Contestație la executare. Decizia 649/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 649/CA/2008
Ședința publică de la 20 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marieta Florea
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Lazăr
JUDECĂTOR 3: Gabriela Costinaș
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de intimatele AUTORITATEA NATIONALĂ A VAMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE SI OPERATIUNI VAMALE B și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S împotriva sentinței civile nr.298/CA/10.12.2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierile de amânarea pronunțării din data de 13 și respectiv 20.05.2008, care fac parte integrantă din prezenta decizie.
- CURTEA DE APEL -
Asupra recursului de față:
Reclamanta -" "SRL a solicitat in contradictoriu cu paratele AUTORITATEA NATIONALĂ A VAMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE SI OPERATIUNI VAMALE B și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S anularea deciziei nr.55/2006 emisa de parata DGFP, anularea procesului-verbal de control si a deciziei de regularizare nr.13495/2006 emisa de, plata cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii se arata ca in mod eronat organul vamal a calculat obligații vamale suplimentare pentru bunul importat, prin nesocotirea facilităților vamale acordate.
Secția de contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Sibiu prin sentința nr.298/2007 a admis acțiunea in contencios administrativ, a anulat actele atacate, a acordat cheltuieli de judecata in suma de 2369 lei. Instanța a reținut prin considerentele expuse ca regimul tarifar preferențial a fost acordat in mod corect, deoarece valoarea mărfurilor importate a fost sub 6000 de euro, iar declarațiile de pe factura fac dovada faptului ca sunt produse originare, fabricate in UE, potrivit Protocolului nr. 7a/2002.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs paratele si DGFP solicitând modificarea sentinței si respingerea acțiunii.
a susținut prin motivele de recurs ca in cauza nu a fost dovedita originea comunitara a bunurilor, deoarece potrivit controlului vamal a posteriori, exportatorul nu deținea suficiente elemente pentru a dovedi originea bunurilor.
DGFP a arătat ca in mod eronat a reținut instanța ca reclamanta beneficiază de facilitățile fiscale vamale, iar autoritățile au dreptul potrivit legislației specifice, Codul vamal si normele de aplicare, sa verifice proveniența bunurilor in 5 ani de la întocmirea declarației vamale.
In drept s-au invocat prevederile art. 304 ^1 din Codul d e procedura civila, iar recursurile sunt scutite de plata timbrajului, potrivit art. 17 din 146/1997.
Analizând sentința atacata sub aspectul recursurilor declarate, Curtea constata ca acesta sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Reclamanta a efectuat in perioada 2001-2003 import de bunuri din Belgia,mocheta, potrivit declarațiilor vamale si facturilor întocmite. Declarațiile exportatorului înscrise pe facturi atestau originea comunitara a bunurilor, astfel ca reclamanta a beneficiat de taxe vamale reduse, 7% in locul celei de 35%. In urma controluluia posterioriefectuat de autoritatea vamala s-a constatat ca actele nu dovedesc originea comunitara a bunurilor, ca originea acestora este nedeterminata, astfel ca reclamanta datorează drepturile de import, constând in taxe vamale, comision vamal, TVA si accesorii.
Potrivit art.16 din Protocolul 7a/2002 referitoare la definirea noțiunii de produse originare și metodele de cooperare administrativă, anexa la Acordul European, "produsele originare din Comunitate beneficiază la importul în România" de prevederile acordului prin prezentarea:
a) fie a unui certificat de circulație a mărfurilor EUR1;
b) fie în cazurile specificate la art.21 paragraful 1 al unei declarații, "declarație pe factură", dată de importator pe o factură, pe nota de livrare sau pe orice alt document comercial care descrie produsele în cauză, suficient de detaliat pentru a permite identitatea lor.
Conform art.21 paragraful 2 din Protocol o declarație pe factură poate fi întocmită de către un exportator autorizat în sensul art.22 sau de către un exportator pentru orice transport constând din nume sau mai multe colete conținând produse originare a căror valoare totală nu depășește 6000 Euro.
În speță, pe facturile de import există declarația dată de exportator în conformitate cu textul protocolului, reclamanta fiind îndreptățită sa beneficieze de regim preferențial, conform concluziilor raportului de expertiza efectuat in cauza.
Autoritatea vamală exportatoare a consemnat în adresa invocată de recurentă că nu poate fi determinată originea mărfurilor, dar nu a menționat neregularități constatate în conformitate cu art.27 din Protocol, așa încât în mod corect s-a apreciat că această adresă nu înlătură declarația pe propria răspundere a exportatorului, întrucât nu aduce argumente care să contrazică sau să infirme caracterul originar al mărfii importate.
Urmare celor expuse, constatând că sentința atacată este legală și temeinică, în baza art.312 Cod procedură civilă, se vor respinge ca nefondate recursurile declarate.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta AUTORITATEA NATIONALĂ A VAMILOR prin DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE SI OPERATIUNI VAMALE B împotriva sentinței civile nr.298/CA/10.12.2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția de Contencios administrativ.
Respinge ca nefondat recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S împotriva aceleiași sentințe.
Pronunțată în ședința publică din 20 Mai 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehnored.
2 ex./23.06.2008
Jud.fond- -,
Președinte:Marieta FloreaJudecători:Marieta Florea, Elisabeta Lazăr, Gabriela Costinaș
