Contract administrativ. Decizia 149/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 149
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Valentin Niță
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Urlețeanu
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamanta- SRL,prin reprezentanții săi legali,cu sediul în P,-,. 12 B,. A,. 1,. 8, județul P,împotriva sentinței nr. 488 din 21 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul pârâtPRIMARUL MUNICIPIULUI- P,-, județul șiCONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUIcu sediul în P,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta reclamantă - SRL prin reprezentantul, potrivit delegației depusă la dosarul cauzei și intimatul pârât Consiliul Local al Municipiului reprezentat de consilier juridic, potrivit delegației depusă la dosarul cauzei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, după care,
Reprezentantul intimatei Consiliul Local al Municipiului P depune întâmpinare pe care o comunică și reprezentantului recurentei, care la rândul său arată că nu solicită termen pentru a lua la cunoștință de conținutul întâmpinării, arătând totodată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, luând act că în cauză nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurentei - SRL, având cuvântul critică soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică deoarece tribunalul nu luat în considerație faptul că recurenta reclamantă a solicitat în scris renegocierea contractului și anularea art. 3 contract, respectiv luarea în considerație că terenul menționat în contract a fost pus la dispoziția asociatului cu întârziere și faptul că prin contract intimatul Consiliul Local trebuia să pună la dispoziție terenul liber de orice sarcini.
De asemenea critică faptul că instanța de fond nu a luat în considerație disproporția evidentă de valoare a prestațiilor părților și solicitarea de anulare a art. 3, precum și lipsa de experiență a reclamantului ce rezultă din chiar forma dezavantajoasă de încheiere a contractului.
Față de cele arătate, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și pe fond admiterea cererii așa cum a fost formulată.
Reprezentantul intimatului Consiliul Local al Municipiului P, având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond, susținând în esență că printr-un act adițional încheiat între părți, acestea au reglementat durata contractului de asociere ca fiind 15 ani, iar construcțiile realizate și dotările tehnice intră fără despăgubire în proprietatea Consiliului Local al Municipiului în cazul în care contractul de asociere nu va fi prelungit.
CURTEA
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr-, reclamanta - - SRL a chemat in judecata paratii Primarul mun. P, Primăria mun. P si Consiliul Local al mun. P, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea articolului nr.3 din contractul administrativ de asociere nr.19250/14.06.2004, si din actul adițional nr.31158/14.06.2000 /
S-a mai solicitat totodată ca prin aceeași hotărâre ca data de intrare in vigoare a respectivului contract este 1 octombrie 2000.
In motivarea acțiunii reclamanta a arătat ca prin hotărârea Consiliului Local P nr.21/9.05.1994 s-a aprobat asocierea sa cu Consiliul Local al Municipiului in vederea construirii si exploatării in comun a unei stații pentru mijloacele legale de transport, dotata cu spatii comerciale, amplasata pe domeniul public in P, str. - --Nord, hotărâre in baza cărei părțile au semnat contractul de asociere nr.19250/14.06.1994.
S-a mai arătat ca in baza contractului Consiliul Local P s-a obligat sa pună la dispoziția reclamantei terenul liber de orice sarcini, insa a executat parțial aceasta obligație cu întârziere de 1 an, ca exista o disproporție vădita de valoare intre contraprestațiile parților, rezultata din obligațiile contractuale ale acestora, ca reclamanta a fost forțata de către pârât, prin abuz de influenta, sa contracteze in condiții nefavorabile, precum si ca in contractul inițial nu era menționata data de intrare in vigoare a acestuia, insa prin actul adițional nr.32437/24.09.1996 aceasta a fost stabilita ca fiind 1.10.1996.
Reclamanta a mai învederat ca, ulterior încheierii acestui act adițional, paratul a obligat-o sa semneze actul adițional nr.31158/14.06.2000, prin care s-a stabilit ca durata colaborării de 15 ani începe de la momentul semnării contractului, cu posibilitatea prelungirii, precum si ca restul clauzelor din contract si din actele adiționale rămân neschimbate, rezultând astfel ca s-a menținut inclusiv clauza privind data de intrare efectivă în vigoare a contractului la data de 1.10.1996.
Prin întâmpinare, parații au invocat excepția de necompetenta materiala a instanței și excepția lipsei capacitații procesuale de folosința a Primăriei Municipiului P, iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
Prin sentința civila nr.7493/29.06.2009, Judecătoria Ploieștia admis excepția de necompetenta materiala, invocata de parați, si a declinat competenta judecații in favoarea Secției de Contencios Administrativ a Tribunalului Prahova, motivat în esența de faptul ca obiectul cauzei privește un contract administrativ.
La Tribunalul Prahova - Secția Comerciala si de Contencios Administrativ, cauza a fost înregistrată sub nr-.
La termenul de judecata din data de 14.10.2009, la solicitarea instanței, reclamanta si-a precizat acțiunea, învederând ca nu a înțeles sa cheme in judecata si Primăria Municipiului P, care a fost astfel scoasa din cauza.
La același termen de judecata, parații au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului mun. P, excepție pe care instanța a pus-o in discuția parților si pe care ulterior a respins-o, ca neîntemeiata, motivat in esența de faptul ca primarul este parte semnatara a contractului in litigiu.
Pârâții au invocat excepția inadmisibilității cererii de constatare a datei de 1.10.1996 - ca fiind data intrării efective in vigoare a contractului,care a fost respinsa de instanța ca nefondată.
Soluționând cauza, prin sentința nr. 488 din 21 octombrie 2010 Tribunalul a respins cererea de constatare a nulității art. 3 din Contractul nr. 19250/14.06.1994 si din actul adițional nr. 31158/14.06.2006, formulata de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI P.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut că părțile au încheiat contractul administrativ de asociere nr.19250/14.06.1994, având ca obiect realizarea si exploatarea unei stații pentru mijloace de transport in comun, dotata cu spatii comerciale si dotări de interes public, amplasata in Mun. P, zona - -, pe un teren aparținând domeniului public.
In contractul menționat se preciza, la art.1, ca durata asocierii este de 15 ani, începând de la data intrării in vigoare a contractului - fara ca aceasta sa fie menționata in mod expres in contract.
De asemenea, la art.3 din contract se prevede ca "la expirarea perioadei de 15 ani de asociere sau la încetarea contractului înainte de termen, construcția realizata si dotările tehnico-edilitare (racorduri de apa-canal, electricitate si altele asemenea) intra făra despăgubire in proprietatea Consiliului Local ".
Tribunalul a mai reținut ca ulterior pârtile au încheiat mai multe acte adiționale (generate, printre altele, de predarea terenului cu întârziere către reclamanta ), iar prin actul adițional înregistrat sub nr.32437/24.09.1996 s-a prevăzut expres ca data intrării in vigoare a contractului este aceea de 1.10.1996.
Ulterior, părtile au încheiat un ultim act adițional, înregistrat sub nr.31158/7.06.2000, prin care au stabilit, printre altele, modificarea contractului inițial de asociere in contract de colaborare (termenele de "asociat, asociere" fiind înlocuite in mod corespunzător cu cele de "colaborator, colaborare"), au reglementatdurata contractului ca fiind de 15 ani, începând de la data semnării acestuia,precum sica la expirarea perioadei de 15 ani sau in cazul încetării contractului înainte de termen, construcțiile realizate si dotările tehnico-edilitare intra făra despăgubire in proprietatea Consiliului Local al mun. P, în cazul in care contractul de colaborare nu va fi prelungit.
Tribunalul a considerat ca solicitarea reclamantei - de a se constata data intrării în vigoare a contractului ca fiind 1.10.1996 - este neîntemeiata, în realitate aceasta data a fost modificata, cu acordul parților, prin ultimul act adițional, Tribunalul a mai reținut ca, atât contractul, cat si toate actele adiționale menționate anterior, au fost semnate de către ambele parți, devenind, conform art.969 civ. legea acestora si fiind obligatorii pentru ele.
Tribunalul a mai reținut,ca deși in acțiune reclamanta a învederat faptul ca a fost obligata de către pârâti sa încheie ultimul act adițional, precum si ca pârâtii au exercitat un abuz de influenta asupra sa, determinând-o sa contracteze in condiții nefavorabile, totuși reclamanta nu a administrat probe prin care sa facă dovada acestora fara echivoc. Ca urmare, împrejurările menționate sunt simple alegatii nedovedite, de care devin incidente dispozițiile art.1169 civ.
In ce privește leziunea invocata de către reclamanta - generata in opinia sa de disproporția vădita de valoare dintre contraprestațiile parților -, tribunalul considera ca aceasta nu poate fi avuta in vedere, pentru următoarele considerente:
Potrivit obiectului contractului încheiat de către parți, Consiliul Local Pac ontribuit la asociere cu terenul pe care urma sa fie edificata stația pentru mijloace de transport in comun.
Totodată, reclamanta era cea care urma sa vina in asociere cu construcția, astfel ca in mod firesc ea trebuia sa întocmească documentele necesare edificării construcției si, pe cale de consecința, sa suporte cheltuielile ocazionate de aceasta.
Împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Prahovaa formulat recurs reclamanta - SRL prin care a solicitat modificarea in tot a acesteia si pe fond admiterea actiunii.
In susținerea recursului reclamanta arata ca la soluționarea cauzei instanța de fond nu a avut in vedere ca a solicitat Consiliului Local P renegocierea contractului si a actului adițional nr 31158/14.06.2000, respectiv luarea în considerație ca terenul din contract i-a fost pus la dispoziție cu o întârziere de un an, situație care a dus ca intrarea in vigoare a contractului să se prelungească cu un an.
Mai susține recurenta ca cererea de anulare a art 3 din contract, cat si din actul adițional reprezintă o nulitate relativa și ca poate fi invocata oricând chiar si după împlinirea termenului de prescripție conform art. 1249 alin 2.civ.
Predarea cu întârziere a terenului,mai susține recurenta a creat o anumita situație juridica in sensul ca efectele contractului se produc, începând cu data de 01.10.1996,cu referire la plata taxei de 10% din profit.
La soluționarea cauzei nu s-a avut in vedere disproporția evidenta de valoare a prestațiilor parților, solicitarea privind anularea art 3 din contract si lipsa de experiența a sa la încheierea contractului, manifestata prin clauza in raport cu care ar putea fi deposedat de un activ al societații si care ar putea fi pusa in imposibilitate de
a mai funcționa.
In final recurenta arata ca instanța de fond nu a analizat temeinic si obiectiv înscrisurile depuse la dosar si nici susținerile sale.
Curtea, analizând sentința pronunțata de instanța de fond prin prisma criticilor formulate de recurenta, având în vedere actele dosarului si dispozițiile legale în materie,constata ca recursul este nefundat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente.
Analizând raporturile juridice dintre parți,unele de natura contractuala si petitul acțiunii,reclamanta a solicitat sa se constate nulitatea art. 3 din contract si actul adițional încheiat ulterior si pe cale de consecința sa se stabilească că data de intrare in vigoare a contractului este 01octombrie 1996.
Părțile au încheiat contractul de asociere nr 19250/ 14.06.1994, având ca obiect realizarea si exploatarea unei stații pentru mijloace de transport in comun, dotată cu spatii comerciale si dotări de interes public, amplasata în municipiul P in zona -ui -- Nord - durata asocierii fiind de 15 ani.
Conform contractului,Consiliul Local al Municipiului P aduce in asociere terenul iar reclamanta construcția cu toate dotările așa cum s-a stabilit prin contract.
Prin art. 3 din cap III din contract părțile au convenit ca după expirarea termenului contractului acela de 15 ani,sau la încetarea contractului înainte de termen construcția realizata si dotările tehnico edilitare sa intre făra despăgubire in proprietatea Consiliului Local P.
Contractul a fost modificat prin mai multe acte adiționale, respectiv 24 ianuarie 1996,unde prin art 3 s-a stabilit ca data de intrare in vigoare a contractului este de 1 aprilie 1996 si actul adițional din 07.06.2000 prin care contractul de asociere a devenit unul de colaborare si în care s-a reiterat clauza înscrisa la art. 3 din cap III din contractul inițial cu care reclamanta recurenta a fost de acord.
de raporturile juridice dintre parți unele de natura contractuala așa cum s-a mai arătat,instanța de fond a făcut o analiza corecta a acestora,critica recurentei prin primul motiv de recurs este nefondata.
Faptul ca reclamanta recurenta a solicitat renegocierea contractului in sensul anularii art. 3,instanța de fond nu poate suplinii consimțământul cocontractantului pentru a-l obliga la o noua renegociere lăsa cum dorește reclamanta.
Aceasta întrucât contractul reprezintă un act juridic civil concretizat in acordul de voința al părților. O terța persoana sau instanța de judecata nu poate modifica clauzele unui contract valabil încheiat intre părți.
In situația in care părțile nu-si respecta obligațiile contractuale, așa cum s-a stabilit, au la indemna acțiuni care să la rezilierea contractului sau la invocarea excepției de neexecutare a obligațiilor contractuale de către cocontractant.
Cu privire la al doilea motiv de recurs, în cauza nu s-a invocat si nu a făcut obiectul cauzei prescripția dreptului la acțiune. Ca atare atâta timp cat acțiunea cu care a fost investita instanța a fost soluționata pe fond,critica excede cadrul procesual.
Al treilea motiv de recurs este nefundat prin prisma faptului ca reclamanta recurenta avea posibilitatea sa modifice data prin actele adiționale încheiate,sau altele data de intrare in vigoare a contractului.Prin însușirea actele adiționale în care s-a prevăzut expres data intrării în vigoare a contractului 01.10.1996,fără nici o condiție,cu privire la data predării terenului,condiția si efectele acesteia nu poate fi impusa si analizata de instanța.
Cu privire la ultimele doua motive de recurs,instanța de fond a analizat toate actele si susținerile reclamantei,si le-a dat o interpretare corecta atunci când a stabilit ca leziunea invocata de reclamanta ca o cauza de nulitate a art. 3 din contract nu are aplicabilitate in cauza.
Leziunea este un viciu de consimțământ si consta în disproporția vădita de valoare intre doua prestații asumate de partenerii contractuali.Dar, acest viciu de consimțământ nu afectează valabilitatea contractului încheiat intre persoane majore si nu are aplicabilitate in raporturile dintre persoanele juridice.
de toate considerentele de mai înainte Curtea, in raport cu dispozițiile art. 312 alin 1.pr.civ va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta, sentința instanței de fond fiind legală si temeinică.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta - SRL, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în P,-,. 12 B,. A,. 1,. 8, județul P, împotriva sentinței nr. 488 din 21 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul pârâtPRIMARUL MUNICIPIULUI- P,-, județul șiCONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUIcu sediul în P,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact. /5 ex./ 16.02.2010
Dosar fond - al Tribunalului Prahova
Jud fond
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
Președinte:Valentin NițăJudecători:Valentin Niță, Elisabeta Gherasim, Alexandrina Urlețeanu
