Contestație act administrativ fiscal. Decizia 476/2009. Curtea de Apel Bacau

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA COMERCIALĂ, DE

CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE NR. 476

ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009

COMPLETUL DIN:

PREȘEDINTE: Vera Stănișor

JUDECĂTOR 2: Mona Gabriela Ciopraga

JUDECĂTOR 3: Maria

GREFIER -

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine au venit spre soluționare recursurile declarate de recurentele-pârâte ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, împotriva sentinței civile nr. 510/8.10.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat pentru intimații-reclamanți și -, cu delegație la dosar, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:

Avocat pentru intimații-reclamanți și -, depune înscrisuri în copie (copie factură tradusă, copie carte de identitate tradusă).

În ce privește excepția tardivității recursului declarat de Administrația Finanțelor Publice a Munic. B, invocată de instanță la termenul anterior, solicită admiterea acesteia, recursul fiind depus mai târziu de termenul legal, conform dovezii de comunicare.

Cu privire la critica de nelegalitate a sentinței instanței de fond, aceasta este netemeinică, întrucât o normă juridică ulterioară nu se poate aplica anterior apariției acesteia.

Ordonanța de Guvern nr.50/2008 nu era în vigoare la data achiziționării autovehiculului de către intimații-reclamanți, aceștia achitând taxa de primă înmatriculare, care a fost interpretată ca fiind taxa de poluare.

Consideră că prima critică formulată este netemeinică și solicită respingerea acesteia.

În mod corect instanța de fond a obligat recurentele-pârâte la plata dobânzii și la plata cheltuielilor de judecată.

Solicită respingerea recursului ca nefondat.

Cu cheltuieli de judecată.

S-au declarat dezbaterile închise cauza rămânând în pronunțare.

CURTEA

DELIBERÂND

Asupra recursurilor de față, în materia contenciosului administrativ, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 510/08 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău - Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr- s-au respins excepțiile prematurității cererii și inadmisibilității acesteia invocate de pârâta B,s-a admis acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE și B, s-a dispus anularea adresei nr. 55730/30.07.2008 emisă de P B și au fost obligate pârâtele să restituie reclamanților suma de 3484 lei, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule cu dobânda legală de la data plății efective.

De asemeni, au fost obligate pârâtele să achite reclamanților suma de 539,3 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:

În ce privește excepția prematurității introducerii acțiunii, invocată de pârâta B, instanța respins-o având în vedere că G nr.50/2008 a fost publicată în O nr. 480/30.06.2008, și ca urmare,acest act normativ, ca și G nr. 686/2008 privind aplicarea normelor metodologice de aplicare a G nr. 50/2008, nu pot fi aplicate speței în cauză, deoarece acestea nu pot retroactiva.

Referitor la inadmisibilitatea acțiunii tribunalul a apreciat că aceasta vizează respingerea a acțiunii, astfel că aceasta se impune a fi analizată ca motiv de respingere a acțiunii ca prematur formulată.

S-a reținut că în speță sunt aplicabile dispozițiile art.7 din Legea nr. 554/2004 și nu dispozițiile art. 205 G nr. 92/2003, iar procedura prealabilă a fost realizată de către reclamantă cu adresa nr. 21/16.07.2008 la care pârâta îi răspunde cu adresa nr.55730/30.07.2008.

Pe fondul, cauzei tribunalul a reținut următoarele:

Reclamantul a achitat la Trezoreria B cu chitanța seri A, nr. -/21.01.2008, suma de 3484 lei, reprezentând taxă specială pentru autoturisme și autovehicule.

Prin adresa nr. 21/16.07.2008, reclamantul a solicitat B restituirea taxei achitate, dar aceasta,prin adresa nr. 55.730/30.07.2008, a respins cererea, motivat de faptul că acesta este corect și legal datorată, conform HG nr. 44/2004 privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, taxa specială aplicându-se atât pentru autoturismele noi cât și pentru cele rulate.

Instanța de fond a reținut faptul că dispozițiile art. 148 alin.2 din Constituția României statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. 4 al aceluiași articol menționează că între alte instituții, autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin. 2 menționat.

Din analiza dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, rezultă că "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".

În dreptul intern, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul Fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 01.01.2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin G nr. 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate (cele cu handicap, misiuni diplomatice, etc.) cât și situații de scutire de la plata taxei, în cazul vehiculelor istorice etc.

Potrivit art. 2141- 2143din Codul Fiscal și pct. 311- 312din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi, cât și pentru cele rulate, aduse din import din statele comunitare, ori din alte state.

Având în vedere dispozițiile legale menționate, precum și susținerea părților, respectiv susținerea pârâtelor care au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv Codul Fiscal, cât și susținerea reclamantei care a susținut nelegalitatea taxei ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare, tribunalu a constatat că în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național, statul nostru asumându-și obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității dinainte de aderare (Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană).

Ca urmare a efectului direct al art. 90 (1) din Tratat, pentru ordinea juridică internă a României, s- constatat că dispozițiile art.2141- 2143din Codul Fiscal, sunt reglementări contrare și că, deci, nu pot fi menținute în continuare ca fiind aplicabile în speța de față.

Apreciind că au fost încălcate dispozițiile art. 90 din Tratat, prin instituirea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, prin dispozițiile art.2141- 2143Cod fiscal, tribunalul a admis acțiunea și a dispus anularea adresei nr. 55730/30.07.2008 emisă de B și obligarea pârâtelor să restituie reclamanților suma de 3484 lei achitată cu chitanța seria - nr. -/21.01.2008 reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule.

În baza art. 1084 raportat la art. 1082 cod civil pârâtele au fost obligate să achite și folosul nerealizat constând în dobânda legală de la data plății efective.

În baza art. 274 Cod procedură civilă instanța a obligat pârâtele să achite reclamanților suma de 539,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtele P B și P

1. În ce privește recursul promovat de Administrația Finanțelor Publice B, curtea a invocat, din oficiu, excepția de tardivitate a acestui recurs.

Excepția tardivității este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Sentința recurată a fost comunicată pârâtei P B la data de 23 decembrie 2008, așa cum rezultă din dovada de primire de la fila 35 dosar fond.

În raport de această dată și de dispozițiile art. 301 al. (1) Cod procedură civilă, ultima zi a termenului de recurs era data de 08 ianuarie 2009.

Având în vedere că ștampila poștei de pe plicul cu care a fost înaintat recursul poartă data de 09 ianuarie 2009, curtea constată că termenul de recurs calculat potrivit art. 104 și art.301 Cod procedură civilă a fost depășit, motiv pentru care se impune respingerea recursului B, ca tardiv formulat.

2. În ce privește recursul pârâtei B, acesta a fost motivat pe următoarele aspecte:

Prin nr.OUG 50/2008, intrată în vigoare la data de 01 iulie 2008, a fost instituită taxa de poluare pentru autovehicule, iar art. 11 din ordonanță instituie temeiul pentru restituirea diferenței dintre suma achitată de contribuabil în perioada 01.01.2007 - 30.06.2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare.

În raport de aceste dispoziții legale, recurenta consideră că în sarcina reclamanților subzistă obligația de achitare parțială a taxei auto.

De asemeni, recurenta susține că obligarea sa la plata dobânzii legale este lipsită de temei legal, iar în ce privește cheltuielile de judecată - arătat că nu i se puteau pune în sarcină, în raport de dispozițiile art. 275 Cod procedură civilă și de faptul că a recunoscut - în parte - pretențiile reclamanților.

Analizând recursul B, curtea constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:

În ce privește prevederile ar. 11 din nr.OUG 50/2008, invocate de recurentă, curtea reține că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 01 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare.

În atare situație, intimații - reclamanți au fost îndreptățiți la restituirea integrală a taxei încasate nelegal.

Noua taxă de poluare, prevăzută de nr.OUG 50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa anterioară, are alt mod de calcul și altă destinație.

De altfel, aplicarea în speță a dispozițiilor nr.OUG 50/2008 ar aduce atingere principiului neretroactivității legii, consacrate de art. 15 al. 2 din Constituție, întrucât acest act normativ nu se poate aplica unei situații juridice născute anterior intrării sale în vigoare.

În ce privește dobânda acordată la suma de restituit, curtea reține că temeiul juridic al acesteia se regăsește în dispozițiile art. 124 din OG 92/2003.

Cheltuielile de judecată au fost, de asemeni, stabilite în mod legal, având în vedere soluția pronunțată pe fond, de admitere în totalitate acțiunii, în cauză nefiind incidente dispozițiile art. 275 Cod procedură civilă.

Față de considerentele expuse, în raport de dispozițiile art. 312 al. (1) Cod procedură civilă, recursul promovat de B va fi respins ca nefondat.

în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, recurentele - pârâte vor fi obligate să achite intimaților - reclamanți cheltuieli de judecată în sumă de 45 lei, reprezentând contravaloarea traducerilor de acte, dovedite cu bonul fiscal depus la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca tardiv formulat, recursul contencios administrativ promovat de pârâtaADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr. 510/08.10.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți și .

Respinge, ca nefondat, recursul promovat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B împotriva aceleiași sentințe și în contradictoriu cu aceeași intimați-reclamanți.

Obligă recurentele să achite intimaților-reclamanți suma de 45 lei, cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 07.05.2009.

PREȘEDINTE,

- -

JUDECĂTOR,

- - -

JUDECĂTOR,

- -

GREFIER,

Red.

Red. St.

Tehnored. Ex.2

27 mai 2009

Președinte:Vera Stănișor
Judecători:Vera Stănișor, Mona Gabriela Ciopraga, Maria

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Contestație act administrativ fiscal. Decizia 476/2009. Curtea de Apel Bacau