Despăgubire. Decizia 545/2008. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA COMERCIALĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

Decizie nr. 545/

Ședința publică din 12 Iunie 2008

Completul compus din:

- Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de reclamantul, domiciliat în municipiul Târgu - M,-,.31, jud.M, împotriva sentinței civile nr. 109 din 14 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, Secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-.

În lipsa părților.

dezbaterilor și susținerile părții prezente s-au consemnat în Încheierea ședinței publice din 05 iunie 2008, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea fiind amânată pentru data de astăzi, 12 iunie 2008.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr.109/14 februarie 2008, Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu Casa județeană de pensii M având ca obiect constatarea că beneficiază de drepturile prevăzute la art.5 lit."i" din Legea nr.341/2004, legea recunoștinței față de eroii martiri și luptători care au contribuit la române din decembrie 1989, repararea pagubei pricinuite prin refuzul pârâtei de a-i respecta drepturile constând în suma de 2.075.200 lei, plus dobânzile legale și majorări până la plata efectivă a sumei încasată necuvenit de la el, anularea actului de răspuns nr.-/2006.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, potrivit certificatului seria --- nr.00010, reclamantul are titlu de luptător pentru Române din decembrie 1989 și chiar în cuprinsul actului se menționează că beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr.341/2004. Instanța a mai reținut în considerente că în această calitate, în conformitate cu prevederile art.5 alin.1 lit."i" din Legea nr.341/2004, reclamantul are dreptul la tratament gratuit în stațiunile balneoclimaterice sau bazele de tratament aparținând Ministerului Sănătății, iar în anul 2006 beneficiat de un bilet de tratament în stațiunea și a achitat contravaloarea în sumă de 208 lei, potrivit adeverinței nr.-/31.10.2007 a

Instanța a apreciat că gratuitatea de care se prevalează reclamantul este o facilitate acordată din bugete precis determinate și pentru tratamente efectuate în stațiunile unor ministere enumerate limitativ de lege, or, legea invocată nu a inclus și bugetul asigurărilor sociale de stat printre cele care suportă aceste tratamente gratuite și nici stațiuni cu care Casa Națională de Pensii are contracte pentru a fi oferite bilete gratuite.

Cheltuielile din bugetul asigurărilor sociale de stat nu cuprind și pe cele cu bilete de tratament gratuite în temeiul prevederilor Legii nr.387/2007, pârâta putând să acorde doar bilete cu prețuri reduse, respectiv să suporte diferența dintre valoarea biletului și contribuția beneficiarului.

In concluzie, prima instanță a precizat că este necontestat dreptul reclamantului prevăzut de o lege specială, dar nu este justificat ca beneficiul să fie suportat de pârâtă, contrar dispozițiilor legale care enumeră ministerele care au alocate sume pentru a acoperi aceste cheltuieli.

Impotriva hotărârii primei instanțe a declarat recurs reclamantul, care a solicitat casarea sentinței și să se constate legalitatea și temeinicia cererii sale, precizând că dispozitivul este în contradicție cu considerentele din moment ce s-a reținut corect că are dreptul la tratament gratuit în stațiunile aparținând Ministerului Sănătății și că s-a încălcat principiul neretroactivității legii invocându-se prevederi ale unor legi emise după refuzul pârâtei de a-i recunoaște drepturile.

Recurentul a subliniat că nu a solicitat nici un beneficiu, ci doar realizarea dreptului conferit de lege.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ținând cont și de incidența prevederilor art.3041Cod procedură civilă, instanța constată că recursul este nefondat.

Instanța de fond a reținut o corectă stare de fapt și a făcut o corectă interpretare și aplicare a temeiurilor legale incidente în cauză. Astfel, într-adevăr, nu se contestă drepturile reclamantului conferite de Legea nr.341/2004 și faptul că beneficiază de aceste drepturi, dar în condițiile determinate de lege.

Textul art.5 alin.1 lit."i" este fără echivoc în sensul că persoanele prevăzute la art.3 alin.1 lit.b și art.4 alin.1 - printre care și reclamantul - beneficiază de accesul gratuit la bazele de tratament și stațiunile balneoclimaterice ale Ministerului Sănătății, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Administrației și Internelor, cu suportarea cheltuielilor de la bugetul ministerelor respective și de la fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Printre ministerele enumerate nu se numără și cel care patronează Casa Națională de Pensii, iar fondul național unic de asigurări sociale de sănătate nu are nimic în comun cu fondul asigurărilor sociale de stat, care au bugete distincte.

Condițiile în care, prin casele teritoriale de pensii, poate acorda bilete pentru tratament balnear și criteriile avute în vedere pentru a acorda tratament balnear gratuit sunt prevăzute printr-o altă lege specială, alta decât cea care îi conferă reclamantului dreptul invocat.

Legea nr.19/2000 și Legea nr.346/2002 nu permit pârâtei să aloce alte fonduri sau să suporte alte cheltuieli decât cele prevăzute de aceste acte normative.

Apărările pârâtei în sensul că ea nu gestionează sau eliberează bilete suportate din bugetul Ministerului Sănătății sau Fondul Național Unic de asigurări sociale de sănătate sunt pertinente.

Alta ar fi fost situația dacă reclamantul ar fi beneficiat de bilet de tratament prin mijlocirea Ministerului Sănătății, Ministerului Apărării Naționale sau Ministerului Administrației și Internelor, aceste ministere fiind îndreptățite să suporte cheltuielile prevăzute de textul legal invocat de reclamant.

Totodată, este de reținut și apărarea pârâtei în sensul că a eliberat la cererea reclamantului bilet de tratament la una din stațiunile balneoclimaterice cu care încheiat un contract, iar reclamantul a achitat biletul la valoarea de J din cuantumul pensiei. La această categorie de bilete de care a beneficiat reclamantul nu se aplică gratuitatea prevăzută de Legea nr.341/2004.

Justificarea respingerii cererii reclamantului o reprezintă, practic, modul în care devin incidente în cazul în speță cele două legi speciale și anume Legea nr.341/2004 și Legea nr.19/2000 și Legea nr.346/2002. Legea nr.387/2007 este legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, care reglementează pe anul respectiv cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul bugetar, ceea ce nu afectează, de fapt nu schimbă condițiile și criteriile de acordare a facilităților, la biletul de tratament balnear, așa cum sunt ele stabilite prin legile deja menționate.

Pentru considerentele arătate văzând și prevederile art.312 alin.1 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamantul, domiciliat în Târgu M,-,.31, județul M, împotriva sentinței civilă nr.109 din 14 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 12 iunie 2008.

PREȘEDINTE: Nemenționat

Judecător,

Judecător,

Grefier,

Red.

Tehnore.

Jud.fond:;

2 ex.

02.07.2008

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Despăgubire. Decizia 545/2008. Curtea de Apel Tg Mures