Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 130/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția Comercială și de Contencios
Administrativ și Fiscal-
Dosar nr-
SENTINȚA nr.130/CA/2008 -
Ședința publică din 27 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ovidiu Blaga
GREFIER: - -
Pe rol fiind judecarea în primă instanță a cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul Județul S, cu sediul în S M, P-ța 25 Octombrie, nr.1, jud. S M în contradictoriu cu pârâții S, cu sediul în S M,-, jud. S M, Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice S, cu sediul în S M, P-ța -, nr.3-5, jud. S M, Guvernul României, cu sediul în B, P-ța -, nr.1, sector 1 și Administrația Prezidențială - pentru Președintele României - B,-, sector 6, având ca obiect: excepție nelegalitate act administrativ.
Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 23 iunie 2008, când părțile prezente au pus concluzii consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, în vederea deliberării, s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 27 iunie 2008.
INSTANȚA
deliberând:
Constată că prin Încheierea din 04.12.2008 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr.4117/2007, Curtea de APEL ORADEAa fost sesizată cu soluționarea excepției de nelegalitate a nr.HG967/15.09.2002 privind atestarea domeniului public al Județului S M, invocată de reclamantul Județul S M în contradictoriu cu pârâții S M, Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice S M, Guvernul României și Administrația Prezidențială.
Ulterior, prin Încheierea din 03.06.2008, Judecătoria Satu Marea dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în Încheierea din 04.12.2007 cu privire la menționarea nr.HG967/2002 ca act administrativ ce urmează a fi verificat de Curtea de APEL ORADEA pe calea excepției de nelegalitate, în sensul că actele supuse verificării sunt Hotărârea Consiliului de Miniștri nr.9/1982 și Decretul,Prezidențial nr.20/1982.
În motivarea excepției de nelegalitate, reclamantul a arătat imobilul situat în S M,-, în suprafață de 3553,15 mp, înscris în CF nr.4 top.513/3, a fost construit în anul 1901 de către "Prima Cassa de Economii din - societate anonimă".
În 1947 proprietarul constructor fuzionează cu Banca de Agricultură și Casa de Păstrare din C și proprietatea imobilului se transferă asupra acesteia din urmă.
Statul român devine proprietarul imobilului, cu titlu juridic naționalizare, în anul 1960 în baza cererii nr.7150/1960 a Sfatului Popular al Orașului S M și a Hotărârii Consiliului de Miniștri nr.767/1959.
Ulterior naționalizării din anul 1960, Statul român prin administratorul direct Municipiul S M, transmite posesia și folosința parterului construcției la Produse Industriale S
Începând cu 1972, Biblioteca Județeană SMa ocupat parterul construcției, în calitate de chiriașă, în baza Hotărârii Comitetului Executiv al Consiliului Popular Județean și al mun. S
Prin Hotărârea nr.9/18.01.1982 s-a hotărât să se supună aprobării Președintelui proiectul de decret privind transferul imobilului către Uniunea Județeană a Cooperativelor de Consum S
În baza nr.9/1982 a fost întocmit Proiectul de Decret Prezidențial, care a primit numărul 20/27.01.1982, prin care construcția, proprietate de stat în suprafață de 3553,15 mp, situată în mun. S M,- s-a transmis cu plată din proprietatea statului și administrarea directă a mun. S M în proprietatea S Terenul aferent construcției s-a transmis, pe durata existenței construcției, din administrarea directă a mun. S M în folosința S
Actul normativ în baza căruia s-a realizat transferul dreptului de proprietate asupra construcției și constituirea dreptului de folosință asupra terenului pe durata existenței construcției a fost Legea nr.224/1955. Ori, potrivit art.3 din Legea nr.244/1955 transmiterea către unitățile cooperatiste a folosinței fără termen, cât și proprietatea construcțiilor se face prin Hotărâre a Consiliului de Miniștri și nu prin Decret Prezidențial. Pe de altă parte, Președintele nu avea atribuții în sensul transmiterii dreptului de proprietate cu privire la construcții și terenuri proprietatea Statului.
În drept a invocat dispozițiile art.4 din Legea nr.554/2004 și art.36 din Legea nr.7/1996.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, pârâta SMa solicitat respingerea excepției de nelegalitate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea concluziilor scrise, pârâta a arătat că în ceea ce privește excepția de nelegalitate a nr.9/1982 operează autoritatea de lucru judecat, conform sentinței civile nr.124/CA/2007 a Curții de APEL ORADEA, rămasă irevocabilă prin Decizia nr.725/26.02.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Referitor la nelegalitatea Decretului Prezidențial nr.20/1982, a solicitat instanței respingerea excepției cu motivarea că acest decret a fost emis în baza proiectului nr.9/1982, care prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost considerat legal, astfel că și decretul are aceeași soartă, nefiind încălcate norme de ordine constituțională sau ale Decretului nr.244/1955.
Excepția de nelegalitate a Decretului Prezidențial nr.20/1982, potrivit art.6 al.2 din Legea nr.554/2004 trebuie analizată în raport cu dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ, în speță Legea nr.1/1967.
Potrivit art.14 lit.d din Legea nr.1/1967, în vigoare în anul 1982, sunt exceptate de la controlul judecătoresc actele în care organul administrativ participă ca persoană juridică de drept civil.
Prin Decretul nr.20/1982 emis de Președintele, prin articol unic, Statul Român, ca subiect de drept, a transmis cu plată în proprietatea SMs uprafața de 3553 mp clădire aflată în S M,-.
Tot în art.14 aliniat final din Legea nr.1/1967 se prevede că dispozițiile prezentei legi sunt aplicabile cererilor organizatorilor de stat privitoare la acte administrative. Și acest text scoate din sfera contenciosului administrativ cenzurarea acestui decret prezidențial.
Prin urmare, apreciază că excepția de nelegalitate invocată este nefondată și inadmisibilă prin prisma Legii nr.1/1967, motiv pentru care solicită respingerea acesteia.
Prin întâmpinare, pârâtul Guvernul României a invocat excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate, iar pe fond respingerea excepției ca nefondată.
În motivarea întâmpinării, pârâtul a arătat că nr.9/1982 și Decretul Prezidențial nr.20/1982 nu au fost emise în baza Decretului nr.244/1955, deoarece acest aspect nu reiese din cuprinsul celor două acte administrative contestate. Prin urmare, reclamantul nu poate pretinde că acestea sunt contrare actului normativ în baza și în executarea căruia au fost emise, atâta timp cât acestea nu au fost emise în baza acelor prevederi legale. nr.9/1982 a fost emis în temeiul art.77 pct.4 din Constituția România.
Prin nr.9/1982 s-a dispuns însă supunerea spre aprobare președintelui a unui proiect de decret pentru transmiterea dreptului de proprietate și nu transmiterea efectivă a dreptului de proprietate. Astfel, nu nr.9/1982 ar fi putut produce efecte vătămătoare, ci Decretul prezidențial nr.20/1982, care a avut ca obiect transmiterea imobilului, cu plată, din proprietatea statului și administrarea directă a Municipiului S M în proprietatea UJCC S
Mai mult, la data transmiterii construcției în discuție, Județul S M nu era nici titularul dreptului de proprietate și nici titular al dreptului de administrare, proprietarul imobilului fiind la data transmiterii Statul român, iar dreptul de administrare aparținea Municipiului S Statul român, ca proprietar, avea deci competența de a dispune asupra dreptului de proprietate, cât și asupra dezmembrămintelor acestuia.
Pârâții Administrația Prezidențială și Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice S M, deși legal citați, nu s-au prezentat în instanță.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta SMr eferitor la. nr.9/1982, instanța o apreciază ca nefondată deoarece prin sentința nr.124/CA/2007 a Curții de APEL ORADEA, rămasă irevocabilă prin Decizia nr.725/26.02.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost respinsă ca tardivă acțiunea reclamantului Județul S M, prin care a solicitat, pe fond, constatarea nulității absolute a Hotărârii Consiliului de Miniștri nr.9/18.01.1982 ori obiectul prezentului dosar îl constituie constatarea nelegalității actului respectiv pe calea excepției de nelegalitate, care, potrivit prevederilor art.4 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, poate fi invocată oricând. Nu se pune problema autorității de lucru judecat, între cele două cauze neexistând identitate de obiect.
De asemenea, cu privire la excepția tardivității introducerii acțiunii, invocată de pârâtul Guvernul României, această excepție poate viza, eventual, acțiunea în contencios administrativ pe fond și nu excepția de nelegalitate, care poate fi invocată, în cazul actelor administrative individuale, oricând, în conformitate cu prevederile art.4 din Legea nr.554/2004.
În consecință, excepțiile autorității de lucru judecat și tardivității vor fi respinse ca neîntemeiate.
În ceea ce privește excepția de nelegalitate a Hotărârii Consiliului de Miniștri nr.9/1982 și Decretul Prezidențial nr.20/1982, instanța o apreciază ca nefondată pentru următoarele considerente:
Susținerea reclamantului Județul S M, potrivit căreia nr.9/1982 și Decretul Prezidențial nr.20/1982 au fost emise în baza Decretului nr.244/1955 este nejustificată, acest aspect nereieșind din cuprinsul celor două acte administrative contestate. Prin urmare, reclamantul nu poate pretinde că acestea sunt contrare actului normativ în baza și în executarea căruia au fost emise, atâta timp cât acestea nu au fost emise în baza acelor prevederi legale.
nr.9/1982 a fost emis în temeiul art.77 pct.4 din Constituția România, iar Decretul Prezidențial nr.20/1982 a fost emis în baza proiectului nr.9/1982, care prin Decizia nr.725/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost considerat legal, nefiind încălcate norme de ordine constituțională sau norme cuprinse în Decretul nr.244/1955.
Potrivit art.3 din Decretul nr.244/1955 privind reglementarea transmiterii unor bunuri imobile proprietatea statului către unitățile cooperatiste, dacă pe terenurile în cauză se găsesc construcții, se va transmite către unitățile cooperatiste atât folosința fără termen, cât și proprietatea construcțiilor, prin Hotărâre a Consiliului de Miniștri. fără termen a terenurilor se va transmite fără plată, iar proprietatea construcțiilor se va transmite cu plată, pe baza evaluării construcțiilor, iar sumele respective se vor face venit la bugetul republican.
Prin nr.9/1982 se dispune însă numai supunerea spre aprobare președintelui a unui proiect de decret pentru transmiterea dreptului de proprietate și nu transmiterea efectivă a dreptului de proprietate. Astfel, nu nr.9/1982 ar fi putut produce efecte vătămătoare, ci Decretul prezidențial nr.20/1982, care a avut ca obiect transmiterea imobilului, cu plată, din proprietatea statului și administrarea directă a Municipiului S M în proprietatea UJCC S
Mai mult, la data transmiterii construcției în discuție, Județul S M nu era nici titularul dreptului de proprietate și nici titular al dreptului de administrare, proprietarul imobilului fiind la data transmiterii Statul român, iar dreptul de administrare aparținea Municipiului S Statul român, ca proprietar, avea deci competența de a dispune asupra dreptului de proprietate, cât și asupra dezmembrămintelor acestuia.
Instanța apreciază, astfel, ca fiind nefondată afirmația reclamantului cum că vânzarea imobilului trebuia efectuată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri și nu prin Decret prezidențial, fiind încălcate prevederile art.71, 75, 77 și 79 din Constituția din 1965 și art.1-3 din Decretul nr.244/1955.
Mai mult, excepția de nelegalitate a Decretului Prezidențial nr.20/1982 trebuie analizată, potrivit art.4 al.2 din Legea nr.554/2004, în raport cu dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ.
Potrivit art.14 lit.d din Legea nr.1/1967, în vigoare în anul 1982, sunt exceptate de la controlul judecătoresc actele în care organul administrativ participă ca persoană juridică de drept civil.
Prin Decretul nr.20/1982 emis de Președintele, prin articol unic, Statul Român, ca subiect de drept, a transmis cu plată în proprietatea SMs uprafața de 3553 mp clădire aflată în S M,-.
Tot în art.14 aliniat final din Legea nr.1/1967 se prevede că dispozițiile prezentei legi sunt aplicabile cererilor organizatorilor de stat privitoare la acte administrative. Și acest text scoate din sfera contenciosului administrativ cenzurarea acestui decret prezidențial.
În consecință, în baza considerentelor expuse, excepția de nelegalitate invocată de reclamantul Județul S M va fi respinsă ca nefondată.
În baza prevederilor art.274 Cod de procedură civilă, instanța va obliga reclamantul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată în favoarea pârâtei S M, reprezentând onorar avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta S
Respinge excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate invocată de pârâtul Guvernul României.
Respinge ca nefondată excepția de nelegalitate a Hotărârii Consiliului de Miniștri nr.9/1982 și a Decretului Prezidențial nr.20/1982, invocată de reclamantul Județul S M, cu sediul în S M, P-ța 25 Octombrie, nr.1, jud. S M în contradictoriu cu pârâții S, cu sediul în S M,-, jud. S M, Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice S M, cu sediul în S M, P-ța -, nr.3-5, jud. S M, Guvernul României, cu sediul în B, P-ța -, nr.1, sector 1 și Administrația Prezidențială - pentru Președintele României - B,-, sector 6.
Obligă reclamantul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată în favoarea pârâtei S, reprezentând onorar avocat.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 27 iunie 2008.
Președinte, Grefier,
- - - -
Red.-27.06.2008
Dact.-2ex.-30.06.2008
5 comunicări:01.07.2008
-reclamant Județul S M - S M, P-ța 25 Octombrie, nr.1, jud. S M
-pârâta S - S M,-, jud. S
-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice S M - S M, P-ța -, nr.3-5, jud. S
-pârât Guvernul României - B, P-ța -, nr.1, sector 1
-pârâta Administrația Prezidențială - pentru Președintele României - B,-, sector 6
Președinte:Ovidiu BlagaJudecători:Ovidiu Blaga
