarea art. 57 alin. 5 din Legea 86/2006 conform cărora în cazul în care în termen de 30 de zile de la ridicarea mărfii importatorul nu prezintă documente concludente privind determinarea valorii în vamă, autoritatea vamală procedează la executarea garanției, operațiunea de plasare a mărfurilor sub un regim vamal fiind considerată încheiată.

Contractul de creditare a firmei de către administrator (fila 33) depus ulterior la Biroul Vamal O, nu dovedește valoarea de tranzacție a autorității importatoare, astfel cum a reținut în mod corect și autoritatea vamală, contractul având ca obiect acordarea de către administrator a unui împrumut în sumă de 24.340 RON societății intimate.

Nici înscrisul depus la fila 10 din dosar, care emană de la vânzător și în care este înscris prețul de 6.500 Euro, nu face dovada faptului că prețul efectiv plătit de intimata reclamantă este de 6.500 Euro, cât a fost declarat în vamă. Ori cumpărătorul, fiind o societate comercială, avea nevoie de un document justificativ pe care să-l înregistreze în contabilitate și din care să rezulte că s-a efectuat plata sumei de 6.500 Euro.

Este adevărat că potrivit art.969 Cod civil convențiile legal făcute au putere de lege între părți și nu sunt opozabile terților, însă în speță, dispozițiile speciale care reglementează domeniul vamal prevăd că autoritatea vamală poate solicita informații suplimentare atunci când are îndoieli cu privire la faptul că valoarea declarată în vamă nu este prețul efectiv plătit, situație în care cumpărătorul trebuie să facă dovada valorii de tranzacție a mărfii.

Pentru aceste considerente, instanța constată că recursurile declarate în cauză sunt întemeiate și urmează a fi admise în temeiul disp. art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, modificată hotărârea atacată în temeiul disp.art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și respinsă acțiunea formulată de reclamanta - CONS SRL O ca fiind neîntemeiată.

Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

ADMITE ca fondate recursurile declarate de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în O str. - nr.2-4, DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C cu sediul în O- în nume propriu și în reprezentarea AUTORITĂȚII NAȚIONALE A VĂMILOR cu sediul în B,-, sector 13 în contradictoriu cu intimata reclamantă - CONS SRL cu sediul în O,nr.36- 77,.21, împotriva Sentinței nr.140/CA din 7 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea formulată de - CONS SRL O în contradictoriu cu DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE și AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR

IREVOCABI LĂ.

Pronunțată în ședință publică azi 29.10.2008.

Președinte Judecător Judecător Grefier

- - - - - - - -

Red.dec.

Jud. fond -

Tehn.red./2 ex.

10.11.2008

Președinte:Băltărete Savina
Judecători:Băltărete Savina, Toros Vig Ana Maria

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contestație act administrativ fiscal. Decizia 349/2008. Curtea de Apel Oradea