Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 2/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția de contencios Administrativ și Fiscal
Sentința nr. 2/F/2008 Dosar Nr-
Ședința public din data de 5 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Ioniche judecător
GREFIER - - -
Pe rol fiind soluționarea excepției de nelegalitate prevederilor art. 1, pct.34 din Ordinul MEF nr. 585/06.05.2005 invocată de reclamanta - -- - B în contradictoriu cu pârâții Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii a Municipiului B și Ministerul Economiei și Finanțelor.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic pentru reclamanta - -- - B lipsă fiind pârâții Administrația Finanțelor pentru Contribuabilii Mijlocii Publice a Municipiului B și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că s-a depus la dosar prin serviciul de registratură al instanței Notă de ședință formulată de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B care cuprinde punctul de vedere al acestei părți cu privire la excepția de nelegalitate a prevederilor art. 1, pct.34 din Ordinul MEF nr. 585/06.05.2005 invocată de reclamanta - -- - B, comunicând un exemplar reprezentantului reclamantei.
Consilier juridic, pentru reclamantă arată că nu mai are cereri de formulat și nici probe de administrat.
Instanța în baza art. 137 alin.1 Cod procedură civilă acordă cuvântul asupra excepției autorității de lucru judecat și apoi asupra excepției de nelegalitate.
Având cuvântul asupra excepției autorității de lucru judecat reprezentantul reclamantei arată că aceasta nu poate să fie primită în cauză atâta timp cât recursul nu a fost soluționat.
Instanța apreciază că în cauză nu sunt întrunite dispozițiile art. 1201 cod civil și 166 Cod procedură civilă, astfel încât nu poate fi reținută existența excepției autorității de lucru judecat privind soluționarea excepției de nelegalitate a art. 1, pct.34 din Ordinul MEF nr. 585/06.05.2005 invocată de reclamanta - -- - B, întrucât nu se cunoaște în acest moment, soluția pronunțată în dosarul de recurs nr-.
Respinge excepția autorității de lucru judecat.
Cu privire la excepția de nelegalitate prevederilor art. 1, pct.34 din Ordinul MEF nr. 585/06.05.2005 invocată de reclamanta - -- - B, reprezentantul reclamantei solicită admiterea excepției așa cum a fost motivată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției de nelegalitate.
CURTEA:
Asupra excepției de nelegalitate invocate în cauză constată că:
La data de 15 octombrie 2008, instanța a fost sesizată cu copia Încheierii de ședință din 14 octombrie 2008 Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea excepției de nelegalitate a prevederilor art. 1 pct. 34 din Ordinul Ministerului Economiei și Finanțelor nr.585/06.05.2005, excepție invocată de reclamanta - - - - B în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii a Municipiului în dosarul de recurs nr- și ca urmare excepția a fost înregistrată ca și cauză de fond contencios în dosarul nr- - dosar de față.
Prin Nota de ședință de la fila 4 dosar reclamanta - - - - Bam otivat excepția invocând prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004.
În motivarea acestei excepții de nelegalitate se arată următoarele:
Reclamanta a arătat că modelul procesului verbal de constatare a insolvabilității (act atacat în dosarul Tribunalului Brașov ) Ministerul Finanțelor Publice - ANAF cod 14.13.16.99 contravine prevederilor art.46 Cod procedură fiscală deoarece nu conține și mențiunea expresă a înscrierii numelui și prenumelui conducătorului organului de executare în calitatea sa de împuternicit al acestuia.
În drept reclamanta a invocat prevederile art.1 și art.4 din Legea nr.554/2004 modificată.
În dezvoltarea excepției de nelegalitate reclamanta a depus Nota de ședință (fila 6,7 dosar prezent nr- prin care a susținut că:
Procesul verbal de insolvabilitate este act administrativ fiscal, ce intră în categoria "alte acte administrativ - fiscale" conform prevederilor pct.5.2 din nr.519/2005, coroborate cu dispozițiile Deciziei nr.6/2004. aprobată prin nr.1561/2004; așa fiind, chiar dacă este întocmit de un organ de executare silită, nu este forma (act) de executare și astfel, prin ceea ce este, reprezintă de fapt o manifestare de autoritate a însăși organului fiscal emitent, ce poate fi valabil exprimată numai prin reprezentanții legali ai acestuia, în calitatea lor de persoane abilitate, cu identitate precizată, astfel cum prescrie art.43 (2) lit.g din OG nr.92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicat, cu modificările ulterioare.
Dată fiind natura juridică specifică a actului, noțiunea de împuterniciți ai organului fiscal, astfel cum este definită de art.43, nu poate viza și circumscrie persoana care l-a întocmit, ci persoana ce legalmente reprezintă organul și poate dispune emiterea (adoptarea) lui.
Prin urmare, pentru a corespunde legii și a fi valabil emis, astfel cum dispune art.43(2), lit.g Cod procedură fiscală, actul trebuie să conțină expres și să nu omită, cum este în speță, numele și prenumele, precum și semnătura conducătorului organului de executare emitent; numai așa prezentându-se, actul este valabil și nu este lovit de nulitate potrivit art.46 Cod procedură fiscală.
Cum, la o interpretare sistematică, instanța va putea constata, modelul aprobat prin art.1, pct.34 din Ordinul MEF nr.585/06.05.2005 este eronat și contravine art.43(2) lit.g din OG nr.92/2003 privind Codul d e procedură fiscală; așa fiind, prevederile art.1, pct.34 din Ordinul MEF nr.585/06.05.2005 sunt nelegale iar excepția de nelegalitate a acestor prevederi, analizată din perspectiva enunțată, este pe deplin întemeiată.
În finalul acestor precizări, reclamanta a învederat că potrivit art.4(1) din Legea nr.554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter normativ, cum este cel din speță, poate fi invocată și cercetată oricând, în cadrul unui proces, pe cale de excepție sau la cererea părții interesate.
În cauză, s-a dispus comunicarea excepției de nelegalitate și a Notei de ședință cu precizarea și emitentului actului atacat pe excepția de nelegalitate, respectiv Ministerului Economiei și Finanțelor (fost Ministerul Finanțelor Publice) care a fost citat în cauza de față în calitate de pârât.
La dosar s-a depus copia Ordinului nr. 585/06.05.2005 (filele 8-14) cu anexa la ordin.
Pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B din dosarul de fond ca reprezentantă în instanță a Administrației Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii a formulat Întâmpinare cu privire la excepție (filele 15-16) solicitând respingerea excepției de nelegalitate invocată de reclamantă ca fiind neîntemeiată și că prevederile Ordinului nr. 585/06.05.2005 sunt perfect legale la fel și procesul verbal de insolvabilitate emis pe baza acestora și pe baza OG nr.92/2003 privind Codul d e procedură fiscală și copie de pe sentința 102/F/26.08.2008- practică judiciară ( 16-20 dosar).
Deși legal citat Ministerul Finanțelor Publice nu a formulat întâmpinare pe excepție.
Pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B reprezentanta Ministerul Finanțelor Publice a depus o altă Notă de ședință la termenul din 5.01.2009 (27) în susținerea excepției de nelegalitate invocate în dosarul de recurs al Curții de Apel, comunicată și reprezentantului reclamantei.
La termenul din 5 ianuarie 2009, instanța a dat cuvântul pe excepția de nelegalitate, a amânat pronunțarea pentru ca și pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să poată pune concluzii scrise pe excepția invocată de reclamanta - -
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, Nota de Ședință depusă de reclamant prin care s-a invocat excepția de nelegalitate în dosarul Tribunalului, și Notele de Ședință depuse la dosarul Curții de Apel, raportat la motivele invocate de reclamantă pe nelegalitatea dispozițiilor art.1 pct.34 din Ordinul nr. 585/06.05.2005 al Ministrului Finanțelor Publice, constată că excepția de nelegalitate invocată în cauză este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Reclamanta a susținut că modelul procesului verbal de insolvabilitate aprobat prin art.1 pct.34 din nr. 585/06.05.2005 nu corespunde cerințelor art.43(2) lit.g din OG nr.92/2003 privind Codul d e procedură fiscală.
Verificând dispozițiile OG nr.92/2003 privind Codul d e procedură fiscală și art.1 pct.34 din nr. 585/06.05.2005, respectiv modelul procesului verbal de insolvabilitate aprobat prin dispozițiile sus menționate din Ordin, rezultă că de fapt acestea nu contravin și nu încalcă sub nicio formă dispozițiile art.43 din OG 92/2003.
Modelul procesului verbal de insolvență este un formular tipizat ce corespunde rigorilor legii, el fiind aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice sus menționat.
În ce privește critica reclamantei și argumentul invocat pentru susținerea excepției de nelegalitate în sensul că procesul verbal de insolvabilitate reprezintă o manifestare de autoritate a însăși organului fiscal emitent, ce poate fi valabil exprimată numai prin reprezentanții legali ai acestuia, în calitatea lor de persoane abilitate, se constată că aceste aspecte nu sunt încălcate prin modelul procesului verbal de constatare a insolvabilității.
De asemenea, reclamanta arată că "noțiunea de împuterniciți ai organului fiscal, astfel cum este definită de art.43, nu poate viza și circumscrie persoana care l-a întocmit, ci persoana ce legalmente reprezintă organul și poate dispune emiterea lui". Dimpotrivă, verificând aceste aspecte, raportat la modelul tipizat, formularul procesului verbal de insolvabilitate rezultă că susținerile reclamantei sunt întemeiate.
Modelul procesului verbal de constatare a insolvabilității conține atât semnătura persoanei care a întocmit procesul verbal de constatare a insolvabilității și a șefului de compartiment, cât și semnătura conducătorului organului de executare.
În esență, se reține că modelul procesului verbal de insolvență este în concordanță cu prevederile legii Codul d e procedură fiscală, deci este legal.
De fapt reclamanta a invocat excepția de nelegalitate în susținerea efectivă a nelegalității procesului verbal de insolvabilitate atacat în dosarul de fond al Tribunalului, procesul verbal de constatare a insolvabilității nr.13251A/14.08.2006 care este semnat de inspectorul fiscal - persoana care a întocmit actul, de șeful de compartiment, respectiv de șeful Serviciului Colectare și Executare Silită, precum și de conducătorul organului de executare, respectiv de directorul Administrației Finanțelor Publice a Mun.
În concluzie, instanța reține că modelul procesului verbal de constatare a insolvenței este legal, sens în care se va respinge excepția invocată de reclamanta - - B privind nelegalitatea art.1 pct.34 din nr. 585/06.05.2005 raportat la prevederile art.43 din OG 92/2003 Cod procedură fiscală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția de nelegalitate a prevederilor art. 1, pct. 34 din Ordinul Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 585/06.05.2005, excepție invocată de reclamanta - - - - B cu sediul în B,-, județ B, în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii a Municipiului cu sediul în B, B dul -, nr. 7 și Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B,- sector 5.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi 5 ianuarie 2009.
Președinte, Grefier,
- - - -
Red. I- 13.01.2009
. - 14.01.2009/2 ex.
Președinte:Maria IonicheJudecători:Maria Ioniche
