Despăgubire. Decizia 388/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția de contencios Administrativi Fiscal
Decizia nr. 388/ Dosar Nr-
Sedința publică din 03 iunie2008
PREȘEDINTE: Maria Ioniche JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă
- - - - JUDECĂTOR 3: Georgeta
- -- -președinte secție - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra soluționării recursului declarat de reclamanta - SRL împotriva sentinței civile nr. 4374/C din 18.12.2007, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, având ca obiect despăgubiri.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 27 mai 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de03 iunie 2008.
CURTEA:
Asupra recursului de față, constată că:
La data de 7.06.2007, reclamanta - SRL a chemat în judecată pe pârâții DIRECȚIA SANITAR-VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR B,DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ B,MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, solicitând obligarea pârâtei DIRECȚIA SANITAR-VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR B să aprobe documentația și decontul suplimentar pentru despăgubiri în sumă de 134.226,86 lei cu titlu de daune de întârziere, dobândă legală calculată la despăgubirile cuvenite în baza prevederilor HG 1415/2004 modificată prin HG 1580/2005, obligarea pârâtei să avizeze documentele și decontul întocmit, întocmirea centralizatorului deconturilor pentru plata integrală a despăgubirilor cuvenite proprietarilor de animale sacrificate.
Acțiunea reclamantei a format obiectul dosarului nr- a Tribunalului Brașov, în care instanța în baza probelor administrate a pronunțat hotărârea nr. 4374/C/18.12.2007.
Prin această hotărâre s-au dispus următoarele:
S-a luat act de renunțarea reclamantei la judecată în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL AGRICULTURII,PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
S-a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții DIRECȚIA SANITAR-VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR B și DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
S-a respins acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA SANITAR-VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR și DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut în fapt și în drept următoarele:
Prin sentinta civila nr.1796/2006 pronuntata de Tribunalul B in dosarul nr- a fost obligata parata B sa elibereze reclamantei un act administrativ de aprobare a documentatiei si decontului nr.422/11.07.2006 in vederea acordarii despagubirilor conform prevederilor HG nr.1415/2004,a fost obligata parata sa plateasca reclamantei penalitati de intarziere de 0,1 % din valoarea sumei reprezentand despagubirile cuvenite pentru fiecare zi de intarziere calculate de la data pronuntarii hotararii.
Prin decizia nr.72/R/20.03.2007 a Curtii de Apel B s-a respins recursul declarat de parata B impotriva sentintei civile nr.1889/C/2006 a Tribunalului B,dispozitiile instantei mai sus indicate au ramas irevocabile,iar reclamanta a incasat despagubirile in cuantum de 624.311 lei.
Despagubirile(daunele-interese)moratorii reprezinta echivalentul prejudiciaului suferit de creditor ca urmare executarii cu intarziere a obligatiei.
În cazul obligatiilor care au ca obiect sume de bani,legea fixeaza drept despagubire dobanda legala.
Dreptul subiectiv al creditorului de a pretinde dobanda legala de la debitorul sau se naste atunci cand sunt intrunite elementele raspunderii civile contractuale sau delictuale de la data promovarii cererii de chemare in judecata,in afara de cazurile in care legea prevede ca dobanda curge de drept,potrivit dispozitiilor art.1088 Cod civil.
În speță, daunele suferite ca urmare a masurilor intreprinse de autoritati pentru stingerea focarelor si eradicarea influentei aviare in perioada mai-iulie 2006 au fost stipulate de dispozitiile HG nr.1415/2004.
Prin cererea inregistrata in dosarul nr- reclamanta a solicitat acordarea de penalitati de intarziere in procent de 0,1 % din suma despagubirilor,iar instanta a dispus obligarea paratei la penalitati de intarziere,insa reclamanta nu a solicitat obligarea paratilor la alte daune, desi dispozitiile art. 18 alin.3 din Legea nr.554/2004 prevad ca"in cazul solutionarii cererii,instanta va hotara si asupra despagubirilor pentru daunele materiale si morale cauzate,daca reclamantul a solicitat acest lucru.
Despagubirea era prevazuta prin legea speciala asa cum am aratat mai sus,astfel ca izvorul dobanzii legale nu este cel al raspunderii civile contractuale sau delictuale.
Mai mult,plata despagubirilor s-a efectuat ulterior promovarii cererii pendinte in acest sens sunt dispozitiile art.1088 alin.2 cod civil care stipuleaza ca daunele interese(dobanda legala) nu sunt debite decat din ziua cererii de chemare in judecata.
Instanta de fond nu a putut retine ca in speta sunt incidente prevederile art.120 Cod procedura fiscala, asa cum retine reclamanta intrucat modalitatea de acordare a despagubirii nu se circumscrie sferei de aplicare a codului(art.1 Cod procedura fiscala),iar creanta nu are natura fiscala.
de aceste considerente de fapt si de drept instanta de fond a respins cererea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal reclamanta - -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacate, și în consecință admiterea acțiunii formulate și precizate față de cele două pârâte.
Recursul a fost legal timbrat.
În dezvoltarea criticilor de recurs se arată următoarele:
În principiu, soluția în cererea de despăgubiri va depinde de modul de soluționare a acțiunii principale. Drept urmare, instanța de fond ar fi trebuit să aibă în vedere toate aceste aspecte, să constate că prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, s-a admis acțiunea în contencios administrativ a și a obligat DSVSA și DADR B să emită actele de aprobare a documentației și decontului în vederea acordării despăgubirilor, potrivit legii.
Ulterior, prin acțiune separată s-a solicitat în baza art. 19 al. 1-3 din Legea 554/2004, acordarea de dobânzi legale, deoarece suma de 624.311 lei
s-a plătit cu întârziere de 215 zile, ceea ce înseamnă că pentru intervalul de zile la care a fost lipsită reclamanta de folosința banilor acordați cu titlu de despăgubire suma achitată cu întârziere i se cuvin dobânzi legale.
Reclamanta a susținut că dobânzile i se cuvin cu atât mai mult cu cât reclamanta este societate comercială ca subiect de drept și potrivit art. 43 din Codul comercial există o prezumție absolută că sumele de bani sunt producătoare de dobânzi din ziua când ele devin exigibile.
Este binecunoscut că în materia dreptului privat guvernează principiul reparării integrale a pagubei, a despăgubirilor, ceea ce înseamnă că, pe lângă despăgubirile care reprezintă contravaloarea păsărilor eutanasiate, cărnii și furajelor distruse, trebuie să se acorde și despăgubiri sub forma dobânzilor legale, instrument juridic care exprimă mai concret expresia daunelor interese moratorii.
Din acest punct de vedere arătăm că dreptul societății la dobândă izvorăște din principiul fundamental al reparării integrale a pagubei din dreptul comercial (art. 43. Comercial) și în sfârșit din legile speciale (HG 1415/2004 și HG 1580/2005) care consfințesc derogatoriu de la dreptul comun dreptul proprietarilor de animale distruse, eutanasiate etc. la despăgubire integrală.
Recurenta, a susținut că, punctul de vedere exprimat de judecător telegrafic fără o motivare din care să rezulte pe ce se întemeiază hotărârea instanței de fond, este netemeinic fiind neargumentat și nelegal deoarece se referă la texte de lege greșit aplicate", criticând astfel sentința atacată ca fiind nelegală.
În ceea ce privește izvorul dobânzii, s-a arătat unde se situează legea
specială, principiul reparării integrale a pierderii suferite și art. 43.
Comercial, cu referire evident la Ordonanța Guvernului nr. 9/2000 privind
nivelul dobânzii legale.
Nu s-a susținut în nici-o parte și nici nu s-a solicitat daune interese în temeiul Codului civil, iar exprimarea din hotărâre și așa destul de confuză, nu este decât dovada că hotărârea nici măcar nu este susținută, darămite să mai fie motivată.
Concluzionând, se arată că s-a dovedit întârzierea de 215 zile de la data când suma ce reprezenta despăgubirea era exigibilă, că potrivit legii speciale acțiunea este temeinică și legală (art. 18 al. 1-3. 544/2004), că potrivit zilelor de întârziere dobânda legală aplicată la suma de 624.311 lei plătită cu întârziere este de 134.226,86 lei.
Este vorba de o obligație bănească a Statului Român, constând în plata unor sume de bani (OG 42/2002 și HG 1415/2004 modificată), deoarece "Statul R s-a obligat să plătească daunele suferite de proprietarii de animale deținute legal, ca urmare a aplicării măsurilor de importanță deosebită".
Stabilirea nivelului dobânzii legale pentru sumele percepute sau plătite de, rezultă din interpretarea corectă a art. 10 din OG nr. 9/2000, care prevede că "dobânzile percepute sau plătite de Ministerul Finantelor, precum si modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementări specifice".
Reclamanta apreciază recursul formulat ca fiind admisibil, este fondat și se circumscrie pe prevederile următoarelor texte de lege:
Art. 304 pct. 7 din pr.civ. deoarece hotărârea este nemotivată, în sensul că o enumerare aproape telegrafică a trei texte de lege expuse disparat (art. 18 din 554/2004, art. 1088 Cod civil și art. 120.pr.fiscală), fără să se argumenteze motivele pe care se sprijină hotărârea echivalează cu o hotărâre pronunțată în disprețul dispozițiilor legale, sentința fiind, deci, casabilă, iar recursul de admis integral.
Art. 304 pct. 9 din pr.civ. deoarece chiar dacă s-ar admite cu maximă indulgență că hotărârea a fost motivată, judecătorul de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, deoarece atât acțiunea introductivă care a fost probată, cât și argumentele expuse de noi, pledează pentru admiterea recursului, desființarea în tot a sentinței nr. 4374 pronunțată de Tribunalul Brașov și obligarea pârâtelor la aprobarea documentației și avizarea decontului și centralizatorului cu suma de 134.226,86 lei Ron, dobânda legală, potrivit considerentelor expuse mai sus.
Recurenta solicită a se avea în vedere și dispozițiile art. 3041.pr.civ. deoarece recursul nu este limitat doar la primele motive de casare, putând să examineze cauza sub toate aspectele.
Prin urmare, s-a solicitat admiterea recursului integral, să se dispună potrivit art. 315.pr.civ. conform celor solicitate în acțiune, iar potrivit art. 274.pr.civ. solicită obligarea pârâtele la plata cheltuielilor de judecată la ambele instanțe.
Față de recursul declarat de recurenta intimată pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Baf ormulat Întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală, apreciind că reclamanta a primit despăgubire cuvenite și că dobânzile solicitate de reclamantă nu pot fi acordate, ele nefiind cerute în condițiile art. 1088 alin.2 Cod civil.
La rândul său Baf ormulat Întâmpinare, în sensul respingerii recursului ca neîntemeiat, și să se mențină soluția instanței de fond privind renunțarea la judecată față de Ministerul Economiei și Finanțelor din 11.12.2007.
În cauză, la termenul din 27.05.2008, DIRECȚIA SANITAR-VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR Baf ormulat Concluzii scrise, în sensul respingerii acțiunii și menținerii sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
Recurenta - SRL a formulat Concluzii scrise, depuse la dosar în data de 27.05.2008, la care a anexat copie ordin de plată privind onorariu avocat ( 2 ordine ), dovada neînceperii urmăririi penale împotriva
D- lui, administratorul societății recurente, adresa Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 583/P/2007 din 4.02.2008, copie de pe Ordonanța din 21.01.2008 a procurorului de scoatere de sub urmărire penală a administratorului - SRL și - SRL.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, sentința atacată nr. 4374/C/18.12.2007 a Tribunalului Brașov prin prisma motivelor de recurs și prin prisma dispozițiilor art. 304 /1 Cod procedură civilă, constată recursul ca fondat pentru următoarele considerente:
Din verificarea întregului material probator administrat în dosarul de fond al Tribunalului Brașov se constată că instanța de fond a interpretat greșit probele de la dosar și a aplicat greșit legea.
În cauză, reclamanta are o hotărâre definitivă și irevocabilă pronunțată în baza prevederilor HG1415/2004, modificată prin HG nr. 1580/2005 privind obligația la plata despăgubirilor care reprezintă contravaloarea daunelor animalelor sacrificate, prejudiciu fiind suportat efectiv de reclamantă prin eutanasierea păsărilor pentru motivul că ar fi fost infestate de gripa aviară.
Ori, potrivit legii contenciosului administrativ Legea nr. 554/2004 modificată și republicată, art. 18 alin.3, reclamanta are dreptul la despăgubiri care pot fi cerute la început în cadrul acțiunii principale sau ulterior în cazul în care nu cunoaște întinderea prejudiciului.
Cum în cauză despăgubirile cuvenite în cuantum de - lei i-au fost achitate reclamantei de pârât, de la bugetul de stat cu o întârziere de 215 zile și nu în termenul legal de 30 de zile de la data cererii reclamantei de avizare a decontului, desigur că prin această întârziere la plata despăgubirilor s-a produs reclamantei un prejudiciu mai mare decât cel de -RON.
În cauză, se constată că reclamanta a formulat cererea inițială pentru avizarea decontului pentru despăgubiri la 27.03.2006 cu nr. 5128/2006 înregistrată la.A B, ( fila 23 dosar fond) iar pârâtele nu i-au acordat de bună voie aceste despăgubiri prevăzute de HG 1415/2004, astfel încât reclamanta a apelat la instanța de judecată în contencios administrativ.
Soluția instanței, Hotărârea nr. 1796/2006 a rămas irevocabilă la data de 13.03.2007 prin decizia nr. 64/13.03.2007 a Curții de Apel Brașov ( fila 22, dosar fond ).
La data de 25.04.2007 pârâta i-a achitat în timpul litigiului suma de 624.311 lei cu titlu de despăgubiri conform extras de cont ( fila 24, dosar fond).
Prin urmare, de la data cererii reclamantei, 27.03.2006 adăugând cele 30 de zile în care potrivit legii contenciosului administrativ trebuia avizată și executată plata despăgubirilor și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii ( căci numai pe baza hotărârii i s-a achitat suma ) au trecut un nr. de 215 zile, timp în care prejudiciul reclamantei a crescut prin neîncasarea sumei cuvenite în baza art. 26 din nr.HG 1415/2004.
În cauză, se pune problema dacă reclamanta are sau nu dreptul în afara de suma primită ( pentru eradicarea, eutanasierea păsărilor ) și la majorări de întârzieri, dobândă legală calculată la această sumă.
Răspunsul conform prevederilor legale, atât a dispozițiilor cuprinse în HG nr. 1415/2004 cât și a Legii nr. 554/2004 art.18 alin. 1-3 și art. 43 cod comercial, este acela că reclamanta are dreptul la acoperirea întregului prejudiciu conform art. 998-999 Cod civil, adică pe lângă despăgubirile încasate - prejudiciu - pierderea efectivă, are dreptul la beneficiul nerealizat ce constă în dobândă legală în condițiile art. 10 din OG 9/2000.
Cum în cauză sunt aplicabile prevederile legii contenciosului și cum plățile se fac pentru persoanele juridice păgubite prin eutanasierea păsărilor de la bugetul de stat, care virează banii în bugetul -contul Ministerului Agriculturii și Pădurilor, care prin unitățile teritoriale Direcția pentru A B, face efectiv plata este evident că aceste dobânzi sunt justificate în cauză de reclamantă și sunt admisibile conform legii, tocmai pentru acoperirea integrală a prejudiciului suferit de reclamantă prin plata cu întârziere a despăgubirilor cuvenite.
Nu poate fi reținut argumentul instanței de fond în sensul că dobânzile trebuiau solicitate de reclamantă în condițiile art. 1088 Cod civil, deoarece în cauză neplata la termen a despăgubirilor datorate reprezintă o consecință a avizării cu întârziere a documentelor de către pârâte, avizarea efuctuată cu întârziere la fel și plata fiind făcută cu întârziere după derularea litigiului din culpa pârâtelor, care nu au procedat la avizarea documentelor în termenul legal de 30 zile și nici nu au plătit în termen despăgubirile solicitate la 27.03.2006.
Dobânzile solicitate de reclamantă ca parte a prejudiciului suferit, nu trebuie dovedite ele sunt stabilite de legiuitor prin OG 9/2000 iar în speță, sumele - despăgubirile au fost plătite de Ministerul Economiei și Finanțelor și conform art. 10 din ordonanța 9 / 2000 colaborat cu prevederile din reglementările speciale ale OG 1415/2004 și art. 43 cod comercial se reține că daunele interese moratorii solicitate sunt justificate.
În cauză, reclamanta a solicitat aceste dobânzi atât în temeiul prevăzut de HG 1415/2004, OG 9/2000 și în temeiul art. 120 Cod procedură fiscală.
Din analiza art. 120 Cod procedură fiscală rezultă că aceste dobânzi sunt reglementate prin legi speciale, în anumite cazuri și când ele se cer de la Bugetul Statului iar în cauză legea specială aplicabilă este HG 1415/2004.
În cauză Statul prin Bugetul de Stat are obligația de a plăti despăgubirile integrale în cazul luări măsurilor de eutanasiere a păsărilor.
În esență faptul că aceste despăgubiri nu au fost solicitate de la început prin acțiunea inițială motiv reținut de instanța de fond pentru respingerea acțiunii, nu se poate reține de instanța de recurs ca o justificare pentru a-i respinge acțiunea reclamantei pentru plata daunelor de întârziere.
În cauză, izvorul dobânzii îl reprezintă chiar dispozițiile legale speciale și nu este vorba de o răspundere civilă contractuală sau delictuală argument prezentat de instanța de fond pentru respingerea acțiunii reclamantei.
Dimpotrivă, se constată că în cauză sunt incidente prevederile art. 120 Cod procedură fiscală, neavând relevanță faptul că reclamanta nu are o creanță de natură fiscală, izvorul dobânzii îl reprezintă reglementările speciale menționate.
Temeiul despăgubirilor cerute în cauză nu este cel din Codul civil art. 1088 ci îl reprezintă art. 18 alin. 1, 3 din Legea nr. 554/2004 și HG. 1415/2004.
Pentru acest motiv vor fi înlăturate considerentele sentinței atacate aceasta fiind nelegală.
Despăgubirile datorate reclamantei, sunt prevăzute de actele normative speciale, și ele includ atât contravaloarea păsărilor, cât și pierderea suferită prin neîncasarea la timp a sumei ce reprezintă contravaloarea prejudiciului efectiv dobânda având caracterul unei majorări de întârziere la plata despăgubirilor de către pârâtă.
În cauză se constată că sunt incidente prevederile art. 304 punctul 8 și 9 cod procedura civilă, nefiind aplicabile prevederile art. 304 punct 7 cod procedură civilă, referitoare la casare.
În concluzie, criticile formulate în recurs sunt întemeiate și legale, sens în care se vor reține, iar recursul declarat se constată că este fondat, sens în care va fi admis.
Cum în cauză despăgubirile au fost achitate de Ministerul Finanțelor în baza HG 1415/2004, tot astfel va trebui să plătească și despăgubirile cerute pentru întârziere la plată, potrivit normelor speciale cererea reclamantei pentru plata de dobânzi, daune de întârziere fiind accesorie celei principale va avea aceeași soartă și ca atare nu se pune problema aplicării art. 1088 alin. 2 cod civil aspect reținut greșit de instanța de fond, ci se aplică normele speciale invocate de reclamant.
În baza art. 312 Cod procedură civilă se va admite recursul declarat împotriva sentinței nr. 4374/C/18.XII.2007, pe care o va modifica în parte, în sensul că va admite acțiunea reclamantei în contradictoriu cu 1) pârâtele Direcția Sanitar - Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și 2) Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B și în consecință va obliga pârâta 1) Direcția Sanitar - Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor B să avizeze și să întocmească documentele - decontul suplimentar pentru suma de 134.226,86 lei, în favoarea reclamantei, cu titlu de despăgubirii suplimentare, daune de de 0,1% pe zi de întârziere începând cu data de 27.03.2006 și până la 13.03.2007 ( 215 zile); -v-a obliga pârâta 2) Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B să aprobe decontul suplimentar privind suma de mai sus și înaintarea documentației către Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale, respectiv către Ministerul Economiei Finanțelor în vedere efectuării plății.
Referitor la cele două petite ale acțiunii respectiv cu privire la avizarea, întocmirea și aprobarea decontului suplimentar, instanța de recurs constată că de fapt prin actele normative speciale, pârâtele 1 și 2 sunt singurele autorități în materie și în plan teritorial, cu astfel de atribuții pentru punerea în aplicare a metodologiei de aplicare a HG 1415/2004, pentru plata despăgubirilor, condiție esențială pentru ca Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare și să le vireze la Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale, care la rândul său efectuează plățile prin Direcția Sanitar - Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor B ( în speță).
Așa se explică, de ce prin prezenta nu s-a dispus obligarea celor două pârâte la plata dobânzilor, ci doar la întocmirea, aprobarea, avizarea și înaintarea decontului suplimentelor la Ministerul Economiei și Finanțelor pentru efectuarea plăților cu titlu de despăgubiri integrale în favoarea reclamantei.
Așa fiind, se va admite recursul se va modifica în parte sentința atacată și se va admite acțiunea formulată de către reclamantă.
Instanța va menține restul dispozițiilor sentinței atacate de la alin. 1 și 2 dispoziții privind renunțarea la judecată față de Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale și de respingere a acțiunii față de aceste două pârâte.
Întrucât în cauză se va admite recursul, iar recurenta a solicitat cheltuieli de judecată la fond și în recurs dovedite cu înscrisuri, ordine de plată, instanța va face aplicarea prevederilor art. 274 Cod procedură civilă, obligând pe cele două pârâte la plata în solidar a cheltuielilor de judecată( onorariu avocat conform ordinelor de plată astfel cum au fost depuse în dosarul de recurs).
Se constată că în cauză sunt incidente prevederile art. 304 pct. 8,9 Cod procedură civilă.
Față de considerentele de fapt și de drept se v-a înlătura apărarea pârâtelor Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor B și Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B ca neîntemeiate și nelegale atât la fond cât și în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta recurentă împotriva sentinței civile nr. 4374/C/18.12.2007 a Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ, pronunțată în dosarul nr-, pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtele Direcția Sanitar veterinară și pentru Siguranța Alimentelor B și Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală B și în consecință:
Obligă pârâta 1). B să emită și să aprobe decontul suplimentar la decontul nr. 75/14.07.2006 pentru suma de 134.226,86 lei RON cu titlu de daune - dobânzi legale.
Obligă pârâta 2). B să avizeze decontul suplimentar pentru suma de mai sus și să transmită la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale B - Direcția Generală de Buget Finanțe în vederea efectuării plății.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile atacate nr. 4374/C/18.12.2007 a Tribunalului Brașov.
Obligă intimatele pârâte la plata sumei de 10.066 lei RON cheltuieli de judecată la fond și în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3 iunie 2008.
Președinte Judecător Judecător
- -Pt.- - - Pt.- --
plecată în concediu de odihnă plecată în concediu de odihnă
semnează semnează
vicepreședintele instanței vicepreședintele instanței
Grefier
Red. / 25.07.2008
Dact. / 28.07.2008/ 3 ex.
Președinte:Maria IonicheJudecători:Maria Ioniche, Clara Elena Ciapă, Georgeta
