Despăgubire. Sentința 79/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.--
SENTINȚA NR.79/CA/2009-
Ședința publică din data de 15 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Blaga Ovidiu
Grefier: - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul domiciliat în O,-/A, -.137,. 1,. 4, Județ B în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în O, Str. -, nr. 2B, Județ B, GARDA FINANCIARĂ B cu sediul în O-, GARDA FINANCIARĂ - COMISARIATUL GENERAL - B, sector 3, A I, nr. 6, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - B, sector 5,-, având ca obiect despăgubiri.
La apelul nominal făcut în cauză lipsesc părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că acțiunea este legal timbrată cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar, după care:
Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 13 aprilie 2009, când părțile prezente au pus concluzii consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, în vederea deliberării instanța a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 15 aprilie 2009.
CURTEA DE APEL
Deliberând:
Constată că prin acțiunea înregistrată la instanță la 08.12.2008 (prin declinare de competență- Sentința nr.498/CA/10.11.2008), reclamantul a chemat în judecată pe pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - B, GARDA FINANCIARĂ - COMISARIATUL GENERAL - B și GARDA FINANCIARĂ B, solicitând obligarea pârâtelor de rând 1 și 2 la plata, potrivit Sentinței nr.233/CA/2003 a Curții de Apel Oradea - neexecutată până în prezent- în dosar nr.1062/CA/2003 a tuturor drepturilor salariale cuvenite și aferente postului de comisar șef secție adjunct, de la data punerii în executare a nr.906/17.08.1999, până la executarea efectivă a întregului dispozitiv al sentinței, drepturi constând în stimulente aferente postului, indemnizație de conducere, salariu de merit anual aferente postului ocupat anterior punerii în aplicare a ordinului, sume indexate la zi potrivit funcției pentru care s-a dispus reintegrarea, până la plata efectivă a acestora; obligarea pârâtelor în solidar la plata sumei de 40.000 lei cu titlu de daune morale în favoarea reclamantului reprezentând prejudiciul moral și suferințele cauzate prin nerespectarea hotărârii judecătorești, care au dus la degradarea stării de sănătate, culminând în iunie 2005 cu pensionarea de boală, ca urmare a pierderii în întregime a capacității de muncă în urma stresului la care a fost suspus, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că potrivit sentinței nr.233/CA/2003, menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.4278/2003, s-a anulat 906/17.08.1998, cu obligarea intimatei de reintegrare a reclamantului în postul avut anterior- comisar șef secție adjunct, cu obligarea la plata tuturor drepturilor salariale cuvenite și aferente postului de la data punerii în executare a ordinului și până la executarea Hotărârii 233/CA/2003.
Reclamantul arată că a depus hotărârile la. la 28.02.2004, care le-a înaintat la MFP, iar la 19.01.2005 a primit un răspuns. A mai trimis încă o dată ambele sentințe și numărul de cont bancar la 7 martie 2005, cu solicitarea de a fi pusă în executare Hotărârea 233/CA/2003 a Curții de Apel Oradea, iar în iulie 2005 i s-a achitat reclamantului o parte din drepturi, respectiv salariul de bază, fără indexări și fără a fi actualizată la zi.
În 9 iunie 2005 solicitat să pună în executare în întregime sentința în sensul acordării tuturor drepturilor bănești, respectiv: indemnizația de conducere, salariul de merit anual și stimulente aferente postului, însă nu a primit nici un răspuns. Între timp, din cauza stresului la care a fost supus,la 20 iunie 2005 fost pensionat de boală, fiind internat de mai multe ori la Spitalul Militar Oradea.
A efectuat demersuri în sensul executării integrale a hotărârii judecătorești la MFP în iulie 2005; întrucât nu i s-a răspuns la cerere în martie 2007 solicitat Ministrului Finanțelor Publice punerea în executare a SC 233/CA/2003 neexecutată, respectiv plata indemnizației de conducere, salariul de merit anual, stimulente aferente postului de comisar șef adjunct, însă nu a primit nici un răspuns.
În aprilie 2007 și-a motivat refuzul de a achita sumele solicitate în cadrul contestației la executare în dosar nr- al Judecătoriei Oradea. Consideră că și MFP sunt în culpă pentru neexecutarea în întregime a dispozitivului Hotărârii 233/CA/2003 întrucât se impunea să i se plătească toate drepturile- indemnizația de conducere, salariul de merit anual, stimulente aferente postului, deoarece a fost privat de acestea datorită schimbării din funcția de comisar adjunct șef secție printr-un ordin anulat de instanță.
Prin refuzul de a fi reîncadrat pe funcția anterior deținută, instituțiile pârâte au persistat în culpă - cu știință- privându-l de posibilitatea de a activa ca și comisar adjunct șef secție, situație în care, până în prezent nefiind pusă în executare în întregime hotărârea judecătorească, prejudiciul este actual, cert, urmând ca instanța să constate și exigibilitatea lui și întinderea sub aspectul cuantumului.
Referitor la capătul de cerere privind acordarea daunelor morale reclamantul solicită a se constata că urmare a stresului acumulat cu ocazia schimbării din funcția deținută anterior, a proceselor pe care a fost nevoit să le promoveze, a demersurilor parțial rămase fără răspuns, a tracasării începute in iulie 1999, care nu au încetat nici până în prezent, în iunie 2005 reclamantul a fost pensionat prin Decizia nr.4893/20.06.2005 având capacitate de muncă pierdută în totalitate.
Apreciază că fiindu-i cauzat un prejudiciu efectiv, de natură morală, care a determinat pierderea în totalitate a capacității sale de muncă se impune acordarea daunelor morale.
Prin întâmpinare, pârâta Garda Financiară- Comisariatul General Bai nvocat excepțiile tardivității introducerii acțiunii și a lipsei procedurii prealabile, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii în contencios administrativ.
În motivarea întâmpinării pârâta a arătat că ordinul nr.906/17.08.1998 a fost emis de Ministerul Finanțelor Publice și nu de Garda Financiară- Comisariatul General B, astfel că obligația plății unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate revine emitentului actului administrativ anulat, sens în care solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale a Gărzii Financiare- Comisariatul General.
Pentru lipsa procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din Legea 554/2004 pârâta a invocat inadmisibilitatea acțiunii reclamantului dat fiind faptul că înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, reclamantul nu s-a adresat pârâtei cu o plângere prealabilă.
Pârâta a mai invocat excepția tardivității acțiunii reclamantului reiterând dispozițiile art.11 alin. 1 din Legea 554/2004,reclamantul depășind termenul prevăzut de acest articol la introducerea acțiunii.
Asupra fondului cauzei pârâta a arătat că Ordinul 906/17.08.1998, anulat prin sentința nr.233/CA/2003 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, rămasă definitivă și irevocabilă a fost emis de către Ministerul Finanțelor Publice. În acel dosar pârâta nu a avut calitate de parte, iar prin dispozitivul acestei sentințe nu au fost stabilite obligații în sarcina acesteia.
Apreciază că solicitarea reclamantului de obligare a pârâtei la plata daunelor morale de 40.000 lei pentru neexecutarea hotărârii judecătorești este nefondată deoarece o hotărâre produce efecte numai între părți, pârâta nefiind parte.
Mai mult, din cuprinsul cererii de chemare în judecată se poate observa că pârâtul nici nu s-a adresat Gărzii Financiare cu solicitarea de punere în executare a acestei hotărâri judecătorești.
Prin întâmpinare, pârâta Garda Financiară Bai nvocat excepțiile lipsei calității procesuale pasive, a inadmisibilității acțiunii p6t lipsa procedurii prealabile, a tardivității introducerii acțiunii și a inadmisibilității cererii de acordare a daunelor morale.
Pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate.
În motivarea întâmpinării pârâta arată următoarele:
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei aceasta a arătat că nu are calitate în prezenta cauză, întrucât reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe sentința nr.233/CA/2003, în dosar în care pârâta nu a fost parte, în acel dosar nefiind atacate acte emise de Garda Financiară
Asupra excepției de tardivitate a introducerii acțiunii pârâta invocă încălcarea termenului prevăzut de art. 11 alin. 1 din Legea 554/2004, acțiunea reclamantului fiind formulată cu depășirea termenului prevăzut de lege, motiv pentru care solicită respingerea acțiunii ca tardiv introdusă.
În ce privește excepția inadmisibilității cererii de acordare a sumei de 40.000 lei cu titlu de daune morale pârâta a invocat Decizia nr.XL/7 mai 2007 Înaltei Curți de casație și justiție. Potrivit art. 269 alin. 1 din Codul muncii daunele morale pot fi acordate salariaților numai în cazul în care legea, contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă cuprinde clauze exprese în acest sens. Cum nici Legea 188/1999 și nici alte acte normative aplicabile în speță nu prevăd această posibilitate, o astfel de cerere este inadmisibilă. Mai mult, instituția pârâtă, nefiind parte în dosarul respectiv reclamantul nu are cum să pretindă acordarea de daune morale de la această pârâtă.
Asupra fondului cauzei pârâta arată că reclamantului prin sentința nr.233/CA/2003 i s-au acordat toate drepturile salariale cuvenite și aferente postului de comisar șef secție adjunct. Nici salariul de merit și nici stimulentele însă nu intră în categoria drepturilor salariale cuvenite și aferente postului de comisar șef secție adjunct. și salariul de merit sunt acordate pentru calitatea muncii depuse, nu pentru simplul fapt că este angajat
Prin întâmpinare pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B în nume propriu și în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor Bai nvocat excepția tardivității introducerii acțiunii și excepția inadmisibilității capătului de cerere privind acordarea daunelor morale, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondate.
În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat următoarele:
Asupra excepției tardivității introducerii acțiunii, potrivit art. 11 alin. 1 din Legea 554/2004 " Cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei cauzate se pot introduce?n termen de 6 luni de la:
a) data comunicarii raspunsului la plângerea prealabila;
b) data comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cererii;
c) data expirarii termenului de solutionare a plângerii prealabile, respectiv data expirarii termenului legal de solutionare a cererii;
d) data expirarii termenului prevazut la art. 2 alin. (1) lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în solutionarea favorabila a cererii sau, dupa caz, a plângerii prealabile;
e) data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative."
Cum acțiunea a fost introdusă cu nerespectarea termenului stabilit expres de lega specială,se impune respingerea acțiunii ca tardivă.
În ce privește capătul de cerere privind acordarea sumei de 40.000 lei cu titlu de daune morale pârâta a invocat excepția inadmisibilității admiterii acestui capăt de cerere întrucât conform Deciziei XL din 7 mai 2007 privind examinarea recursului în interesul legii, cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 269 alin. 1 din Codul muncii privind daunele morale pretinse de salariați, acestea pot fi acordate salariaților numai în cazul în care legea, contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă cuprinde clauze exprese în acest sens. Întrucât legea specială care reglementează raporturile de serviciu ale reclamantului, în speță Legea 188/1999 nu prevede această posibilitate, o astfel de cerere este inadmisibilă.
Asupra fondului cauzei pârâta arată că potrivit art. 29 alin. 1 din Legea 188/1999 funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:
salariul de bază;
sporul pentru vechimea în muncă;
suplimentul postului
suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Chiar și reclamantul recunoaște că i s-au achitat o parte din drepturile salariale cuvenite șui aferente postului, dar contestă faptul că sumele nu au fost actualizate cu indicele de inflație.
Hotărârea 233/CA/2003 a Curții de Apel Oradeaa fost pusă în executare conform notei 571.532/- din 07.07.2005 și a notei 572.473 din 20.10.2005 privind punerea în executare a acestei sentințe, însă pârâta nu a fost obligată la actualizarea sumelor acordate cu indicele de inflație.
Reclamantului i-a fost acordată și indemnizația de conducere pe perioada august 199- mai 2003 corespunzător salariului de încadrare avut în perioada respectivă.
Potrivit HG 154/1997 cpt. III alin. 4 fondurile de stimulente personalului din structura Ministerului Finanțelor Publice nu fac parte din fondurile de salarii, fiind fonduri cu destinație specială, acestea neavând caracter de drepturi salariale și nefiind aferente postului, ci activității efectiv desfășurate de către funcționarul public. Situația este similară și în ce privește salariul de merit, care de asemenea se acordă pentru activitatea efectiv desfășurată.
Reclamantul a fost până în anul 2005 angajatul Direcției generale a Finanțelor Publice B, pentru activitatea desfășurată fiindu-i acordate lunar toate drepturile salariale, inclusiv stimulentele.
În ce privește reintegrarea pe postul anterior arată că la data punerii în executare a sentinței 233/2003 Garda Financiară Bat recut din subordinea Ministerului Finanțelor Publice în cea a Autorității Naționale de Control
Începând cu data de 01.07.2005 reclamantului i-a încetat de drept raportul de serviciu cu instituția pârâtă conform deciziei 143/08.06.2005.
Prin răspunsul la întâmpinările pârâților, reclamantul a solicitat respingerea ca neîntemeiate a excepțiilor invocate de acestea.
În motivarea răspunsului la întâmpinare, reclamantul solicitat respingerea excepțiilor.
În ce privește lipsa calității procesuale pasive reclamantul arată că a fost angajat al Gărzii Financiare B comisar șef secție adjunct. Sentința nr. 233/CA/2003 a Curții de Apel Oradeaa cărei executare nu a fost materializată, se referă la exercitarea raporturilor de serviciu, situație în care Garda Financiară Comisariatul General și Garda Financiară B au calitate procesuală pasivă.
Cu privire la excepția tardivității reclamantul arată că s-a tot adresat Ministerului economiei și Finanțelor în repetate rânduri, pentru opunerea în executare a acestei sentințe, astfel că termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 din Legea 554/2004 a fost întrerupt cu fiecare cerere fără răspuns, după care a urmat reluarea cursului termenului. În ce privește ultimul termen de 6 luni reclamantul arată că poate fi socotit de la respingerea contestației la executare privind solicitarea de plată a drepturilor salariale formulată de B în dosarul nr- al judecătoriei Oradea. Apreciază c ă în speță se poate discuta de termenul general de prescripție de 3 ani potrivit Decretului 167/1958.
Cu privire la excepția inadmisibilității daunelor morale reclamantul a arătat că, fiind vorba de nerespectarea unei hotărâri judecătorești privind reintegrarea pe funcția avută anterior desfacerii contractului de muncă și consecințele acestei tracasări, urare a refuzului intimatei de materializare a hotărârii instanței.
În perioada revendicării fără succes a drepturilor prevăzute în hotărârea judecătorească, s-a îmbolnăvit, a fost pensionat de boală, astfel că o persoană trebuie să răspundă pentru refuzul prelungit de a aplica o hotărâre judecătorească.
Reclamantul nu a fost reintegrat, astfel că efectele hotărârii se întind până la data reintegrării, respectiv obligația de plată acoperă și perioada până la zi.
Reclamantul solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale invocată de Garda Financiară deoarece în dispozitivul hotărârii scrie "dispune reintegrarea reclamantului în postul avut anterior"- acela de comisar șef secție adjunct la Garda Financiară O-, astfel că se impunea reluarea raporturilor de serviciu cu pârâta.
Solicită respingerea excepției inadmisibilității, în speță fiind vorba de nerespectarea unei hotărâri judecătorești, deși a efectuat nenumărate demersuri în acest sens.
În ceea ce privește excepția tardivității introducerii acțiunii, raportat la prevederile art. 11 alin. 1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, instanța o va respinge ca neîntemeiată cu motivarea că reclamantul s-a adresat instituției Ministerul Economiei și Finanțelor, în repetate rânduri pentru punerea în executare a Sentinței nr.233/CA/2003, situație în care termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. 1 din Legea 554/2004 a fost întrerupt cu fiecare cerere fără răspuns, după care a urmat reluarea cursului respectivului termen. Referitor la ultimul termen de 6 luni, acesta poate fi socotit de la respingerea contestației la executare privind solicitarea de plată a drepturilor salariale, formulată de B în dosar nr- al Judecătoriei Oradea, soluționat în 2008, astfel că, acțiunea din prezentul dosar, înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor la 16.05.2008, cu prim termen de judecată la 03.11.2008 este înăuntrul termenului de 6 luni.
De asemenea, în speță fiind vorba despre o pretinsă nerespectare a unei hotărâri judecătorești invocată de reclamant, în executarea căreia a efectuat demersurile ale căror dovadă le-a făcut cu corespondența purtată cu instituțiile abilitate, nu se pune problema procedurii prealabile prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea 554/2004, nefiind vorba de o manifestare expresă de voință a autorității într-un caz concret, ci de un refuz considerat de reclamant ca nejustificat al autorității de a-i recunoaște drepturile solicitate.
Drept urmare, instanța va respinge ca nefondată excepția inadmisibilității pentru lipsa plângerii prealabile invocată de pârâte.
Cu privire la excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Gărzii Financiare B și a Gărzii Financiare- Comisariatul General, instanța le va respinge ca neîntemeiate având în vedere faptul că în dispozitivul Sentinței nr.233/CA/2003 al Curții de Apel Oradea se dispune "reintegrarea reclamantului în postul avut anterior", acela de comisar șef adjunct la Garda Financiară B, astfel că potrivit acelei sentințe se impunea reluarea raporturilor de serviciu cu această pârâtă.
Pe de altă parte, acțiunea reclamantului vizează plata unor drepturi salariale din perioada în care acesta se afla în raporturi de muncă cu Garda Financiară B, astfel că atât această instituție cât și instituția centrală, respectiv Garda Financiară Comisariatul general au calitate procesuală pasivă în cauză.
Referitor la excepția inadmisibilității cererii de acordare a daunelor morale, invocată de pârâți și întemeiată pe Decizia nr.XL din 07.05.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție B - recurs în interesul legii-, instanța o va respinge ca neîntemeiată cu motivarea că în speță daunele morale solicitate reprezintă echivalentul unui prejudiciu cauzat prin pretinsul refuz al pârâților de materializare a sentinței nr.233/CA/2003 a Curții de Apel Oradea. Nu se pune deci problema unor daune morale care să poată fi acordate salariatului numai în cazul în care legea, contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă ar cuprinde clauze exprese în acest sens, cum se menționează în Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție B pronunțată în recursul în interesul legii.
În ceea ce priveșteexcepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâta Garda Financiară B, instanța o apreciază ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art.1201 Cod civil, este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.
Potrivit art. 166 Cod procedură civilă, excepția puterii lucrului judecat se poate ridica, de părți sau de judecător, chiar înaintea instanțelor de recurs.
Pentru a exista putere de lucru judecat, trebuie să existe triplă identitate de părți, de obiect și de cauză.
În speță, prin Sentința nr.233/CA/20.06.2003 a Curții de Apel Oradea, rămasă irevocabilă în urma pronunțării deciziei nr.4278/28.11.2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție B, a fost admisă acțiunea reclamantului, împotriva pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, a fost anulat ordinul nr.906/17.08.1999 emis de pârât și a fost reintegrat reclamantul în postul avut anterior. De asemenea, prin aceeași sentință, pârâtul Ministerul finanțelor Publice a fost obligat să plătească reclamantuluitoate drepturile salariale cuvenite și aferente postului de comisar șef secție adjunct de la data punerii în executare a ordinului și până la executarea prezentei hotărâri.
Prin prezenta acțiune (I capăt de cerere) reclamantul solicită obligarea pârâtelor B și Ministerul economiei și Finanțelor B, potrivit sentinței nr.233/CA/2003 a Curții de Apel Oradeala plata tuturor drepturilor salariale cuvenite și aferente postului de comisar șef secție adjunct, de la data punerii în executare a nr.906/17.08.1999,până la executarea efectivă a întregului dispozitiv al sentinței,drepturi constând în stimulente aferente postului, indemnizație de conducere, salariu de merit anual, aferente postului ocupat anterior punerii în aplicare a ordinului, sume indexate la zi potrivit funcției pentru care s-a dispus reintegrarea, până la plata efectivă a acestora.
Din modul cum a fost formulată această acțiune, instanța constată că reclamantul solicită, de fapt, executarea dispozitivului Sentinței nr.233/CA/2003 a Curții de Apel Oradea, nemulțumirea sa vizând interpretarea noțiunii de "toate drepturile salariale" din hotărâre, considerând că aceasta ar trebui să includă stimulentele aferente postului, indemnizația de conducere și salariul de merit anual.
Or, aceasta a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți care au fost implicate în procesul soluționat prin Sentința nr.233/CA/20.06.2003 al Curții de Apel Oradea, instanța acordând reclamantului toate drepturile salariale de la data punerii în executare a ordinului nr.906/17.08.1999 și până la executarea hotărârii. Reclamantul avea posibilitatea să solicite Curții de Apel Oradea, eventual, lămurirea dispozitivului sentinței, având în vedere interpretarea diferită a noțiunii de drepturi salariale, instituția pârâtă- Ministerul Finanțelor Publice acordând reclamantului doar parțial acele drepturi, fără a include stimulentele, salariul de merit și indemnizația de conducere.
Referitor la împrejurarea că în noul proces, reclamantul a introdus, alături de fostul pârât Ministerul Economiei și Finanțelor B un al doilea pârât, respectiv B, instanța apreciază că aceasta nu înlătură aplicabilitatea excepției autorității de lucru judecat, practica judiciară pronunțându-se constant în acest sens.
Pe cale de consecință, în baza considerentelor expuse, instanța va admite excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâta garda Financiară B și va respinge acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, GARDA FINANCIARĂ B, GARDA FINANCIARĂ - COMISARIATUL GENERAL B și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR
Cu privire la capătul de cerere privind acordarea daunelor morale în cuantum de 40.000 lei RON, acesta va fi respins ca nefondat, pe considerentul că nu poate fi reținut prejudiciul moral și suferințele cauzate prin nerespectarea hotărârii judecătorești la care face referire reclamantul, câtă vreme acesta a obținut în anul 2003 o hotărâre irevocabilă prin care s-a dispus reintegrarea sa în funcție și plata drepturilor salariale până la data executării respectivei hotărâri.
Drepturile salariale din dispozitivul sentinței au fost acordate reclamantului, iar dacă acestea trebuiau sau nu să includă și stimulentele și salariul de merit anual se putea stabili printr-o cerere de lămurire a dispozitivului hotărârii în faza de executare, ceea ce reclamantul nu a făcut.
Referitor la prejudiciul moral cauzat prin pierderea capacității de muncă a reclamantului ca urmare a stresului la care a fost supus, această solicitare este strâns legată de capătul de cerere privind acordarea drepturilor salariale potrivit sentinței nr.233/CA/2003 a Curții de Apel Oradea, ori nu s-a făcut dovada nerespectării respectivei hotărâri judecătorești, posibilitatea reîncadrării în muncă a reclamantului, persoană aflată în pensie de invaliditate, cu decizie revizuibilă anual, conform Deciziei asupra capacității de muncă nr.3232/25.06.2009, nefiind posibilă, capacitatea de muncă a acestuia fiind pierdută în totalitate.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
RESPINGE excepțiile tardivității introducerii acțiunii, a inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile, a lipsei calității procesuale pasive a Gărzii Financiare B și a Gărzii Financiare- Comisariatul General și a inadmisibilității cererii de acordare a daunelor morale.
ADMITE excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta Garda Financiară B.
RESPINGE acțiunea formulată de reclamantul domiciliat în O,-/A, -.137,. 1,. 4, Județ B împotriva pârâților DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în O, Str. -, nr. 2B, Județ B, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - B, sector 5,-, GARDA FINANCIARĂ - COMISARIATUL GENERAL cu sediul în B, sector 3, A I, nr. 6 și GARDA FINANCIARĂ B cu sediul în O-.
RESPINGE capătul de cerere privind obligarea pârâtelor în solidar la plata daunelor morale de 40.000 lei RON.
Fără cheltuieli de judecată
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 2009.
Președinte Grefier
- - - -
Red.sent.
În concept la 28.04.2009
Tehn.red./7 ex
30.04.2009
Emis 5 comunicări+ înc am pron.
1. reclamant - O,-/A, -.137,. 1,. 4, Județ B
pârâții
2.DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B - O, Str. -, nr. 2B, Județ B
3.MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - B, sector 5,-
4.GARDA FINANCIARĂ - COMISARIATUL GENERAL - sector 3, A I, nr. 6
5. GARDA FINANCIARĂ B cu sediul în O-,
la exp. 30.04.2009
Președinte:Blaga OvidiuJudecători:Blaga Ovidiu