Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 1860/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 1860
Ședința publică de la 01.10.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Stânișor Denisa Angelica JUDECĂTOR 2: Canacheu Claudia Marcela
JUDECĂTOR - -
GREFIER
...
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de pârâții B și PRIMĂRIA SECTORULUI 4 împotriva sentinței civile nr. 2145 pronunțată de Tribunalul București - Secția a -IX-a Contencios Administrativ și Fiscal la data de 05.06.2009 în dosarul nr.11358/3/CA/2009, în contradictoriu cu reclamanta.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns părțile: recurenții - pârâți B - personal și asistat de avocat, fără împuternicire la dosar, PRIMĂRIA SECTORULUI 4 - prin consilier juridic, cu delegație de reprezentare la dosar, intimata - reclamantă - prin avocat, cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
La prima strigare a cauzei cei doi recurenți - pârâți depus la dosar, prin reprezentanții lor, chitanțe de plată a taxei de timbru în cuantum de 2 lei - fiecare și două timbre judiciare, pe recursurile formulate, astfel cum li s-a pus în vedere prin citațiile emise.
Apărătorul intimatei - reclamantei depune la dosar întâmpinare la cele două recursuri.
Curtea, față de data la care s-a depus întâmpinare la dosar, din partea intimatei - reclamante, o califică drept Concluzii, dar, pentru a da totuși posibilitatea reprezentanților recurenților - reclamanți să ia la cunoștință de conținutul acestora, lasă cauza la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei reprezentanții recurenților - pârâți precum și apărătorul intimatei - reclamante precizează că nu mai au cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, solicitând cuvântul pe cele două recursuri ce fac obiectul cauzei dedusă judecății.
Curtea, având în vedere că în cauză nu mai sunt cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, acordă cuvântul pe cele două recursuri.
Apărătorul recurentului - pârât B solicită admiterea recursului său, astfel cum a fost formulat și motivat, casarea sentinței civile recurate și pe fond respingerea excepției de nelegalitate a autorizației de construire nr.1481/68876 din data de 31.12.2007. În cauză nu s-a făcut dovada că cele două proprietăți vecine sunt lipite, nefiind nici un înscris la dosar care să ateste acest fapt. Există un rost despărțitor, fiind doar o metodă de alipire la. Precizează de asemenea că la acest moment construcția este finalizată. Având în vedere că cele două proprietăți nu sunt lipite, nu este nevoie de acordul vecinului; metoda constructivă a imobilelor " alipite la " nu înseamnă că suntem în prezența unor imobile ce au perete comun fără rost despărțitor, ci dimpotrivă, imobilele au rost despărțitor, autorizația de construire fiind dată cu respectarea strictă a legii.
Pune concluzii de admitere și în ceea ce privește recursul formulat de pârâta PRIMĂRIA SECTORULUI 4
Reprezentantul recurentei - pârâte PRIMĂRIA SECTORULUI 4 solicită admiterea celor două recursuri ce fac obiectul cauzei dedusă judecății. În cauză nu era nevoie de accesul vecinilor, având în vedere că doar s-a consolidat, s-a supraetajat imobilul existent cu un etaj și mansardă pe conturul existent, și nu s-a intervenit în structura de rezistență a imobilului vecin.
Apărătorul intimatei - reclamante solicită respingerea recursurilor, ca nefondate și menținerea hotărârii de fond, ca fiind legală și temeinică. Instanța de fond a studiat foarte bine probele existente la dosar iar concluziile la care a ajuns sunt legale și temeinice. Astfel cum rezultă și din raportul de expertiză efectuat în cauză, nu este vorba de existența unui rost despărțitor, constatând-se în mod corect și lipsa acordului vecinilor. Solicită a se avea în vedere că s-au produs daune grave prin punerea în executare a unui act administrativ nelegal - autorizația de construire nr. 1481/68876 din 31.12.2007, cum în mod corect a constatat și instanța de fond, considerând acest act nelegal.
Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 150.pr.civ. declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe fondul celor două recursuri.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.2145/05.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal s-a admis excepția de nelegalitate a autorizației de construire nr.1481/68876 din data de 31.12.2007 emisă de Primarul Sectorului 4 formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții B și Primăria Sectorului 4
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că rin p. autorizația de construire nr. 1481 /68876/31.12.2007 Primarul Sectorului 4 aprobat executarea lucrărilor de consolidare și supraetajare a construcției proprietatea pârâtului B, cu un etaj și mansardă.
Astfel cum a afirmat reclamanta, construcția deținută de pârât este alipită la cu construcția sa, neexistând niciun rost între pereții celor două clădiri, împrejurarea constatată de expertul tehnic judiciar, și menționată în cuprinsul raportului de expertiză.
Acordul vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în formă autentică, reprezintă o condiție necesară pentru legala emitere a autorizației de construire pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate - și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora -, pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente, precum și în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate, astfel cum prevăd dispozițiile art. 2.5.6. din Anexa 1 Legii nr.50/ 1991, republicată, cu modificări și completări ulterioare, nr. 1430/2005, de altfel necesitatea obținerii acordului vecinilor fiind menționată și în certificatul de urbanism nr.1972 din 03.09.2007.
Necesitatea acordului reclamantei pentru legala emitere a autorizației de construire este evidentă, întrucât construcțiile proprietatea părților sunt alipite la, neexistând niciun rost despărțitor între pereții, cum susține pârâtul B iar pe de altă parte lucrările de construire executate asupra imobilului pârâtului au condus la degradarea imobilului reclamantei, expertul tehnic judiciar afirmând că lipsa măsurilor de protecție în execuție a contribuit, într-o măsură ce nu poate fi cuantificată, la accelerarea manifestării degradărilor, care oricum s-ar fi produs, date fiind circumstanțele arătate.
Așadar, executarea lucrărilor de construire la imobilul pârâtului reclama luarea unor măsuri de intervenție pentru protejarea imobilului reclamantei, context în care era necesar acordul reclamantei, exprimat în formă autentică.
În al doilea rând,din cuprinsul expertizei tehnice judiciare rezultă că supraetajarea construcției pârâtului conduce la lipsirea imobilului reclamantei de lumină naturală,parțial, în ceea ce privește partea de imobil prevăzută cu ferestre cu deschidere spre curtea interioară.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâții.
Pârâtul Baa rătat că probatoriul de la fond, de la Judecătoria Sectorului 4 B nu a fost administrat în integralitatea sa.
De asemenea, Tribunalul București nu a făcut alte cercetări în cauză pentru a analiza dacă există, într-adevăr aspectele de nelegalitate în documentațiile care au stat la baza emiterii autorizației de construire, a îmbrățișat anumite acte puse la dispoziție de reclamantă din care ar rezulta lipsa acordului vecinului și lipsa studiului de însorire.
Recurentul a susținut că instanța trebuia să citeze organul emitent al autorizației de construire, iar acesta trebuia să pună la dispoziție toate actele ce au stat la baza emiterii autorizației.
S-ar fi observat din certificatul de urbanism că nu este nevoie de acordul vecinului, metoda constructivă a imobilelor "alipite de " neînsemnând că sunt imobile cu perete comun, fără rost despărțitor.
A mai precizat că în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal a fost respinsă cererea reclamantei de anulare a autorizației de construire nr.1418/31.12.2007.
În motivarea cererii de recurs, Primăria Sector 4 arătat că în cauză nu a fost necesar acordul vecinilor, având în vedere că lucrările autorizate prin autorizația de construire nu afectează în niciun fel proprietatea reclamantei. Aceasta a fost emisă pentru consolidare și supraetajare imobil existent cu un etaj și mansardă pe conturul existent.
Acordul vecinilor este necesar atunci când se edifică noi construcții amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate, pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente, precum și în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate.
A mai susținut că este eronată aprecierea instanței că lucrările au condus la degradarea imobilului reclamantei; potrivit punctului de vedere al proiectantului lucrării, fisurile existente la imobilul reclamantei nu se datorează lucrărilor de consolidare în curs.
Intimata reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor.
Analizând actele aflate la dosar prin prisma motivelor de recurs invocate și a disp. art.3041cpc, Curtea apreciază că recursurile sunt fondate pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a soluționat excepția de nelegalitate pe baza probelor administrate în dosarul nr- al Judecătoriei Sector 4 B, având ca obiect acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul B pentru obligarea pârâtului să sisteze lucrările de consolidare și supraetajare la imobilul din B,-, sector 4.
Astfel, s-au avut în vedere mențiunile certificatului de urbanism nr.1972/65805 din 03.09.2007 și concluziile raportului de expertiză tehnică, probă încuviințată reclamantei la termenul din data de 27.06.2008.
Curtea constată că emitentul autorizației de construire, respectiv Primarul sectorului 4 B nu a avut calitatea de pârât în dosarul Judecătoriei Sector 4, astfel încât nu a avut posibilitatea de a -și exprima punctul de vedere cu privire la această probă la obiectivele expertizei și concluziile acesteia și de a formula, eventual obiecțiuni la raportul de expertiză.
În aceste condiții, în dosarul ce a avut ca obiect excepția de nelegalitate a autorizației de construire, raportul de expertiză este unul întocmit fără ca toate părțile să fi avut posibilitatea de a se exprima cu privire la această probă, ceea ce contravine principiului contradictorialității care presupune ca toate elementele procesului să fie supuse dezbaterii și discuției părților, fiind necesar ca fiecare parte să aibă posibilitatea de a se exprima cu privire la orice element care are legătură cu pretenția dedusă judecății.
Instanța de fond a dat valoare probatorie unui raport de expertiză cu privire la care emitentul autorizației de construire nu a fost în măsură să-și exprime punctul de vedere, nicio probă neputând fi opusă părții adverse dacă nu i s-a dat posibilitatea să o discute.
Se reține, totodată, susținerea recurentului B conform căreia sesizarea Tribunalului Bucureștis -a făcut înainte ca probatoriul să fi fost administrat în integralitatea sa. Astfel, Judecătoria Sectorului 4 Bas esizat Tribunalul București la primul termen după depunerea raportului de expertiză, fără să analizeze concluziile și să stabilească dacă sunt necesare lămuriri în conformitate cu disp. art.211 cpc, cu atât mai mult cu cât punctul de vedere al proiectantului lucrării nu este în deplină concordanță cu concluziile expertului la obiectivele 3,4 și 5.
Nici Tribunalul București care a soluționat excepția de neleglitate nu a analizat aceste aspecte, întemeindu-și soluția pe concluziile raportului de expertiză întocmit în condițiile sus menționate.
Curtea apreciază că este necesar ca instanța de fond să pună în discuția tuturor părților proba cu expertiză tehnică pentru a se stabili dacă, construcția edificată în temeiul autorizației de construire a cărei nelegalitate se invocă, face parte dintr-una din categoriile de construcții prev. de pct.2.5.6. al Anexei 1 la Legea nr.50/1991 pentru care este necesar acordul vecinilor, exprimat în formă autentică.
După administrarea acestei probe cu respectarea principiului contradictorialității și luând în considerare și documentația care a stat la baza emiterii autorizației de construire, instanța de fond se va putea pronunța asupra legalității acesteia.
Față de aceste considerente, în temeiul disp. art.312 alin.1 și 3 cpc, Curtea va admite recursurile, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții B și PRIMĂRIA SECTORULUI 4 împotriva sentinței civile nr. 2145 pronunțată de Tribunalul București - Secția a -IX-a Contencios Administrativ și Fiscal la data de 05.06.2009 în dosarul nr.11358/3/CA/2009, în contradictoriu cu reclamanta.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 01.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
- -
GREFIER
Red.
Gh./5 ex.
23.10.2009
Președinte:Stânișor Denisa AngelicaJudecători:Stânișor Denisa Angelica, Canacheu Claudia Marcela
