Despăgubire contencios administrativ. Decizia 391/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.391/2009-
Ședința publică din data de 4 martie 2009
PREȘEDINTE: Felicia Toader | - - | - JUDECĂTOR 2: Doina Măduța |
- - | - JUDECĂTOR 3: Eugenia Moșincat | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind pronunțarea contestației în anulare formulată de revizuientul, domiciliat în, nr. 323, județul B, în contradictoriu cu intimata - -, cu sediul în O,--2, județul B, împotriva deciziei civile nr. 227/R din 13 februarie 2008 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că fondul cauzei fost dezbătut în ședința publică din data de 25 februarie 2009, când părțile au pus concluzii în contestație, concluzii consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea pentru data de 4 martie 2009.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra prezentei contestații în anulare, instanța constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 227/R pronunțată de Curtea de APEL ORADEA la data de 13 februarie 2008 în dosar nr-, s-a admis ca fondat recursul civil introdus de recurenta reclamantă - -, în contradictoriu cu intimatul pârât, împotriva sentinței civile nr. 481/LM din 28 mai 2005 pronunțată de Tribunalul Bihor, care a fost modifică, în sensul că:
S-a admis acțiunea formulată de reclamanta - -, în contradictoriu cu pârâtul, și în consecință:
Pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei daune în sumă de 14.228 lei, actualizată cu indicele de inflație de la data plății și dobânzile legale aferente, începând cu data de 20.09.2005 până la plata efectivă.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de recurs a reținut următoarele aspecte:
Așa cum s-a reținut de către prima instanță, intimatul a fost angajatul reclamantei în funcția de contabil șef începând cu data de 12.09.2003, conform contractului individual de muncă nr. - din 12 septembrie 2003, calitate în care conform fișei postului și dispozițiilor Legii nr. 22/1969, avea atribuții de organizare și conducere a întregii activități economice financiare și contabile din societate, răspunzând de administrarea, gestionarea și integritatea întregului patrimoniu, precum și de o serie de alte atribuții cu privire la activitatea financiar contabilă.
În perioada 2003-2004 îndeplinit și atribuții de casier fiind gestionar în fapt, perioadă în care a eliberat avansuri de trezorerie nejustificate, nedecontate ulterior, în sumă de 12810,61 lei și a decontat de două ori suma de 1437,88 lei, conform raportului de audit întocmit la data de 12.04.2005 și Notei întocmite la data de 12.05.2005 de Departamentul Audit Intern și conform completării raportului de expertiză efectuată în cauză de expert ec. la data de 11 decembrie 2006.
În atare situație, instanța de recurs a apreciat că în mod greșit a apreciat instanța de fond că nu există prejudiciu produs de intimat, faptul că nu a avut decizie de numire în postul de casier fiind irelevant în condiția în care a gestionat în fapt casieria societății, Legea nr. 22/1969 stabilind la art. 31 că angajatul care primește, păstrează și eliberează bunuri fără a avea calitatea de gestionar în înțelesul dispozițiilor art. 1 din acest act normativ, răspunde integral, aplicându-i-se corespunzător prevederile referitoare la răspunderea gestionarului.
Potrivit art. 270 din Legea nr. 53/2003-republicată- Codul muncii, salariații răspund patrimonial în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale pentru pagubele produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor, alin. 2 al aceluiași text de lege stabilind că salariații nu răspund de pagubele cauzate de forță majoră sau de alte cauze neprevăzute și care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
Apărările pârâtului pentru exonerarea sa de la răspundere s-au apreciat a fi neîntemeiate, motivul invocat neîncadrându-se în prevederile al. 2 art. 270 din Codul muncii, faptul că a avut sau nu decizie de numire în funcția de gestionar fiind irelevant în condițiile în care a gestionat în fapt casieria unității, iar celelalte aspecte privind cheltuielile efectuate pentru asigurarea combustibilului s-a apreciat că nu pot fi avute în vedere, întrucât nu s-au depus documente justificative în acest sens, pârâtul în calitatea sa de contabil șef trebuind să cunoască faptul că orice cheltuială trebuie justificată cu documente, în contabilitate, conform Legii nr. 80/1992 și Decretului nr. 209/1972.
Prin urmare în condițiile în care din probele administrate a rezultat că intimatul a produs unității angajatoare o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, cererea reclamantei întemeiată pe dispozițiile art. 270 al. 1 din Codul muncii, pentru obligarea intimatului la plata despăgubirilor reprezentând prejudiciul cauzat s-a apreciat că este întemeiată, fiind întrunite condițiile răspunderii civile, contractuale instituită de textul de lege mai sus menționat, pârâtul fiind obligat atât la plata sumei reactualizate cât și la daune interese reprezentând dobânda legală de la data notificării conform art. 1084 și următoarele Cod civil.
Față de cele reținute, instanța de recurs a admis ca fondat recursul, în temeiul art. 312 al. 1 Cod procedură civilă și a modificat în tot sentința recurată în sensul că a admis ca fondată acțiunea reclamantei în temeiul art. 270 din Codul muncii coroborat cu dispozițiile art. 998, 999, 1084 și următoarele Cod civil, a obligat pârâtul la plata despăgubirilor reprezentând prejudiciul cauzat de acesta în sumă de 14228,49 lei- reactualizată cu dobânzile legale de la data notificării până la plata efectivă a sumei.
S-a constatat că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Prin contestația în anulare înregistrată la instanță la data de 28.02.2008, contestatorul a solicitat anularea deciziei civile nr. 227/13.02.2008.
În dezvoltarea motivelor contestației în anulare se arată că instanța de recurs a omis să cerceteze vreunul din motivele de motivele de modificare sau casare a hotărârii, sens în care subliniază că instanța era obligată să analizeze în primul rând dacă exista sau nu prejudiciu și dacă era nevoie de efectuarea unei contraexpertize aceasta trebuia efectuată în cauză.
Mai arată contestatorul faptul că instanța de recurs l-a obligat în baza acelorași probe la plata unui prejudiciu inexistent și fiind lipsit de posibilitatea de a ataca această soluție i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil astfel cum acesta este garantat de prevederile art 6 din CEDO.
De asemenea, se mai invocă și faptul că instanța a omis să cerceteze dacă alături de acesta mai sunt responsabile și alte persoane pentru nedecontarea sumelor de bani eliberate pentru achiziționarea materialului lemnos, nefiind astfel cercetată responsabilitatea administratorilor societății, care l-au numit ilegal ca și casier, faptul că nu a fost plătit pentru această activitate și a predat casieria fără lipsă în gestiune.
În drept au fost invocate dispozițiile art 318 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare intimata Cas olicitat respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă, arătând aceasta că nu ne aflăm în prezența unei greșeli materiale în înțelesul textului invocat, ci greșeala invocată reprezintă o greșeală de judecată care nu poate fi invocată pe această cale.
Analizând contestația în anulare formulată în cauză, prin prisma motivelor invocate instanța constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art 318 Cod procedură civilă, contestația în anulare poate fi exercitată în situația în care dezlegarea dată prin hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale și în situația în care instanța respingând recursul sau admițându-l numai în parte, instanța a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare.
În privința celui de al doilea motiv de contestație în anulare arătat mai sus, care stă la baza promovării prezentei contestații, este de subliniat că acesta poate fi invocat numai în situația în care recursul a fost respins sau admis în parte nu și în caz de casare sau modificare totală, cum este cazul în speță.
mult decât atât, față de formularea textului un astfel de motiv nici nu ar putea fi invocat de către intimatul împotriva căreia s-a exercitat calea de atac, legitimare procesuală activă având-o numai recurentul prejudiciat de respingerea sau admiterea în parte a căii de atac.
Împrejurarea că instanța de recurs nu a analizat toate argumentele invocate în apărare de către intimat nu poate fi invocată în calea extraordinară de atac, astfel că omisiunea de a cerceta un anumit argument sau o afirmație a intimatului nu poate deschide calea contestației în anulare, prevăzută de art 318 al 2 Cod procedură civilă.
prezenta contestație, contestatorul, invocă practic o serie de greșeli de judecată, comise de către instanța de recurs, greșeli care de asemenea nu pot fi invocate pe această cale, întrucât greșelile instanței de recurs care permit exercitarea contestației, sunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor sau de interpretare a dispozițiilor legale.
Prin urmare, neputând fi reținute nici unul din motivele expres prevăzute de art 318 Cod procedură civilă, ce reglementează contestația în anulare specială, cererea formulată de către contestatorul, de a se anula decizia civilă nr. 227/13.02.2008 a Curții de APEL ORADEA va fi respinsă.
Constată că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestației în anulare formulată de contestatorul, domiciliat în, nr. 323, județul B, în contradictoriu cu intimata - -, cu sediul în O,--2, județul B, împotriva deciziei civile nr. 227/R din 13 februarie 2008 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
- judecători fond -
- judecători recurs -
- redactata decizie - judecător - 02.04.2009
- dactilografiat grefier -02.04.2009-2 ex.
Președinte:Felicia ToaderJudecători:Felicia Toader, Doina Măduța, Eugenia Moșincat
