Contestație la executare. Decizia 1912/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - contest. la executare -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1912
Ședința publică din 5 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Turculeț Ana Maria
JUDECĂTOR 2: Nechifor Veta
JUDECĂTOR 3: Artene
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de debitoarea SC " " SRL, cu sediul în com., jud. împotriva deciziei nr. 398 din 10 august 2009 a Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-).
La apelul nominal a răspuns adm., asistată de avocat, pentru debitoarea recurentă, lipsă fiind creditorii intimați SC " ROMÂNEASCĂ" SA B și Corpul Executorilor Bancari din cadrul SC " ROMÂNEASCĂ" SA - Suc..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătoarea recurentei a depus chitanța seria - nr. -/04.11.2009, cu care s-a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 97 lei și timbru judiciar de 1,5 lei, anulate la dosar, făcând dovada timbrării recursului.
Curtea pune în discuție cererea depusă la dosar de intimata Banca Românească SA B, prin care solicită recalificarea căii de atac din recurs în contestație în anulare.
Avocat, pentru societatea recurentă a arătat că în cauză calea de atac este recursul, apreciind că o contestație în anulare ar fi inadmisibilă.
Instanța respinge ca nefondată cererea intimatei și constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Recurenta, prin avocat a solicitat admiterea recursului pentru motivele invocate, întemeiate pe disp. art. 3041Cod proc. civ. și expuse pe larg în ședința publică, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare tribunalului, ca instanță de apel, cu precizarea subsidiară că partea pe care o reprezintă a fost privată de calea de atac a apelului, instanța de fond pronunțând o hotărâre în complet format din trei judecători în loc de doi judecători.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 11.12.2008, sub nr-, debitoarea SC " " SRL a solicitat în contradictoriu cu creditorii Banca Românească SA și Corpul Executorilor Bancari de la Banca Românească SA I, anularea actelor de executare întocmite în dosarul nr. 351/EB/2008 al Corpului Executorilor Bancari din cadrul Banca Românească SA - Sucursala I, în baza titlului executoriu Bilet la ordin în valoare de 23.000 lei, emis de SC " " SRL la data de 18.07.2008, în favoarea SC " Trans" SRL S și girat în favoarea creditoarei la data de 22.07.2008, cu scadență la 18.09.2008.
În motivare, contestatoarea a arătat că la data de 05.12.2008 i-a fost comunicată somația de executare cambială nr.351/EB/2008, prin care a fost notificată ca în termen de o zi să achite creanța de 23.000 lei, plus cheltuieli de executare, aferentă titlului executoriu Bilet la ordin emis de SC " " SRL în favoarea SC " Trans" SRL S și girat în favoarea băncii la data de 22.07.2008, cu scadență la 18.09.2008. Prin sentința pronunțată în dosarul nr- a Tribunalului Suceava, având ca obiect "ordonanță președințială" pe care a formulat-o în contradictoriu cu Banca Românească SA, s-a admis acțiunea, creditoarea - urmăritoare fiind obligată să nu introducă la plată și să nu întreprindă nici o formă de executare asupra biletului la ordin, sentința fiind executorie.: mai mult obligația de plată a sumelor înscrise în biletele la ordin, a cărei executare a fost garantată prin emiterea instrumentelor de plată în discuție, nu mai există, întrucât au fost achitate integral mărfurile livrate de furnizor. Biletele la ordin au fost emise ca o garantare a executării obligației de plată a contravalorii facturilor emise de SC " Trans" SRL, în baza contractului nr.22/2008. Întrucât toate facturile emise în baza acestui contract au fost achitate, rezultă că obligația principală s-a stins, stingându-se și garanțiile constituite în favoarea creditorului, care nu putea să gireze bilete la ordin inexistente din punct de vedere juridic.
În drept, contestatoarea și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.62 din Legea 58/1934.
În dovedirea susținerilor sale debitoarea a depus la dosar înscrisuri.
Creditoarea Banca Românească SA, legal citată, a depus întâmpinare, solicitând respingerea contestației la executare, întrucât motivele invocate de debitoare în cuprinsul cererii de opoziție la executare sunt neîntemeiate și nelegale
La termenul din data de 15.01.2009 debitoarea a formulat precizări la acțiune (43-45).
Prin sentința nr.1216 din 16 martie 2009, Judecătoria Suceavaa respins cererea de suspendare a cauzei în temeiul art. 244 pct.1 Cod procedură civilă, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Corpului Executorilor Bancari din cadrul Băncii - sucursala A respins opoziția la executare ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în ceea ce privește Corpului Executorilor Bancari din cadrul Băncii - Sucursala Totodată a respins ca nefondată opoziția la executare așa cum a fost precizată, formulată de debitorul " " SRL împotriva creditoarei Banca Românească, Membră a Grupului Național Bank of, cu privire la Biletului la ordin în valoare de 23.000 lei emis la data de 18.07.2008 de debitor în favoarea Trans SRL S, girat de aceasta creditoarei, privind suspendarea executării biletului la ordin și anularea actelor de executare efectuate în dosarul nr.369/EB/2008 al Corpului Executorilor Bancari din Banca Românească - Sucursala
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Cu privire la cererea contestatoarei " " SRL de suspendare a cauzei în temeiul art. 244 pct.1 Cod procedură civilă până la soluționarea acțiunii în constatare introdusă de aceasta la Tribunalul Suceava la data de 12.02.2009, instanța a constatat că această cerere nu este întemeiată întrucât pe de o parte nu sunt aplicabile aceste dispoziții legale, iar pe de altă parte față de obiectul acțiunii introduse la Tribunalul Suceava raportat la obiectul prezentei cereri nu se impune suspendarea judecății.
S-a apreciat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 244 pct.1 Cod procedură civilă întrucât, deși acțiunea contestatoarei vizează și biletul la ordin în cauză, totuși nu există o legătură suficient de puternică între cele două acțiuni, având în vedere că dat fiind caracterul autonom al obligației înscrise în biletul la ordin față de obligația ce a stat la baza emiterii lui dezlegarea pricinii nu atârnă în totul sau în parte de soluția dată în acțiunea în constatare. Aceasta rezultă din faptul că se solicită a se constată că nu există obligația de plată datorită faptului că obligația principală ce a rezultat din contractul de vânzare - cumpărare nr. 22 din 16.01.2008.
De asemenea s-a apreciat că față de faptul că achitarea sau executarea biletelor la ordin se impune cu celeritate suspendarea judecății ar impieta o asemenea celeritate.
Acesta a fost de altfel și motivul pentru care legiuitorul prin dispozițiile art. 62 alin.4 din Legea nr. 58/1934 a dispus că "Instanța va putea suspenda executarea numai în caz când oponentul nu recunoaște semnătura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaște procura". Or, contestatoare nu a invocat faptul că nu recunoaște semnătura și nu s-a înscris în fals, iar procură nu a existat în cauză.
În ceea ce privește excepția calității procesuale pasive a Corpului executorilor bancari din cadrul Băncii, invocată de intimată, instanța a constatat că, potrivit art. 418 alin.2 din OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, instituțiile de credit pot să-și organizeze un corp propriu de executori bancari a căror activitate este strict legată de punerea în executare a titlurilor executorii care aparțin instituției de credit respective.
Executorii bancari astfel desemnați sunt de regulă salariați ai instituțiilor de credit care i-a numit, fiind organizați sub forma unui serviciu sau departament în cadrul instituției în cauză. Corpul executorilor bancari, care întrunește mai mulți executori bancari, nu are personalitate juridică și nu desfășoară activități în afara instituției de credit respective.
Ca urmare nu s-a putut susține că, Corpul Executorilor Bancari poate avea drepturi și obligații proprii, condiție esențială pentru a putea sta în justiție, fie în calitate de reclamant, fie în calitate de pârât.
Pentru aceste considerente instanța, constatând că nu există identitate între cel chemat în judecată în calitate de creditor, anume între Corpul executorilor bancari din cadrul Băncii și cel obligat sau îndreptățit în raportul juridic dedus judecății, în temeiul art. 136- 137 Cod procedură civilă a respins excepția lipsei calității procesuală pasive a Corpul executorilor bancari din cadrul Băncii și a respins opoziția la executare referitoare la acesta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat că, contestatoarea - debitoare la data de 18.07.2008 a emis un bilet la ordin stipulat la scadență pentru suma de 23.000 lei (RON) în favoarea i Trans SRL, cu scadența la data de 18.09.2009.
La data de 22.09.2009 beneficiara biletului la ordin, i Trans SRL, l-a girat în favoarea Băncii - Sucursala Biletul la ordin a fost văzut de către emitentă, aceasta aplicând la rubrica văzut semnătura sa.
Acesta a fost prezenta spre plată la BRD - - Sucursala F la data de 17.09.2008, fiind refuzat la plată de către banca emitentului la data de 18.09.2008 (data scadenței), pe motiv de lipsă totală de disponibil.
Ca urmare girantul, intimata Banca Românească - Sucursala S, a trimis prin executorul bancar somația de executare cambială emisă la data de 02.12.2008, primită de contestatoare la data de 08.12.2008, cu respectarea prevederilor art.61 alin.6 din Legea nr. 58/1934 privind cambia și biletul la ordin, având în vedere că pe verso este transpus în totalitate biletul la ordin și comunicându-se emitentei actele care au stat la baza acestui bilet la ordin.
Împotriva somației de plată cambiale emise de intimată a formulat contestație contestatoarea - debitoare SRL.
Contestatoarea a susținut prin contestația formulată în principal că obligația de plată a sumelor înscrise în biletul la ordin nu mai există ca urmare a achitării în totalitate a mărfurilor până în momentul introducerii contestației.
Din contractul de vânzare - cumpărare nr. 22 din 16.01.2008 (6-8 ds.) reiese că i Trans SRL, în calitate de vânzătoare, s-a obligat să-i livreze contestatoarei SRL diverse materiale de construcții în valoare de 2.550.000 lei contra prețului negociat și agreat de părți. Contractul a fost încheiat pentru un an de zile, fiind valabil până la data de 31.12.2008, el având o derulare în timp.
Așa cum reiese din fișa de cont (12-14) și borderoul privind situația achizițiilor de mărfuri, în perioada 01.01.2008 - 10.09.2008 (15-16) între părți contractul s-a derulat fiind livrate în această perioadă contestatoarei mărfuri în valoare de 567.108,94 lei.
Potrivit acelorași acte în perioada în cauză contestatoarea a făcut plăți în valoare de 585,811,53 lei, cu 18.702,59 lei, fără însă ca aceasta să dovedească cu extrase de cont efectuarea efectivă a părților și faptul că după data de 10.09.2008 nu a mai primit materiale de construcție de la furnizor, mai exact fără să dovedească soldul existent la data de 31.12.2008, data finalizării contractului.
Chiar și așa, după cum se poate observa din actele de mai sus la data efectuării girului (22.09.2008), contestatoarea mai datora suficiente sume societății emitente a biletului la ordin.
Ca urmare a celor arătate mai sus, instanța nu a putu reține că la data efectuării girului obligațiile contestatoarei față de beneficiara biletului la ordin erau stinse.
Trebuie, de asemenea, avut în vedere că în situația efectuării plății unui bilet la ordin sau cambii acest lucru trebuie înscris pe titlu, trecându-se mențiunea achitat ori o mențiune echivalentă și semnându-se de către acela care a plătit suma trecută titlul în cauză. Ori din biletul la ordin nu reiese o asemenea mențiune.
Pe de altă parte nu poate fi ignorat faptul că potrivit art.63 din Legea nr. 58/1934 a cambiei și biletului la ordin, aplicabil și biletului la ordin potrivit art.106 din lege, "în procesele cambiale pornite, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție la somația de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepțiunile de nulitatea titlului, potrivit dispozițiunilor art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 19.
Excepțiunile personale vor trebui să fie de grabnică soluțiune și întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.
Excepțiunile cambiale trebuiesc propuse la primul termen de înfățișare.
Prin primul termen de înfățișare se înțelege primul termen la prima instanță, când procedura fiind îndeplinită părțile pot pune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau oponentul nu se prezintă".
Examinând condițiile de valabilitate ale titlului prevăzute de art. 2 raportat la art. 1 din Legea nr. 58/1934, instanța a constatat că nu este dat nici un motiv de constatare a nulității biletului la ordin.
De asemenea instanța a constatat că potrivit art. 19 din aceiași lege, aplicabil și biletului la ordin potrivit art.106 din lege, "peroanele împotriva cărora s-a pornit acțiune cambială nu pot opune posesorului excepțiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu știință în paguba debitorului", ceea ce înseamnă că biletul la ordin are o existență proprie, distinctă de obligația principală, fapt pentru care nu pot fi formulate apărări pe baza raporturilor personale dintre trăgător (contestatoare în cauză) și beneficiar ( Trans SRL), afară doar dacă posesorul (în speță girantul) a lucrat cu știință în paguba debitorului, lucru ce trebuia dovedit de către debitor.
A desființa executarea unor titluri de credit, cum este și biletul la ordin, doar pentru faptul că s-a stins ulterior emiterii acestora obligația ce a stat la baza lor, ar duce la prejudicierea dobânditorilor ulteriori ai unor asemenea titluri de credit, cum ar fi giranți, fapt care ar crea o mare insecuritate juridică și ar fi contrar literei și spiritului legii nr. 58/1934.
Cum în cauză nu s-a dovedit nici reaua credință a intimatei și nici un alt motiv de anulare a biletului la ordin dintre cele prevăzute de art. 2 raportat la art. 1 din Legea nr. 58/1934 privind cambia și biletul la ordin, instanța în baza art. 61- 63 din această lege a respins ca nefondată opoziția la executare.
Împotriva sentinței de mai sus a declarat apel debitoarea SC " " SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivarea apelului, s-a arătat că obligația de plată încorporată în biletele la ordin s-a stins; în lipsa acestei obligații de plată nu există bilete la ordin; în lipsa biletelor la ordin, beneficiarul SC " TRANS" SRL nu putea să le gireze, încât este nelegală punerea în plată.
A mai arătat apelanta că prin contractul de vânzare-cumpărare nr.22/16.01.2008, SC TRANS SRL s-a obligat să comercializeze către contestatoarea materiale de construcții, a căror contravaloarea urma să fie decontată în baza facturilor emise de furnizori, cu filă CEC sau bilet la ordin, în contul vânzătorului. S-a stabilit o limită a valorii contractate de 2.550.000 lei.
Obligația de plată a sumelor înscrise în biletele le ordin, a cărei executare a fost garantată prin emiterea instrumentelor de plată în discuție, nu mai există deoarece a achitat integral mărfurile care li s-au livrat până în momentul de față de furnizor.
Potrivit Borderoului privind situația achizițiilor de mărfuri și a plăților către SC TRANS SRL, în perioada 01.01.2008-10.09.2008 s-au emis de către furnizor facturi în valoare totală de 567.108,94 lei, iar plățile efectuate în contul SC TRANS SRL sunt în valoare totală de 585.811,53 lei, mai mult cu 18.702,59 lei decât valoarea facturilor emise pentru mărfurile cumpărare de contestatoare.
Biletele la ordin au fost emise, prin urmare, ca o garantare a executării obligației de plată a contravalorii facturilor emise de SC I TRANS SRL în baza contractului 22/2008 încheiat între părți. Toate aceste facturi fiind achitate rezultă că obligația principală s-a stins, stingându-se și garanțiile constituite în favoarea creditorului, care nu putea să gireze bilete la ordin care nu mai există din punct de vedere juridic.
Odată stinsă obligația de plată încorporată în bilete la ordin care au fost puse în executare, rezultă că Banca Românească SA nu se mai poate îndrepta împotriva contestatoarei, ci urmează să execute silit, în limita creanței urmărite, pe SC TRANS SRL.
Prin întâmpinarea depusă, intimata Banca Românească SA a solicitat respingerea apelului ca nefondat, motivat de faptul că ordonanța președințială nr.3315/17.11.2008 este fără efect, fiind modificată prin decizia nr.1750/15.12.2008 a Curții de Apel Suceava, în sensul respingerii cererii SC SRL, iar la data la care a fost pronunțată cea dintâi hotărâre biletele la ordin erau deja introduse în circuitul bancar.
Prin decizia nr. 398 din 10 august 2009, Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondat recursul declarat de debitoarea SC " " SRL.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Biletul la ordin emis de SC SRL la 18.07.2008 în favoarea SC TRANS SRL, cu scadența la 18.09.2009, a fost girat de către aceasta din urmă către creditoarea Banca Românească SA (la 22.09.2009).
In baza acestui bilet la ordin, creditoarea SC ROMÂNEASCĂ SA a început executarea silită împotriva emitentului (contestatoarea din prezenta cauză), urmare a respingerii la plată de către BRD--Sucursala
Apărările contestatoarei referitoare la împrejurarea că prin ordonanța pronunțată în dosarul nr- a Tribunalului Suceavaa interzis creditoarei de a nu introduce la plată acest bilet la ordin nu pot fi primite, în condițiile în care această măsură a fost desființată prin decizia nr.1750/15.12.2008, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, iar biletele la ordin se aflau deja în circuitul bancar.
Împrejurarea referitoare la faptul că debitoarea SC " " SRL și-a îndeplinit toate obligațiile ce rezultă din raportul juridic fundamental, nu are relevanță, față de disp.art.106 rap. la art.19 și art.2 și 1 din Legea nr.58/1934, dar și față de dispozițiile art.107 din Normele BNR nr.6/1994.
In acest sens, transmiterea biletului la ordin prin gir, face ca dobânditorul
să devină titularul unui drept propriu, care este un drept nou, originar, iar nu un drept derivat din cel al transmițătorului.
In consecință, dobânditorului titlului nu i se pot opune excepțiile care puteau fi opuse transmițătorului, în speță împrejurarea efectuării plății către emitentul biletului la ordin, în temeiul raportului juridic fundamental.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs debitoarea SC " " SRL, criticând-o pentru nelegalitate.
În motivare, debitoarea a arătat că instanța de control judiciar, fără a pune în discuție calificarea căii de atac (cauza fiind înregistrată ca recurs) din recurs în apel, a respins prin decizia împotriva căreia a declarat recurs în prezenta cauză calea de atac (recursul), încălcând disp. art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934, ceea ce atrage incidența disp. art. 304 pct. 1 Cod proc. civ. (completul de judecată nu a fost legal constituit, cauza trebuind soluționată de doi și nu de trei judecători).
Principiul legalității căilor de atac implică vocația legală a părții de a exercita căile de atac prevăzute de lege. Aceasta înseamnă că instanța de judecată nu poate răpi părții calea de atac pe care legea i-a conferit-o, după cum, evident, nu poate acorda părții o cale de atac pe care legea nu o prevede.
În drept, debitoarea a invocat disp. art. 304 pct. 1 Cod proc. civ.
Recursul este fondat.
Cererea dedusă judecății de către debitoarea SC " " SRL este o opoziție la executare întemeiată pe disp. art. 62 din Legea nr. 58/1934 rap. la art. 106 din Legea nr. 58/1934.
Or, se stipulează expres în art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934, că hotărârea pronunțată de judecătorie asupra opoziției poate fi atacată cu apel în 15 zile de la pronunțare.
În speță, tribunalul a soluționat calea de atac exercitată de către debitoare ca fiind recurs și nu apel, omițând să pună în discuție aplicarea disp. art. 84 Cod proc. civ. deși debitoarea menționase în petitul cererii că înțelege să declare apel, așadar calea de atac prevăzută de lege.
Ca urmare a calificării căii de atac ca fiind recurs în loc de apel, tribunalul s-a pronunțat în complet de trei judecători, încălcând astfel dispozițiile imperative cuprinse în art. 54 alin. 2 teza I din Legea nr. 304/2004, conform cărora apelurile se judecă în complet format din doi judecători.
Fiind incident motivul de casare de ordine publică prev. de art. 304 pct. 1 Cod proc. civ. constând în omisiunea de alcătuire a instanței potrivit dispozițiilor legale, în baza art. 312 alin. 1 - 3 Cod proc. civ. Curtea va admite recursul declarat de debitoare și va casa decizia tribunalului, cu trimiterea cauzei la aceeași instanță, pentru rejudecare ca instanță de apel.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de debitoarea SC " " SRL, cu sediul în com., jud. împotriva deciziei nr. 398 din 10 august 2009 a Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Casează decizia tribunalului, căruia îi trimite cauza pentru a fi rejudecată în complet de doi judecători, ca instanță de apel.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.
Gh.
Tehnored. MM
2 ex. - 02.12.09
Președinte:Turculeț Ana MariaJudecători:Turculeț Ana Maria, Nechifor Veta, Artene
