Contract administrativ. Decizia 1175/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 1175/R-
Ședința publică din 19 decembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Miriță judecător
JUDECĂTOR 2: Andreea Tabacu
Judecător: -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta, cu sediul în P, str. - -, -. C,.6, județul A, împotriva sentinței civile nr.407/CA din 03 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă - complet specializat de contencios administrativ și fiscal,în dosarul nr-, intimat fiind reclamantul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI, cu sediul în P,-, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenta prin avocat și consilier juridic pentru intimatul-reclamant IPJ
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 1241,00 lei achitată cu chitanța nr.-/2008 emisă de Trezoreria Mun.P și cu timbre judiciare în valoare de 5,00 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Părțile, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Constatându-se recursul în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul recurentei solicită admiterea recursului, casarea sentinței, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nedovedită, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată. Apreciază că intimatul, nu numai că și-a întemeiat pretențiile, dar le-a și dovedit cu actele depuse la dosar.
CURTEA:
Constată că prin sentința civilă nr.407/CA/3 iulie 2008 Tribunalului Argeș - Complet specializat în contencios administrativ și fiscal a fost admisă acțiunea formulată de Inspectoratul de Poliție al Județului A () și a fost obligat pârâta SC SRL la plata sumei de 32.592,74 lei.
Pentru a decide astfel,tribunalula reținut că la 29.02.2008 a fost înregistrat pe rolul tribunalului cererea înregistrată sub nr- prin care a solicitat obligarea pârâtei SC SRL la plata sumei de 348,44 lei penalități de întârziere pentru neexecutarea contractului în termen, 32.244,20 lei daune interese pentru neexecutarea contractului și cheltuieli de judecată sub motiv că pârâta a încălcat obligația contractuală de a livra 470. combustibil solid lemne de foc, la prețul de 145 lei/ fără TVA, valoare totală de 68.150 lei fără TVA, potrivit art.4 și 5 din contract, pe care trebuia să le livreze până la 30.08.2007, iar după modificarea contractului, până la 30.11.2007 și, în consecință, aceasta trebuie să răspundă datorând penalități de 0,06% pe zi de întârziere, potrivit art.10 pct.1 și art.10 pct.3 din contract.
Analizând acțiunea,tribunalula constatat că pârâta a încălcat obligația contractuală deoarece nu a livrat combustibilul solid potrivit angajamentului luat, datorând astfel penalități de întârziere de 0,06% pe zi de întârziere potrivit art.10 pct.1 din contract, suma datorată cu acest titlul fiind de 348,44 lei, iar pentru faptul că reclamanta a fost nevoită să încheie cu un alt furnizor un contract, pentru care însă a plătit o sumă mai mare decât cea convenită cu pârâta, respectiv mai nare cu 32.244 lei, tribunalul a decis că pârâta datorează și această sumă, cu titlu de daune.
La 14.08.2008, SC SRL a declarat recurs, criticând soluția instanței de fond ca nelegală.
1. Greșit instanța de fond a admis acțiunea, întrucât pârâta nu are nicio culpă în neexecutarea contractului, ea anunțând-o pe reclamantă la 16.10.2007 că se află în imposibilitatea de a furniza diferența de combustibil solid și că este de acord să se încheie un contract cu un alt furnizor.
2. Greșit instanța de fond a obligat-o pe pârâtă la plata penalităților de 0,06% pe zi de întârziere, întrucât potrivit art.10.3 din contract această penalitate se aplică în cazul în care una din părți încalcă din culpă contractul și în mod repetat, ori recurenta nu a avut nici culpă în neexecutarea contractului și nici nu l-a încălcat repetat.
3. Greșit instanța de fond a considerat că întinderea obligației de plată a penalităților este corect stabilită invocându-se faptul că pârâta nu a contestat această întindere. În realitate, susține recurenta, reclamanta trebuia să dovedească modul de calcul al acestei pretenții, printr-o expertiză.
Recurenta mai susține că solicitând respingerea acțiunii, implicit, a contestat și pretențiile reclamantului.
Recursul nu este fondat.
1. Nu este fondată prima critică încadrată corect de recurentă în motivul prev.de art.3041Cod pr.civilă.
Curtea constată că, în esență, prin această critică, recurenta invocă greșita apreciere a situației de fapt, respectiv a lipsei unui element al răspunderii civile contractuale: elementul subiectiv - culpa debitorului.
Această critică este nefondată întrucât, potrivit art.1082 Cod civil,debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea-credință din partea lui, afară numai dacă va justifica că neexecutarea provine dintr-o cauză străină, care nu-i poate fi imputată.
Curtea constată că potrivit acestui text neexecutarea obligației de livrare a materialului lemnos prezumă culpa pârâtului și în consecință el datorează daune, singura cauză de exonerare fiind dovada cazului fortuit sau a forței majore.
În speță, nu s-a invocat o astfel de apărare, astfel că soluția instanței de fond este legală, simpla neexecutare a contractului prezumând culpa pârâtului.
2. Nu este fondată nici a doua critică încadrată corect de recurentă în motivul prev.de art.3041Cod pr.civilă.
Curtea constată că, în esență, prin această critică recurenta invocă greșita aplicare a contractului, respectiv a art.10 pct.2 și art.10 pct.1 din contract, sub motiv că, potrivit acestor reguli, debitorul datorează plata penalităților numai dacă acesta și-ar fi încălcat datoria din culpă și în mod repetat, iar aceste condiții nu ar fi îndeplinite în speță.
Curtea constată că apărarea arătată nu poate fi reținută deoarece corect instanța de fond a reținut că sunt întrunite condițiile textelor de mai sus, notificarea făcută de către debitoarea-pârâtă a creditorului, că revocă unilateral contractul, întrucât nu mai este în măsură să-l execute, constituie, prin simpla revocare unilaterală, o încălcare a contractului, fiind chiar mai gravă decât o încălcare repetată, întrucât a pus capăt în întregime contractului.
Cu privire la elementul culpă, așa cum a fost arătat la pct.1, pârâta-recurentă este culpabilă pentru neexecutarea contractului.
În concluzie, sunt întrunite condițiile prevăzute în textele de mai sus cu privire la plata penalităților de întârziere.
Curtea mai constată că, de fapt, întinderea obligației de plată a penalităților este chiar rezonabilă, întrucât reclamanta a solicitat plata penalităților doar pentru 8 zile întârziere.
3. Nu este fondată nici a treia critică încadrată corect de recurentă în motivul prev.de art.3041Cod pr.civilă.
Curtea constată că, indiferent de argumentele aduse de instanță cu privire la întinderea obligației de plată a penalităților, calculul acestor penalități este corect făcut și că pentru un astfel de calcul nu este necesar să se efectueze o expertiză contabilă, oricine putând face un calcul aritmetic de înmulțire a procentului de 0,06% din creanță cu cele 8 zile întârziere.
În concluzie, se va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod pr.civilă, va fi obligată recurenta-pârâtă la plata sumei de 2.473,30 lei către intimată, cu titlu de cheltuieli de judecată, în fond și în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta, cu sediul în P, str. - -, -. C,.6, județul A, împotriva sentinței civile nr.407/CA din 3 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă - complet specializat de contencios administrativ și fiscal,în dosarul nr-, intimat fiind reclamantul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI, cu sediul în P,-, județul
Obligă pe recurenta-pârâtă la plata sumei de 2.473,30 lei către intimată, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 decembrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
15.01.2009
Red.DV
EM/2 ex.
Jud.fond.
Președinte:Ioana MirițăJudecători:Ioana Miriță, Andreea Tabacu
