Contestație la executare. Sentința 183/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR. 1675,-
SENTINȚA NR. 183
Ședința publică din data de 19 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Secrețeanu Adriana Florina
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea contestației la executare formulată de reclamanta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B - prin reprerzentant legal - cu sediul în B,-, jud.B în contradictoriu cu pârâtul - - B cu sediul în B, șos. - - 2, jud.B, cauza venită spre rejudecare prin decizia nr. 1593/11.04.2008 a ICCJ.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare au răspuns reclamanta reprezentată de consilier juridic și pârâta - - reprezentată de consilier juridic G, iar la a doua strigare au răspuns reclamanta reprezentată de consilier juridic și pârâta - - reprezentată de avocat din Baroul București.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședintă, după care;
Pârâta - - reprezentată de consilier juridic G solicită amânarea cauzei pentru lipsă de apărare și depune la dosar un set de înscrisuri, respectiv: certificat de grefă eliberat de ICCJ in dosarul nr-, copia cererii de revizuire formulată de DGFP B, copia sentintei nr 48/20.02.2008 a Curții de Apel P, copii de pe contestație la titlu, contestație la executare, sentința nr. 131/20.05.2008 a Curții de Apel P, certificat de grefă eliberat de ICCJ in dosarul nr- copie cerere contestație în anulare formulata de DGFP B și soluția în dosarul - de la ICCJ de pe portalul instantei.
Curtea, înmânează copie de pe înscrisuri și reprezentantului reclamantei.
Consilier juridic arată că nu solicită termen pentru a lua act de înscrisurile depuse de pârâtă și se opune la cererea de amânare formulată de aceasta, întrucât cauza este venită spre rejudecare și au fost făcute apărarile necesare în cauză.
Curtea, respinge cererea de amânare formulată de reprezentantul pârâtei ca neîntemeiată, întrucât a avut timp suficient pentru ați pregăti apărare de la data când a primit citația.
La a doua strigare se prezintă avocat pentru pârâtă, care invocă excepția puterii de lucru judecat, întrucât in dosarul nr - al Paf ost respinsă contestația la titlu ca neîntemeiată formulată de Precizează că motivele formulate de B și DGFP în cele doua
contestații sunt identice, având aceleasi motive, chiar dacă nu sunt aceleasi părti, este organ executiv.
Consilier juridic arată că nu se poate pune problema de exexcepția puterii de lucru judecat, întrucât ei nu au fost parte în acel dosar, instanța trebuie să lămurească contestația la executare privind lămurirea dispozitivului sentintei nr 233/2006.
Curtea, respinge excepția autorității lucrului judecat invocată de pârâtă, întrucât sentința pronuntață în dosarul nr. - a avut ca obiect contestație la titlu având ca parte pe P B, iar prezenta cauza având ca obiect lămurire de dispozitiv având ca reclamantă pe B, argumentele din motivare urmând a fi avute în vedere la soluționarea fondului cauzei.
Părtile prezente, arată că nu mai au alte cereri de formulat, iar Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Consilier juridic având cuvântul pentru reclamantă a susținut că este în imposibilitate de a pune în executare hotărârea pronunțată deoarece la acea dată reclamanta nu înregistra obligații de plată în cuantum de 1.347.552 lei, ci într-un cuantum cu mult inferior - 767.048 lei.
Diferența o reprezintă calamitățile naturale pentru perioada 2003-2005, perioadă de după privatizare, scutirea lor neintrând sub incidența Legii nr. 190/2004 și neavând vreo legătură cu obiectul cauzei.
S-a precizat că nu există nici un temei legal care să justifice raționamentul potrivit căruia înregistrarea de către contabilitate a unor calamități naturale dă dreptul acestora la scutirea unor obligații de plată către bugetul de stat consolidat.
De fapt, intimata - a - B, urmărește diminuarea unor obligații de plată acumulată în perioada ulterioară privatizării, cu diferența dintre suma ce constituie facilități conform Legii 190/2004 și suma ce cuprinde, pe lângă aceste facilități, calamități naturale, demers ce constituie un veritabil abuz, o încercare evidentă de fraudare a bugetului consolidat.
Solicită instanței de judecată să indice exact bugetul care să fie lipsit de sumele datorate și în cadrul acestui buget, care categorie de venituri să fie înlăturate.
Avocat având cuvântul pentru pârâta - a - solicită respingerea contestației ca neîntemeiată, întrucât prin recursul depus s-a stabilit puterea de lucru judecat, ICCJ pronuntându-se pe aceleași motive.
CURTEA
Prin cererea inregistrata la nr. 1675/42/12.09.2007 la Curtea de Apel P, contestatoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE Baf ormulat în contradictoriu cu intimata - - B, in baza art. 399 alin. 1 teza a II a contestatie la executare impotriva titlului executoriu sentinta nr. 133/15.11.2006 pronuntata de Curtea de Apel P in dosarul nr. 3788/2006, in ceea ce priveste intinderea si aplicarea acestuia, suspendarea executarii titlului executoriu in temeiul art. 403 alin. 1 Cod proced. civ.
In motivarea cererii, contestatoarea a aratat ca la data de 15.12.2005 intimata a investit Tribunalul B cu actiune in contencios administrativ prin care a solicitat constatarea beneficiului facilitatilor Legii nr. 190/2004-scutirea de plata obligatiilor bugetare la data de 30 ale lunii in care s-a semnat contractul de privatizare si pe cale de consecinta anularea actelor emise de DGFP prin care nu s-a acordat acest drept.
absolut nici o legatura cu obiectul cauzei, contestatoarea a propus ca obiectiv pentru expertiza efectuata si determinarea influentei situatiilor de calamitate inregistrate de societate asupra constituirii datoriilor la bugetele statului si a accesoriilor lor, pe toata perioada de la privatizare la zi, ca urmare in Raportul de expertiza se arata ca pagubele materiale provocate de calamitatile naturale in perioada 2000-2005 sunt evaluate la suma totala de 579.504 lei, expertul afirmand ca reclamanta poate fi exonerata de plata creantei bugetare in suma totala de 579.504 lei, astfel s-a ajuns la situatia ca instanta de judecata sa acorde, pe langa suma de 768.048 lei, ce constituia scutiri acordate conform Legii nr. 190/2004, si scutirea sumei de 579.504 lei constituind calamitati, care insa nu au avut nici o legatura cu obiectul cauzei.
Ca urmare a respingerii recursului DGFP B de catre ICCJ, prin contestatiile inregistrate la DGFP la nr. 26446/26.06.200 si la Targoviste la nr. 19948/26.06.2007 intimata a solicitat punerea in executare a Sentintei nr. 233/15.11.2006 a Curtii de Apel P, prin exonerarea de plata obligatiilor bugetare in suma de 1.347.552 lei, in consecinta, prin Adresa nr. 21246/9.07.2007 au incunostiintat petenta cu privire la scaderea din evidenta analitica pe platitor a obligatiilor de plata ce intra sub incidenta Legii nr. 190/2004 in suma totala de 849.142 lei, nu si scaderea sumei de 579.504 lei reprezentand calamitati. Contestatoarea a mai aratat ca este in imposibilitate de a pune in executare hotararea pronuntata, in sensul scaderii din evidentele fiscale a unor obligatii de plata in cuantum de 1.347.552 lei, deoarece la acea data reclamanta nu inregistra obligatii de plata in acest cuantum ci, cu mult inferior-767.048 lei, pot fi acordate conform prevederilor art. 1 lit. a, b, si c din Legea 190/2004 la data privatizarii 7.08.2000, cu data de referinta 31.08.2000 insumeaza 768.048 lei conform anexei nr. 1.
Diferenta de 579.504 lei o reprezinta, conform Raportului de expertiza, calamitati naturale pentru perioada 2003-2005, perioada de dupa privatizare, scutirea lor neintrand sub incidenta Legii nr.190/2004 si neavand vreo legatura cu fondul cauzei.
In conformitate cu HG nr.208/2005 si HG nr.386/2007, MEF, ANAF si unitatile subordonate acestora administreaza impozitele, taxele si contributiile datorate bugetului de stat consolidat, nicidecum calamitatile naturale inregistrate de contribuabil, nu exista nici un temei legal care sa justifice rationamentul potrivit caruia inregistrarea de catre contribuabil a unor calamitati naturale da dreptul acestora la scutirea unor obligatii de plata catre bugetul de stat consolidat.
In conditiile in care totalul inlesnirilor la plata ce puteau fi acordate conform Legii nr. 190/2004 era de 768.048 lei, aceasta fiind suma pe care intimata o avea de plata este evident ca din suma de 768.048 lei nu poate fi scazuta suma de 1.347.552, ceea ce echivaleaza cu imposibilitatea punerii in executare a Sentintei nr. 233/2006.
In plus, in suma de 768.048 lei ce intra sub incidenta Legii 190/2004 este cuprinsa suma de 1.778 lei ce reprezinta impozie si taxe locale in administrarea carora nu se ocupa ei, ci Primaria, deoarece ei se ocupa numai de administrarea sumelor datorate bugetului de stat, fiind evident ca nu pot scadea creante ale bugetului local.
De fapt, intimata urmareste diminuarea unor obligatii de plata cumulate in perioada ulterioara privatizarii cu diferenta dintre suma ce constituie facilitati conform Legii 190/2004(768.048 lei) si suma ce cuprinde, pe langa aceste facilitati, calamitati naturale, demers ce constituie un veritabil abuz, o incercare evidenta de fraudare a bugetului de stat consolidat.
In acest context, a concluzionat contestatoarea, solicita lamurirea titlului executoriu in vederea executarii corecte a acestuia, intrucat din punctul lor de vedere nu este posibila scaderea din evidenta fiscala a unor impozite, taxe sau contributii cu sume ce constituie calamitati naturale, sa se constate ca nu este posibila punerea in executare a titlului executoriu decat in privinta sumei de 849.142 lei (compusa din 768.048 lei facilitati conform Legii 190/2004 diminuata cu 1778 lei impozite si taxe locale datorate Primariei la care se adauga majorari si penalitati de 82.872 lei, pentru aceasta suma deja titlul fiind pus in executare, iar in subsidiar, in situatia in care instanta considera ca exista vreun temei juridic care sa justifice aceasta ipoteza a scaderii din evidentele fiscale a unor unor impozite, taxe sau contributii cu sume ce constituie calamitati naturale, sa stabileasca bugetul care sa fie lipsit de sumele datorate, si in cadrul acestui buget care categorie de venituri sa fie inlaturate ca urmare a inregistrarii de catre - a unor calamitati naturale.
In dovedirea cererii, reclamanta a depus sentinta nr. 233/15.11.2006 a Curtii de Apel P, decizia nr. 2486/15.05.2007 pronuntata de Înalta Curte de Casatie si Justitie, raportul de expertiza contabila efectuat in dosar nr.3778/2006, adresele emise de parata nr. 141 si 142/26.06.2007 catre DGFP B si B, adresa nr.21246/9.07.2070 a Bc atre reclamanta, adresa nr.33509/28.07.2007 a DGFP catre intimata.
Intimata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, întrucât contestatoarea nu a fost parte în procesul ce s-a purtat cu DGFP B sau respingerea contestației ca fiind inadmisibilă întrucât afectează puterea de lucru judecat.
Prin sentinta nr. 162/25.10.2007, Curtea de Apel Paa dmis excepția lipsei calității procesuale active invocată de intimată si a respins actiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală.
Curtea a retinut ca titlul executoriu pus în executare nu este pronunțat în contradictoriu cu contestatoarea.
Prin decizia nr. 1593/11.04.2007 Înalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul, a casat sentinta atacata si a trimise cauza spre rejudecare pentru solutionarea fondului, retinand ca structurile din cadrul DGFP judetene au atributii de administrare a veniturilor bugetare si creantelor bugetare, organ de excutare fiind administratia finantelor publice locala, fiind inadmisibil a se considera ca aceasta nu face parte din persoanele prevazute la art. 399 alin. 1 Cod proced civ. care se coroboreaza si cu
prevederile Legii 554/2004, fiind inadmisibil ca aceasta sa nu poata formula contestatie la executare privind lamurirea referitoare la intinderea si aplicarea titlului executoriu.
Cauza a fost inregistrata la Curtea de Apel la nr.1675,-.
In aparare, intimata a depus la dosar contestatia la titlu ce a format obiectul dosarului nr. 1864/42/207, sentinta nr. 131/20.05.2008, contestatia la titlu, certificat in dosar nr.10452/2007 al ICCJ privind respingerea contestatiei in anulare impotriva deciziei nr. 2486/2007 pronuntata de ICCJ, contestatia in anulare, certificat in dosar nr. 10631/2007 al ICCJ privind respingerea cererii de revizuire impotriva aceleiasi decizii, cererea de revizuire.
Examinand cauza, curtea retine urmatoarele:
Prin sentința nr. 133/15.11.2006, Curtea de Apel Ploieștia admis acțiunea formulată de reclamanta - - în contradictoriu cu B, a anulat decizia nr. 77/2005 a B și procesul-verbal din 14.09.2004 a B, a anulat măsurile dispuse prin actul de control și a constatat că reclamanta beneficiază de facilitățile prevăzute de Legea nr. 190/2004, dispunând scutirea de la plata obligațiilor bugetare, penalități și majorări de întârziere, restante la data de 30 ale lunii în care s-a semnat contractul de privatizare, în valoare de 1.347.522 lei.
Recursul formulat de B impotriva acestei sentinte a fost respins ca nefondat de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.2486/15.05.2007.
De asemenea, au fost respinse ca nefondate de Înalta Curte de Csatie si Justitie contestatia in anulare, intemeiata pe dispozitiile art. 318 si urm.Cod proced. civ.(invocandu-se greseala materiala), si revizuirea in temeiul art. 322 pct. 5 Cod proced.civ.(descoperirea unor inscrisuri doveditoare), impotriva deciziei nr.2486/15.05.2007 pronunta in recurs.
Contestatoarea a formulat prezenta contestatie la executarea sentinței nr. 133/15.11.2006, in ceea ce priveste intinderea si aplicarea acestuia, si a intemeiat-o pe dispozitiile art. 399 alin. 1 teza a II a Cod proced.civ.
Potrivit disp. art. 399 Cod proced. civ. mpotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281^1, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege.
Prin titlul executoriu in cauza instanta a anulat un proces verbal de control incheiat de DGFP B, si decizia de respingere a contestatiei formulata impotriva acestuia, a anulat măsurile dispuse prin actul de control și a constatat că reclamanta beneficiază de facilitățile prevăzute de Legea nr. 190/2004, dispunând scutirea de la plata obligațiilor bugetare, penalități și majorări de întârziere, restante la data de 30 ale lunii în care s-a semnat contractul de privatizare, în valoare de 1.347.522 lei.
Arata reclamanta ca suma de 1.347.522 lei include suma de 767.048 lei, obligatii bugetare datorate de reclamanta, de a caror scutire beneficia reclamanta, conform prevederilor art. 1 lit. a, b, si c din Legea 190/2004 la data privatizarii, 7.08.2000, cu data de referinta 31.08.2000, insa diferenta de 579.504 lei o reprezinta, conform Raportului de expertiza, calamitati naturale pentru perioada 2003-2005, perioada de dupa privatizare, scutirea lor neintrand sub incidenta Legii 190/2004 si neavand vreo legatura cu fondul cauzei, invocand pentru acest motiv imposibilitatea de a pune in executare hotararea pronuntata, in sensul scaderii din evidentele fiscale a unor obligatii de plata in cuantum de 1.347.552 lei, deoarece la acea data reclamanta nu inregistra obligatii de plata in acest cuantum.
Imposibilitatea de executare decurgand din includerea in suma mentionata in dispozitiv a unor sume ce nu aveau legatura cu fondul cauzei nu poate constitui motiv de examinare in cadrul procedurii prevazuta de art. 399 alin. 1 teza a II-a, aceasta insemnand in fapt reexaminarea fondului cauzei, ceea ce nu este posibil in cadrul contestatiei la executare. Pentru valorificarea acestor aparari, privind faptul ca s-a dat ceva ce nu s-a cerut, contestatoarea avea la indemana calea recursului, recurs care a fost formulat si respins ca nefondat, sau calea revizuirii intemeiata pe disp. art. 322 pct. 2 Cod proced. civ. iar cuprinderea in dispozitiv a unor dispozitii potrivnice, ce nu pot fi la indeplinire, poate constitui, eventual, motivul de revizuire prevazut de art. 322 pct. 1 Cod proced.civ.
A lamuri titlul executoriu in sensul aratat de reclamanta, prin a se constata ca nu este posibila punerea in executare a acestuia decat in privinta unei parti din suma prevazutade 1.347.552 lei, inseamna in fapt a modifica titlul executoriu, prin reducerera sumei prevazuta in acesta, lucru care nu este posibil pe calea contestatiei la executare, titlul executoriu beneficiind de autoritatea de lucru judecat.
Solicitarea formulata in subsidiar de catre contestatoare, ca instanta sa stabileasca bugetul care sa fie lipsit de sumele datorate, si in cadrul acestui buget care categorie de venituri sa fie inlaturate ca urmare a inregistrarii de catre - a unor calamitati naturale, nu poate fi primita, acestea constituind acte de executare care nu intra in competenta materiala a instantei de judecata, ci a organelor de executare.
Pentru toate aceste motive, curtea constata ca, contestatia la executare formulata de contestatoare este neintemeiata, si o va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de reclamanta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B - prin reprerzentant legal - cu sediul în B,-, jud.B în contradictoriu cu pârâtul - - B cu sediul în B, șos. - - 2, jud.B, cauza venită spre rejudecare prin decizia nr. 1593/11.04.2008 a ICCJ.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 19septembrie 2008.
Președinte, Grefier,
- - - - -
Red.
Tehnored.
4.ex./6.10.2008
Președinte:Secrețeanu Adriana FlorinaJudecători:Secrețeanu Adriana Florina
