Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 1668/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1668
Ședința publică de la 15 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petrovici Cristina
Grefier - -
Pe rol soluționarea excepției de nelegalitate a prevederilor art. 1 pct. 8 din nr.HG 1277/2007, prin care a fost modificat art. 38 din nr.HG 753/1998, formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PRORPIETĂȚILOR și GUVERNUL ROMÂNIEI și intervenientul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul, prin avocat, lipsind pârâții Guvernul României și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și intervenientul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea pune în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție formulată de Ministerul Finanțelor Publice.
Reclamantul, prin avocat, solicită respingerea în principiu a cererii de intervenție susținând Ministerul Finanțelor Publice este în subordinea Guvernului României, care îi reprezintă interesele. Faptul că hotărârea a cărei nelegalitate se invocă a fost adoptată la propunerea Ministerului Finanțelor Publice nu reprezintă un motiv pentru a fi admisă.
Curtea, după deliberare, admite în principiu cererea de intervenție având în vedere că Guvernul României și Ministerul Finanțelor Publice sunt instituții publice distincte, iar Ministerul Finanțelor Publice justifică interes prin faptul că a fost inițiatorul hotărârii.
Curtea pune în discuție excepția de inadmisibilitate a excepției de nelegalitate.
Reclamantul, prin avocat, solicită respingerea excepției susținând că potrivit Constituției României toate actele se pot supune controlului judecătoresc. Invocă și dispozițiile Legii nr. 262/2007, cu privire la art. 4 din Legea nr. 554/2004.
Curtea acordă cuvântul și pe fond, pe excepția de nelegalitate.
Reclamantul, prin avocat, solicită pentru motivele expuse în scris, admiterea excepției de nelegalitate. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea rămâne în pronunțare pe excepția de inadmisibilitate și pe fond, pe excepția de nelegalitate invocată.
CURTEA
Asupra actiunii in contencios administrativ de fata;
La data de 5.12.2008 s-a inregistrat adresa Judecatoriei Sectorului 1 B deoarece prin incheierea din 19.11.2008 pronuntata in dosarul - a acelei instante s-a suspendat cauza in temeiul art. 4 din legea nr. 554/2004 si s-a dispus sesizarea Curtii de Apel B in vederea solutionarii exceptiei de nelegalitate a art. 1 pct. 8 din HG nr. 1722/2007, care a modificat art. 38 din HG nr. 753/1998.
In fapt, reclamantul a aratat ca dispozitiile sus invocate creazaobligatia petentilor de a depune la debitor hotararea instantei de judecata investita cu formula executorie.
Norma contravine dispozitiilor art 15, 16 din Constitutia Romaniei si art. 373 Cod procedura civila.
In urma faptului ca Guvernul Romaniei a comunicat faptul ca nu a existat in anul 2007 o hotarare cu nr. 1722, reclamantul si-a precizat exceptia de nelegalitate in sensul ca este vorba de HG nr. 1277/2007 si nu 1722/2007.
La 4.02.2009 Guvernul Romaniei a depus intampinare prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii exceptiei de nelgalitate. Pe fond a solicitat respingerea exceptiei ca neintemeiate.
A atasat nota de fundamentare a HG nr. 1277/2007, avizul Consiliului legislativ.
La 10.03.2009 parata a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea exceptiei de nelegalitate pentru motivul ca actul are caracter normativ si nu individual, precum si a faptului ca hotararea a fost legala respectand Constitutia Romaniei.
La 19.02.2009 Ministerul Finantelor Publice a depus cerere de interventie in interesul paratului, in calitatea de initiator a HG contestate.
Guvernul Romaniei a mai depus intampinare si la 18.03.2009.
La termenul din 15.04.2009 instanta a pus in discutie inadmisibilitatea exceptiei de nelegalitate a prevederilor art. 1 pct. 8 din Hotărârea de Guvern nr. 1277/2007.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea retine, cu privire la exceptia inadmisibilitatii exceptiei de nelegalitate, ca aceasta exceptie este intemeiata pentru urmatoarele considerente.
Potrivit dispozitiilor art. 4 al. 1 din legea nr. 554/2004 " egalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate".
Prin urmare numai actele administrative unilaterale cu caracter individual pot face obiectul unei exceptii de nelegalitate.
Norma sus indicata nu poate fi susceptibila de o alta interpretare, atata timp cat legiuitorul a indicat expres ce acte pot fi atacate pe cale de exceptie oricand.
Ratiunea legiuitorului de a exclude actele cu caracter normativ din sfera de aplicare a exceptiei de nelegalitate este justificata de o serie de considerente.
In primul rand spre deosebire de actele administrative cu caracter individual, actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate oricand (art. 7 al. 11si art. 11 al. 4 din legea nr. 554/2004).
Astfel nu se mai justifica atacarea actului administrativ cu caracter normativ pe cale de exceptie, daca el poate fi atacat pe cale principala oricand.
Efectul admiterii unei exceptii de nelegalitate este prevazut chiar de legiuitor la al. 4 al art. 4 din legea nr. 554/2004 si consta in faptul ca "instanța în fața căreia s-a ridicat excepția va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată".
Prin urmare, actul admistrativ in cauza desi este nelegal si aceasta nelegalitate a fost constatata, continua sa existe, el nefiind anulat si doar instanta in fata careia s-a ridicat exceptia va solutiona cauza fara a tine seama de acest act.
Care ar fi efectul, daca si actele normative ar putea face obiectul exceptiei de nelegalitate?
Se pot constata o serie de efecte negative in acest caz.
Astfel exista ipoteza ca acelasi act, desi nelegal, sa se aplice in continuare unor subiecte de drept, creaindu-se situatia inacceptabila ca un asemena act sa fie aplicabil pentru o serie de destinatari ai, iar pentru altii, sau mai, poate pentru o singura persoana acel act sa nu se mai aplice.
Prin faptul ca partea care a invocat exceptia de nelegalitate a actului administrativ cu caracter normativ nu este obligata sa introduca o actiune in anulare, pentru a-si atinge scopul de a nu fi luat in considerare la solutionarea unei cauze determinate, actul nelegal nu este anulat si astfel nu este aparat interesul legitim public, care este definit de art. 2 lit r din legea nr. 554/2004 ca "interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice".
Se creaza astfel situatia ca un act in privinta caruia s-a constatat ca este nelegal continua sa existe si sa-si produca efecte.
De asemenea obligatia publicarii este prevazuta de art. 23 din legea nr. 554/2004 numai pentru "hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ".
Prin urmare numai acele hotarari prin care s-au anulat actele administrative cu caracter normativ sunt "general obligatorii și au putere numai pentru viitor".
Cum hotararile prin care se constata nelegalitatea unui act administrativ nu se publica, neexistand aceasta obligatie, si nici nu sunt general obligatorii, fata de prevederile art. 4 al. 4 si art. 23 din legea contenciosului administrativ se creaza premisele unui arbitrariu in aplicarea actului normativ, daca el ar putea fi atacat pe calea exceptiei de nelegalitate.
Principalele efecte negative ale unei astfel de solutii sunt obligarea implicita a unui numar foarte mare si nedeterminat de persoane de a ataca actul normativ nelegal pe calea exceptiei ori de cate ori actul se aplica si acestora, desi anterior o instanta s-a pronuntat cu privire la nelegalitatea actului.
Se pierde astfel un timp important ce lungeste perioada de solutionare a cauzelor in mod nejustificat.
Exista premisele pronuntarii unor hotarari contradictorii deoarece nu toti autorii exceptiei de nelegalitate vizand acelasi act cu caracter normativ pot invoca aceleasi motive de nelegalitate si pe acelea care atrag nulitatea actului.
Revenind la exceptia de nelegalitate nu sunt interpretabile dispozitiile art. 4 al. 1 din legea nr. 554/2004 deoarece nu s-a folosit nici termenul general de act administrativ si nici de cel de act adminsitrativ individual, ca termeni generici ci s-a folosit in mod expres sintagma "act administrativ unilateral cu caracter individual".
Cu privire la faptul ca la alineatul 2 al art. 4 din lege s-a folosit doar sintagma de act administrativ unilateral, aceasta situatie nu se poate interpreta decat ca este vorba tot despre actele cu caracter individual fata de dispozitiile art. 46 al. 1 din legea nr. 24/2000, care prevad ca "n cazul în care din dispoziția normativă primară a unui articol decurg, în mod organic, mai multe ipoteze juridice, acestea vor fi prezentate în alineate distincte, asigurându-se articolului o succesiune logică a ideilor și o coerență a reglementării."
Astfel ipoteza diferita de la alineatul 2 al art. 4 se refera momentul emiterii actului in raport de intrarea in vigoare a legii ("emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi") si nu la faptul felul actului administrativ care poate fi atacat.
Se ataca cu exceptia de nelegalitate dispozitii dintr-un act adminsitrativ unilateral cu caracter normativ, acesta aplicandu-se unui numar de persoane nedeterminate.
Ca urmare se constata intemeiata exceptia inadmisibilitatii si in baza textelor de lege invocate si a art. 4 al. 1 din legea nr. 554/2004 va respinge exceptia de nelegalitate a dispozitiilor art. 1 pct. 8 din Hotărârea de Guvern nr. 1277/2007, ca inadmisibila.
Pe cale de consecinta va admite si cererea de interventie in interesul paratului Guvernul Romaniei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite exceptia inadmisibilitatii, exceptiei de nelegalitate a art. 1 pct. 8 din Hotărârea de Guvern nr. 1277/2007, invocata de paratul GUVERNUL ROMANIEI cu sediul in B, Piata nr. 1, sector 1.
Respinge exceptia de nelegalitate a dispozitiilor sus invocate, art. 1 pct. 8 din Hotărârea de Guvern nr. 1277/2007 invocata de cu domiciliul ales la. Av. in B, Piata nr. 2,. 1,. 2, sector 1 in contradictoriu cu GUVERNUL ROMANIEI, AUTORITATEA NATIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR cu sediul in B, Calea nr. 202, sector 1, si intervenientul MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE cu sediul in B,-, sector 5, ca inadmisibila.
Admite cererea de interventie in interesul Guvernului Romaniei formulata de MFP.
Cu drept de recurs in 5 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 15.04.2009.
PRESEDINTE,
- - GREFIER,
- -
Red. CP (6 ex.)
Președinte:Petrovici CristinaJudecători:Petrovici Cristina
