Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 100/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR.100/2009
Ședința publică din 5 martie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Delia Marusciac
GREFIER: - -
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 19 februarie 2009, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în data de 28 noiembrie 2008, reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, a solicitat instanței pronunțare unei hotărâri prin care să se constate nelegalitatea art. 7 alin. 1 lit. a din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 156/2000, în considerarea faptului că acestea nu sunt în concordanță cu dispozițiile art. 9 lit. c din Legea nr. 156/2000.
În motivarea cererii, reclamanta arată că a fost sancționată contravențional de către Inspectoratul Teritorial d e Muncă C-N pentru nerespectarea unor condiții legale prev. de Legea nr. 156/2000.
A arătat reclamanta că în procesul-verbal de constatare a contravenției se arată că a desfășurat activități de mediere a forței de muncă în străinătate prin constituirea unei baze de date cu solicitanții de locuri de muncă în străinătate.
Activitățile care constituie "activitate de mediere a angajării cetățenilor români în străinătate" sunt enumerate în art. 7 alin. 1 Normele metodologice, iar la lit. a), a arătat reclamanta, legiuitorul enunță, între aceste activități, și "constituirea unei bănci de date privind solicitanți de locuri de muncă și ofertele de locuri de muncă în străinătate" deși art. 9 lit. c) din Legea nr. 156/2000 prevede că activitatea de organizare a unei bănci de date reprezintă o condiție de exercitare a activității de mediere a forței de muncă în străinătate.
A concluzionat reclamanta că există o neconcordanță între cele două prevederi legale, în urma căreia aceeași activitate de organizare a unei bănci de date constituie, în același timp, o condiție de exercitare a activității de mediere a forței de muncă în străinătate precum și activitate propriu-zisă de mediere a forței de muncă în străinătate.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile Legii nr. 554/2004 precum și textele legale menționate anterior.
Pârâtul, Guvernul României a solicitat respingerea cererii, apreciind că reclamanta a formulat o excepție de nelegalitate a dispozițiilor art. 7 alin. 1 lit. a din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 156/2000 și că nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 referitoare la excepția de nelegalitate. ( 10).
În ședința publică de astăzi, instanța a clarificat împreună cu reprezentantul reclamantei adevărata natură juridică a cauzei, reprezentantul legal arătând că a înțeles să invocate dispozițiile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 formulând prezenta acțiune în contencios administrativ pe cale directă și nu sub forma unei excepții de nelegalitate, respingând excepțiile invocate de către pârât.
Întradevăr, așa cum a arătat și pârâtul art. 4 al. 1 din Legea nr. 554/2004, prevede posibilitatea verificării legalității doar a unui act administrativ unilateral individual, pe calea excepției de nelegalitate, iar actiunea formulată de către reclamantă a pus în discuție nelegalitatea unui act administrativ normativ, însă așa cum s-a arătat anterior, greșit a apreciat pârâtul că acțiunea introductivă este întemeiată pe disp. art. 4 din Legea 554/2004. În realitate, așa cum a arătat și reclamanta temeiul juridic al cererii este art. 1 din Legea 554/2004.
Nici excepția puterii de lucru judecat nu a fost reținută de către C, motivat de aceleași considerente, respectiv temeiul juridic distinct al celor două cereri, respectiv, cea care a făcut obiectul dosarului - al Tribunalului Cluj și prezenta cerere.
Pârâtul nu a formulat apărări cu privire la fondul cauzei.
Din actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Art. 9 din Legea nr. 156/2000, privind protectia cetatenilor romani care lucreaza in strainatate, evidențiază condițiile în care poate fi desfășurată activitatea de mediere a angajării cetățenilor români în străinătate de către agenții de ocupare a forței de muncă, respectiv -art. 9 " Agentii de ocupare a fortei de munca pot desfasura activitatea de mediere a angajarii cetatenilor romani in strainatate daca indeplinesc urmatoarele conditii:
a) dispun de spatiul si de dotarile necesare pentru buna desfasurare a activitatii, asa cum acestea vor fi precizate in metodologia de aplicare a prezentei legi;
b) au incadrat in munca personal cu experienta in domeniul fortei de munca;
c) au organizata o banca de date care sa cuprinda ofertele si solicitarile de locuri de munca in strainatate informatii referitoare la conditiile de ocupare a acestora si la calificarile si aptitudinile solicitantilor aflati in evidenta lor;
d) au incheiat cu persoane juridice, persoane fizice si organizatii patronale din strainatate, dupa caz, contracte care contin oferte ferme de locuri de munca;
e) sunt inregistrati la inspectoratul teritorial d e munca in a carui raza isi au sediul."
Potrivit Normelor metodologice de aplicare a legii, aprobate prin HG384/2001, respectiv art. 7 alin. 1, activitățile de mediere a angajării cetățenilor români în străinătate constau în următoarele:
rt. 7 "(1) Activitatile de mediere a angajarii cetatenilor romani in strainatate constau, in principal, in: a) constituirea unei de date privind solicitantii de locuri de munca si ofertele de locuri de munca in strainatate;
b) identificarea locurilor de munca oferite de angajatori, persoane juridice sau persoane fizice din strainatate, ori de parteneri de mediere straini;
c) publicarea locurilor de munca si a conditiilor de ocupare a acestora;
d) preselectia sau, dupa caz, selectia candidatilor, corespunzator cerintelor locurilor de munca oferite si in concordanta cu pregatirea, aptitudinile si interesele acestora;
e) intreprinderea demersurilor pentru angajarea persoanelor selectate pe locurile de munca oferite."
Constituirea unei bănci de date privind solicitanții de locuri de muncă și ofertele de locuri e muncă în străinătate este, potrivit art. 7 alin. 1 lit. a) din Normele metodologice, o activitate de mediere, iar potrivit art. 9 lit. c) din Legea nr. 156/2000, aceeași activitate de organizare a unei bănci de date reprezintă o condiție de desfășurare a activității de mediere.
Între cele două texte legale nu există contradicția de natură a determina anularea actului administrativ cu caracter normativ, respectiv art. 7 alin. 1 lit. a) din Normele metodologice.
Constituirea băncii de date este esențială pentru desfășurarea activității de mediere și reprezintă una dintre modalitățile de desfășurare a acestei activități.
Pentru desfășurarea activității propriu-zise de mediere cu rezultate concrete, respectiv angajarea cetățenilor români în străinătate, doar constituirea unei bănci de date nu este însă suficientă, fiind necesar a fi îndeplinite și restul condițiilor prev. de art. 9 din Legea nr. 156/2000.
Scopul constituirii unei bănci de date privind solicitanți de forță de muncă și ofertele de locuri de muncă în străinătate trebuie să fie într-un sens pozitiv, respectiv în vederea desfășurării unei activități de mediere, deoarece, în caz contrar, constituirea unei astfel de bănci de date nu își justifică existența.
Constituirea băncii de date pentru a permite și desfășurarea activității propriu-zise de mediere, impune respectarea condițiilor art. 9 din Legea nr. 156/2000, ajungându-se astfel la concluzia enunțată anterior că, între cele două norme legale nu există contradicție, ci dimpotrivă, ambele reglementează cu caracter unitar aceeași situație, respectiv modalitatea concretă de desfășurare a unei activități de mediere a angajări cetățenilor români în străinătate.
Față de cele menționate anterior se va respinge cererea formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamanta, cu sediul ales la. Somai situat în C-N,-,. 23, jud. C, în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, P-ța -, nr. 1, sector 1.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 5 martie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Dact./5 ex./10.03.2009.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Către
TRIBUNALUL CLUJ
Vă restituim alăturat dosarul nr- având ca obiect acțiunea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâții INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ C, întrucât nu ne mai este necesar.
C-N, 13 martie 2009.
JUDECĂTOR GREFIER
- - - -
Președinte:Delia MarusciacJudecători:Delia Marusciac
