Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 147/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR 147/CA
Ședința publică de la 17 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț
Grefier - - -
Pe rol pronunțarea asupra cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta, domiciliată în Bârlad,-, -.3,.B,.2,.30, județul V, în contradictoriu cu pârâții: Agenția Județeană pentru Prestații Sociale V, Guvernul României, având ca obiect - excepție nelegalitate act administrativ ( HG 1025/2005 art.3 alin.1).
La apelul nominal, făcut în ședința publică, sunt lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier care învederează că, prin încheierea de ședință de la 13 iulie 2009, s-a dispus, din lipsă de timp pentru deliberare, amânarea pronunțării pentru astăzi 17 iulie 2009.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra excepției de nelegalitate de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vaslui sub nr- reclamanta - a solicitat, în contradictor cu pârâtul Guvernul României, anularea deciziei nr. 5609 din 20.02.2007, emisă de V, precum și obligarea pârâtului la plata indemnizației lunare pentru creșterea copilului, în sumă de 1.200 lunar, și pentru cel de al doilea copil, născut la data de 14 noiembrie 2006.
Prin cererea introductivă, reclamanta a invocat și excepția de nelegalitate a prevederilor art. 3 alin. 1 din nr.HG 1025/2006, pe motiv că definiția dată noțiunii de naștere încalcă acte normative cu forță superioară, inclusiv prevederile art. 16 alin. 1 și art. 49 alin. 1 și 2 din Constituția României.
Prin încheierea din 01.06.2009, Tribunalul Vasluia sesizat Curtea de APEL IAȘI, în condițiile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în vederea soluționării excepției de nelegalitate a prevederilor art. 3 alin. 1 din nr.HG 1025/2006, cererea fiind înregistrată sub nr-.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, reține că reclamanta - a dat naștere, la data de 14.11.2005, copiilor și și că, întrucât indemnizația prevăzută de nr.OUG 148/2005 i-a fost acordată pentru un singur copil, a promovat o acțiune în anulare a actelor emise de V, în cadrul căreia au invocat excepția de nelegalitate a prevederilor art. 3 alin. 1 din nr.HG 1025/2006, care definesc nașterea ca fiind "aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii".
HG nr. 1025/2005 a fost emisă în aplicarea nr.OUG 148/2005, act normativ care, prin art. 1, stabilește că persoanele care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum și o indemnizație lunară.
Din nicio dispoziție inserată în cuprinsul nr.OUG 148/2005 nu rezultă însă că indemnizația se raportează la actul nașterii, în sens generic, și nu la cei rezultați din acest proces biologic, în condițiile în care procesul biologic menționat și-a găsit și alte definiții decât cea evocată de Guvernul României, printre care poate fi amintită și cea dată de limbii române moderne, care definește verbul "naște" ca fiind acțiunea de a naște și rezultatul ei.
Ori este necontestat faptul că, în cazul unei sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți, fiecare are propriul său proces de dezvoltare și de naștere, că acesta din urmă nu este instantaneu pentru toți feții și că fiecare rezultat al procesului biologic devine, prin faptul nașterii, titular de drepturi și obligații distincte, opinia Guvernului României privind sensul și semnificația juridică a nașterii venind în contradicție cu însăși scopul declarat al adoptării nr.OUG 148/2005, care vizează "îmbunătățirea echilibrului social-economic al familiei, prin susținerea acesteia în vederea creșterii copilului, în scopul stimulării creșterii natalității și diminuării fenomenului de abandon al copiilor".
Articolul 3 din HG nr. 1025/2006 vine în contradicție nu numai cu actul normativ cu forță superioară, a cărui aplicare trebuia să o asigure, dar și cu dispozițiile art. 16 din Constituția României, Înalta Curte de Casație și Justiție reținând, prin mai multe decizii de speță, cu valoare de precedent judiciar, că definiția dată nașterii, prin art. 3 din nr.HG 1025/2006, încalcă principiul egalității de tratament, instituind discriminări între persoane aflate în situații identice, respectiv între copiii proveniți dintr-o sarcină gemelară și cei proveniți dintr-o naștere simplă, fără ca să existe o justificare de ordin obiectiv.
Faptul că, din motive ce nu interesează cauza, Guvernul a urmărit ca, prin definiția dată nașterii, să restrângă sfera beneficiarilor indemnizației prevăzută de art. 1 din nr.OUG 148/2005 și că prin această conduită se completează în mod nelegal actul normativ cu forță superioară, o dovedește și împrejurarea că însăși legiuitorul a considerat necesar să intervină și să modifice art. 2 din nr.OUG 148/2005, stabilind, prin Legea nr. 239 din 10 iunie 2009, că indemnizația prevăzută la art. 1 alin. 1 se acordă fiecărui copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, înlăturându-se astfel discriminarea rezultată din definiția dată nașterii, prin actul administrativ contestat.
Ca atare, Curtea, în raport de cele reținute, consideră că excepția de nelegalitate este întemeiată, drept pentru care, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, o va admite, în sensul vizat de autorii acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de nelegalitate invocată de - în contradictor cu Guvernul României.
Constată nelegalitatea dispozițiilor art. 3 alin. 1 din nr.HG 1025/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor nr.OUG 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.07.2009.
PREȘEDINTE,
- -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
13.08.2009/2 ex.
Președinte:Leocadia RoșculețJudecători:Leocadia Roșculeț