Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 195/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA NR. 195/CA
Ședința publică de la 09 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbâltoc
Grefier - - -
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul, domiciliat în I,-, -.11,.D,.1, județul I, în contradictoriu cu pârâții: Agenția Județeană pentru Prestații Sociale, Guvernul României, având ca obiect - excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică, sunt lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier.
Nemaifiind formulate cereri și constatându-se cauza în stare de judecată, instanța rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra excepției de nelegalitate de fața:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr.2121/99/ din 4 martie 2009, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale I, obligarea pâ râtei la plata indemnizației pentru creșterea celui de al doilea copil, născut dintr-o sarcină multiplă, retroactiv și pentru viitor.
La termenul din 12 iunie 2009, reclamantul a ridicat excepția de nelegalitate a dispozițiilor art.3 alin.l din nr.HG1025/2005, privitoare la definiția dată noțiunii de naștere, considerând că acestea încalcă acte normative cu forță juridică superioară, inclusiv prevederile art.16 alin.l și ale art.49 al.l și 2 din Constituția României.
Prin încheierea din 16 octombrie 2009, Tribunalul Iașia dispus sesizarea Curții de Apel Iași, în condițiile stabilite prin art.4 al.l din Legea nr.554/2004, în vederea soluționării excepției de nelegalitate a art.3 al.l din HG nr.1025/2006, cerere ce a fost înregistrată sub nr-.
Guvernul României, prin întâmpinare, a invocat excepția inadmisibilității ridicării excepției de nelegalitate cu privire la acte administrative cu caracter normativ, solicitând respingerea excepției de nelegalitate pe motiv că prevederile actului contestat sunt în concordanță cu dispozițiile art.6 alin.1 din nr.OUG148/2005, cu precizarea că definiția dată la art.3 din HG. nr.1025/2006 a fost preluată din explicativ al limbii române și că indemnizația pentru creșterea copilului a fost instituită ca măsură de sprijin pentru familie și nu ca o măsură directă de protecție a copilului.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, reține că reclamantul este tatăl minorilor - și -, ce s-au născut la data de 7 mai 2007, și că, prin decizia nr.13061 din 13 iulie 2007, Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familiei; I i-a acordat o indemnizație pentru creșterea copilului în cuantum de 600 lei/lunar, începând cu data de 18.06.2007.
Apreciind că în mod nejustificat indemnizația prevăzută de nr.OUG148/2005 a fost acordată pentru un singur copil, reclamantul a promovat prezenta acțiune, în cadrul căreia a invocat excepția de nelegalitate a prevederilor art.3 alin.l din nr.HG1025/2006, care definesc nașterea ca fiind "aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii".
Referitor la inadmisibilitatea ridicării excepției de nelegalitate a nr.HG1025/2006, care are semnificația și valoarea unui act administrativ cu caracter normativ, excepție invocată de Guvernul României, Curtea, având în vedere că plenul judecătorilor Secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a adoptat, în ședința din 29 septembrie 2008, o soluție de principiu, prin care a stabilit ca este admisibilă excepția de nelegalitate invocată cu privire la un act administrativ unilateral cu caracter normativ, în condițiile prevăzute de art.4 alin.l din Legea nr.554/2004, astfel cum a fost ea modificară prin Legea nr.262/2007, întrucât, pe de o parte, legea trebuie să fie interpretată și aplicată în sensul de a produce efecte juridice, iar pe de alta parte pentru că, in accepțiunea art.2 alin.l lit.c) din Legea nr.554/ 2004, obiectul de reglementare al art.4 din Legea contenciosului administrativ este actul administrativ unilateral, termen care se referă în egală măsură atât la actul cu caracter individual, cât și la actul cu caracter normativ, va respinge excepția ridicată de Guvernul. României ca neîntemeiată.
Raportat la ansamblul reglementarilor referitoare la susținerea familiei în vederea creșterii copilului, Curtea reține că G, nr. 1025/2006 a fost emisă în vederea aplicării nr.OUG148/2005, act normativ care, prin art.l, stabilește că persoanele care, in ultimul an anterior nașterii copilului, au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum și de o indemnizație lunară.
Din nici o dispoziție înserată în cuprinsul nr.OUG148/2005 nu rezultă însă că indemnizația menționată se raportează la actul nașterii, în sens generic, sau la persoanele rezultate din acest proces biologic, in condițiile în care verbul "a naște" și-a găsit și alte definiții decât cea avută în vedere la elaborarea Normelor Metodologice aprobate prin nr.HG 1025/2006.
Ori este necontestat faptul că, în cazul unei sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți, fiecare are propriul său proces de evoluție și de naștere și că procesul nașterii nu este instantaneu pentru toți fetii.
Într-o atare situație fiecare devine, prin naștere, titular de drepturi proprii, distincte de celorlalți feți.
Curtea apreciază că, chiar dacă definiția dată nașterii este corectă din punct de vedere lingvistic, din punct de vedere juridic ea ignoră însăși scopul declarat al adoptării nr.OUG!48/2005, care vizează, în mod explicit, "îmbunătățirea echilibrului social-economic al familiei, prin susținerea acesteia in vederea creșterii copilului, în scopul creșterii natalității și diminuării fenomenului de abandon al copiilor".
Art.3 din nr.HG1025/2006 vine în contradicție nu doar cu actul normativ cu forța juridică superioară, a cărei aplicare trebuia să o asigure, dar și cu dispozițiile art.l6 din Constituția României, referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și fără discriminări.
Această interpretare a fost dată și de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care, prin mai multe decizii de speță, cu valoare de precedent judiciar, a stabilit că definiția data nașterii, prin art.3 din nr.HG 1025/2006, încalcă principiul egalității de tratament, instituind discriminări intre persoane aflate în situații identice, respectiv între copiii proveniți dintr-o sarcină gemelară și cei proveniți dintr-o naștere simplă, fără ca să existe o justificare de ordin obiectiv pentru instituirea unei atare diferențieri.
Faptul că, prin definiția dată nașterii, s-a creat o restrângere a sferei beneficiarilor prevăzuți de art.l din nr.OUG148/ 2005, completându-se în mod nepermis actul normativ cu forța juridică superioară, o dovedește și împrejurarea că însăși legiuitorul a considerat necesar să intervină în aceasta materie, modificând prin Legea nr.239 din 10 iunie 2009 prevederile art.2 din nr.OUG148/2005, stabilind în mod expres că indemnizația prevăzută la art.l alin.l să se acorde fiecărui copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, modificare care vine să înlăture în mod explicit discriminarea ce s-a instituit prin definiția dată nașterii, prin actul administrativ contestat.
Ca urmare, Curtea, în raport cu cele mai sus reținute, consideră că excepția este întemeiată, drept pentru care, în temeiul art.4 din Legea nr.554/2044, o va admite, în sensul vizat de autorul acesteia.
Pentru aceste motive,
In numele legii,
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității ridicării excepției de nelegalitate cu privire la un act administrativ cu caracter normativ.
Admite excepția de nelegalitate ridicată de reclamantul, în contradictoriu Guvernul României, în cauza ce face obiectul dosarului nr- al Tribunalului Iași.
Constată nelegalitatea dispozițiilor art. 3 alin.l din Normele Metodologice de aplicare a prevederilor nr.OUG 148/2005, aprobate prin Hotărârea nr. 1025/2006, emisă de Guvernul României, în partea referitoare la definiția dată nașterii.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată in ședința publică din 9 2009.
Președinte, - - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.TD/ 10 2009
Tehnored. gref.TN/16.11.2009
2 ex.
Președinte:Dan Mircea TăbâltocJudecători:Dan Mircea Tăbâltoc
