Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 142/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

SENTINȚA NR.142

Ședința publică din data de19 august 2009

PREȘEDINTE: Stoicescu Maria

Grefier - - -

Pe rol fiind soluționarea excepției de nelegalitate a dispozițiilor art. 2 și 3 din Normele Metodologice de aplicare a OUG 148/2005 aprobate prin HG 1025/2006 și art.3 din Normele Metodologice de aplicare a OUG 148/2005 aprobate prin HG 1825/2005, formulată de petiționara -, domiciliată în comuna, sat de, nr. 130, Județ P, în contradictoriu cu intimații AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE, cu sediul în P,-, Județ P și GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, sector 1,-.

Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru și timbru judiciar. La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata Agenția

Județeană pentru Prestații Sociale P reprezentată de consilier juridic, lipsă fiind petiționara - și intimatul Guvernul României.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin Serviciul de Registratură al instanței s-a depus la dosar o cerere de amânare formulată de avocat G, apărătorul petiționarei, întrucât se află în concediu de odihnă până la data de 10 septembrie 2009, cerere pe care Curtea o pune în discuție, după care:

Având cuvântul pentru intimata Agenția Județeană pentru Prestații Sociale P, consilier juridic, arată că nu se opune cu privire la cererea de amânare formulată de reprezentantul reclamantei.

Curtea, față de cererea formulată de apărătorul petiționarei, avocat G, privind amânarea cauzei întrucât se află în concediu de odihnă până la data de 10 septembrie 2009, având în vedere dispozițiile art.4 alin.2, împrejurarea că prezenta cerere se judecă de urgență și până în prezent a suferit două amânări, respinge cererea de amânare a judecății, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Având cuvântul pe fond pentru intimata Agenția Județeană pentru Prestații Sociale P, consilier juridic, solicită respingerea excepției de nelegalitate a dispozițiilor art. 2 și 3 din Normele Metodologice de aplicare a OUG 148/2005 aprobate prin HG 1025/2006 și a art.3 din Normele Metodologice de aplicare a OUG 148/2005 aprobate prin HG 1825/2005.

Fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra excepției de nelegalitate de față, constată:

Prin încheierea din 15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul

-, s-a dispus sesizarea Curții de Apel Ploiești pentru a soluționa excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 2 și 3 din Normele Metodologice de aplicare a OUG 148/2005 aprobate prin HG 1025/2006 și art.3 din Normele Metodologice de aplicare a OUG 148/2005 aprobate prin HG 1825/2005, invocate de - în dosarul de fond, în contradictoriu cu Agenția Județeană pentru Prestații Sociale

În motivarea excepției de nelegalitate, s-a arătat că prin dispozițiile legale precizate se definește noțiunea de naștere în mod contrar față de dispozițiile OUG 148/2005, în a cărei aplicare au fost emise, creându-se o discriminare între persoanele aflate în situații identice, deturnându-se scopul actului normativ pentru care a fost adoptat, art.6 alin. 1 din Ordonanță prevede că indemnizația lunară se cuvine pentru fiecare din primele nașteri, sau după caz, pentru primii trei copii ai persoanelor aflate în una din situațiile enumerate de art. 5 alin. 2, de actul normativ.

S-a susținut de reclamantă că definirea nașterii într-o manieră contrară literei și spiritului OUG 148/2005, limitându-se astfel acordarea drepturilor prevăzute de actul normativ la numărul de nașteri prin neluarea în considerare a numărul copiilor vii rezultați din fiecare naștere, art. 2 HG 1825/2005 și art.2 și 3 HG 1025/2006 contravin actului normativ în aplicarea căruia au fost adoptate, OUG 148/2005 se referă la situația cea mai frecventă pe care a avut-o în vedere legiuitorul, respectiv aceea a nașterii simple, care nu poate exclude din sfera de aplicare și situațiile de excepție, înlăturând în acest mod de la beneficiul legii anumite categorii de persoane, fără existența unei justificări obiective.

S-a mai arătat că indemnizația lunară reprezintă o măsură de protecție a copilului, așa cum rezultă din art. 6 din OUG 148/2005, în acest sens fiind și practica ICCJ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, sub nr-,

s-a dispus în conformitate cu art. 4 din Legea 554/2004, citarea emitentului actului, Guvernul României, căruia i s-a solicitat să înainteze actele ce au stat la baza emiterii HG 1825/2005 și 1025/2006.

La data de 17 iunie 2009, intimata Agenția Județeană pentru Prestații Sociale

P, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției de nelegalitate, întrucât Normele Metodologice de aplicare a OUG 148/2005, sunt conforme cu actul normativ, concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului se cuvin pentru fiecare din primele trei nașteri, sau după caz, pentru primii trei copii adoptați, luați în plasament sau în plasament în regim de urgență, ori încredințați în vederea adopției fiind prevăzută acordarea indemnizației pentru naștere și nu pentru fiecare copil rezultat în urma unei singure nașteri, indiferent de numărul copiilor se acordă o singură indemnizație ce este aferentă concediului pentru creșterea copilului.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, Guvernul României înaintând instanței notele de fundamentare, ce au stat la baza emiterii hotărârilor de Guvern și avizele Consiliului Economic și Social referitoare la proiectele de hotărâri.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

HG 1825/2005, abrogată prin HG 1025/2006, au fost adoptate pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a OUG 148/2005, privind susținerea

familiei în vederea creșterii copilului, în baza notelor de fundamentare întocmite de Ministerul Muncii și solidarității Sociale, ce au fost avizate favorabil de Ministrul Finanțelor Publice, Ministrul și Internelor și Ministrul Justiției, precum și a avizelor favorabile emise de Consiliul Economic și Social.

Textele de lege a căror nelegalitate s-a invocat, cu a căror excepție de nelegalitate a fost sesizată Curtea de Apel prin încheierea Tribunalului Prahova sunt următoarele:

" Art. 2 -(1) Concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului sau, după caz, stimulentul lunar se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri survenite după data de 1 ianuarie 2006 inclusiv sau, după caz, pentru primii 3 copii încredințați în vederea adopției, adoptați sau aflați în plasament ori în plasament în regim de urgență, precum și pentru cei pentru care a fost instituită tutela cu această dată.

(2) Concediul fără plata indemnizației pentru creșterea copilului, prevăzut la art. 61 din ordonanța de urgență, se cuvine după primele 3 nașteri sau, după caz, după primii 3 copii încredințați în vederea adopției, adoptați sau aflați în plasament ori în plasament în regim de urgență, precum și pentru cei pentru care a fost instituită tutela.

(3) de stat pentru copii se acordă în cuantumul prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. a) din ordonanța de urgență pentru fiecare copil până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, începând cu data de 1 ianuarie 2007.

Art. 3 - (1) Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (2) din prezentele norme metodologice, prin naștere se înțelege aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii.

(2) La stabilirea celor 3 nașteri prevăzute la art. 2 alin. (1) se ia în calcul și nașterea survenită până la data de 31 decembrie 2005 inclusiv, în situația în care solicitanții drepturilor prevăzute de ordonanța de urgență beneficiază integral de aceste drepturi după data de 1 ianuarie 2006.

(3) Situația copilului născut mort sau situația în care acesta moare în perioada corespunzătoare concediului de maternitate nu se are în vedere la stabilirea primelor 3 nașteri pentru care se acordă drepturile prevăzute de ordonanța de urgență" din HG 1025/2006, respectiv:

Art.3 - Drepturile prevăzute de Ordonanța de Urgență se acordă pentru primele trei nașteri survenite după data de 01.01.2006, inclusiv, fără a se lua în considerare numărul de nașterii anterioare acestei date" din HG 1825/2005.

Aceste dispoziții au fost emise pentru aplicarea OUG nr.148/2005, între

dispozițiile din acest act normativ cu putere juridică superioară și cele enunțate mai sus neexistând nicio contradicție, prin articolele 2 și 3 din HG nr.1025/2006 și art. 3 din HG 1825/2005 nu s-a restrâns sfera de aplicare a actului normativ, definiția dată nașterii de legiuitor respectă întru totul înțelesul acestui fenomen, neexistând o altă formulare a acestei definiții, care să satisfacă interesele petiționarei, care să nu intre în contradicție cu normele legale din ordonanță.

În conformitate cu art. 6 din OUG nr.148/2005, ce instituie o formă de protecție socială destinată familiilor cu copii în vârstă de până la 2, respectiv 3 ani, în cazul copiilor cu handicap, din necesitatea îmbunătățirii echilibrului social, economic al familiei, concediul pentru creșterea copilului și indemnizația lunară corespunzătoare acestuia se cuvin unuia dintre părinții firești ai copilului, dreptul la concediu prevăzut de acest act normativ special este un drept complex format din

două componente indisolubil legate, cea nepatrimonială, ce se constituie din perioada de 2 sau 3 ani, după caz, pe care persoana îndreptățită o dedică exclusiv creșterii copilului și cea patrimonială reprezentat de indemnizația lunară de care beneficiază persoana în cauză pe timpul perioadei de concediu, drepturi ce se exclusiv în considerarea calității pe care o are persoana îndreptățită. Art. 1 din HG nr.1025/2006 și din HG 1825/2005, statuează asupra condițiilor ce trebuie îndeplinite cumulativ de beneficiarii drepturilor prevăzute de OUG nr.148/2005, beneficiar fiind părintele firesc, persoana ce i-a fost încredințată copilul în vederea adopției, care a adoptat copilul, care are copilul în plasament, sau în plasament în regim de urgență, precum și persoana ce a fost numită tutore, indemnizația este un drept acordat acestor persoane și nu copilului, având scopul de a susține familia pentru creșterea copilului, suplinind veniturile obținute din exercitarea unei profesii, drepturile stabilite în favoarea copilului, ce se acordă pentru fiecare copil fiind alocația de stat pentru copii, prevăzută de Legea nr.61/1993 și art. 4 din OUG nr.148/2005.

În ceea ce privește susținerea petiționarei, potrivit căreia prin acordarea unei singure indemnizații pentru creșterea copilului, în condițiile în care, din naștere au rezultat mai mulți copii, creându-se discriminare față de persoane aflate în situații similare, Curtea urmează aoî nlătura, întrucât, prin OUG nr.148/2005 și Normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin HG nr.1025/2006 și /2005, sunt reglementate drepturi ale părinților și nu drepturi ale copiilor, nu se creează o discriminare între copiii proveniți dintr-o sarcină simplă și cei proveniți dintr-o sarcină multiplă, în acest sens pronunțându-se și Curtea Constituțională prin decizia nr.987/2006, prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate a art. 6 din ordonanța de urgență, statuând că drepturile recunoscute prin acest act normativ se exclusiv în considerarea calității pe care o are persoana respectivă, fiind drepturi cu caracter personal, netransmisibile și firească acordarea unei singure indemnizații lunare, deciziile Curții Constituționale fiind obligatorii pentru instanțe, conform art. 147 alin.4 din Constituția României.

Nici susținerea petiționarei, potrivit căreia jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție este în sensul constatării nelegalității a art. 3 din HG nr.1825/2005 și art. 2 și 3 din HG 1025/2006, respectiv că acordarea indemnizației lunare de creștere a copiilor trebuie făcută prin raportare la numărul copiilor născuți și nu la numărul nașterilor, nu are relevanță, în condițiile în care hotărârile enumerate produc efecte juridice numai între părțile din procesele în care au fost pronunțate, indemnizația pentru creșterea copilului este instituită pentru îmbunătățirea echilibrului social economic al familiei, pentru susținerea acesteia în vederea creșterii copilului, este un drept al părintelui sau persoanei ce a adoptat, are în plasament un copil sau este tutore, și nu un drept al copilului, care să fie acordat pentru fiecare copil, cum este dreptul la alocație. Mai mult decât atât, art. 6 alin.3 și 4 din OUG nr.148/2005, cu modificările ulterioare, inclusiv cele din OUG nr.226 din 30.12.2008, reglementează situația în care, pe perioada concediului pentru creșterea copilului de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, se suprapun două sau trei situații de natură a genera acest drept, persoanelor îndreptățite li se acordă o singură indemnizație, cu atât mai mult fiind legală acordarea unei singure indemnizații în cazul unei nașteri multiple.

Față de aceste considerente, Curtea constată că reglementările cuprinse în art. 2 și 3 din HG nr.1025/2006 și în art.3 HG 1825/2005, sunt conforme dispozițiilor în a căror aplicare au fost elaborate, cuprinse în OUG nr.148/2005, indemnizația pentru creșterea copilului este un substitut al salariului ce se acordă persoanelor ce îndeplinesc, cumulativ, condițiile enumerate de art. 1 din hotărârile de guvern, în considerarea acestei calități, pentru fiecare naștere și nu pentru fiecare copil, drepturile acestora fiind reglementate de Legea nr.61/1993, excepția de nelegalitate nu este întemeiată, urmând să fie respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiată, excepția de nelegalitate a disp. art. 2 și 3 din Normele Metodologice de aplicare a OUG 148/2005 aprobate prin HG 1025/2006 și art.3 din Normele Metodologice de aplicare a OUG 148/2005 aprobate prin HG 1825/2005, formulată de petiționara -, domiciliată în comuna, sat de, nr. 130, Județ P, în contradictoriu cu intimații AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE, cu sediul în P,-, Județ P și GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, sector 1,-.

Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi 19 august 2009.

Președinte

- - Grefier

- -

Operator de date cu caracter personal,

notificare nr 3120

red.MS

Tehnored.DL

26.08.2009/4 ex.

Președinte:Stoicescu Maria
Judecători:Stoicescu Maria

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 142/2009. Curtea de Apel Ploiesti