Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 230/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția Comercială, de Contencios
Administrativ și Fiscal-
DOSAR NR.-
SENTINȚA NR. 230/CA/2009-
Ședința publică din 30 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Sotoc Daniela JUDECĂTOR 2: Boroș Aurica
- -- grefier
Pe rol fiind soluționarea acțiunii de contencios administrativ în primă instanță, formulată de reclamanta domiciliată în O, str. - nr.5, - 4-195.16, în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE B cu sediul în O, str. - br.2 și GUVERNUL ROMÂNIEI-, sector 1, nr.1, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ -.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că cererea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru precum și faptul că pârâții au depus întâmpinări și acte anexate acestora și s-a cerut judecarea cauzei în lipsă, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin Încheierea din 6.10.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, Curtea de Apel Oradeaa fost sesizată cu excepția de nelegalitate a prevederilor art. 3 alin. 1 din HG 1025/2006, invocată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE B și GUVERNUL ROMÂNIEI.
În motivarea excepției de nelegalitate reclamanta a arătat că dispozițiile art. 3 alin. 1 din HG 1025/2006 nu sunt în concordanță cu prevederile art. 1 și art. 6 din OUG 148/2005 și instituie discriminări între persoanele aflate în situații identice, respectiv între copii proveniți dintr-o naștere concomitentă (gemeni, tripleți) și cei rezultați dintr-o naștere simplă, dând posibilitatea interpretării privind dreptul de acordare a indemnizației pentru naștere și nu pentru toți copii rezultați din actul nașterii, așa cum ar fi firesc.
Prin întâmpinare, pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE Bas olicitat respingerea excepției de nelegalitate,în principal ca inadmisibilă,deoarece actul administrativ a cărui nelegalitate s-a invocat este un act administrativ normativ,iar în subsidiar ca neîntemeiată,deoarece OUG nr.148/2005 prevede acordarea indemnizației pentru fiecare naștere și nu pentru fiecare copil.
În accepțiunea legiuitorului, arată pârâta, indemnizația lunară pentru creșterea copilului constituie un venit de înlocuire a drepturilor salariale suspendate. Concediul și indemnizația de creștere a copilului sunt drepturi ale părintelui care își întrerupe activitatea profesională pentru a sta cu copiii; alocația de stat este destinată acoperirii nevoilor copilului, aceasta acordându-se fiecărui copil separat.
Definiția legală a nașterii, cuprinsă în art. 3 alin. 1 din Normele metodologice aprobate prin HG 1025/2006, este conformă cu definiția dată nașterii de dicționarul explicativ al limbii române și cu prevederile OUG 148/2005.
Art. 3 alin. 1 din Normele metodologice definește nașterea în special raportat la prevederile celorlalte aliniate ale acestui articol, prin care se stabilește care sunt cele trei nașteri, pentru care se acordă concediu pentru indemnizație lunară, respectiv stimulentul lunar pentru creșterea copilului, având în vedere prevederile art. 6 alin. 1 din OUG 148/2005.
Prin întâmpinare, pârâtul Guvernul României a invocat excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate, iar pe fond a solicitat respingerea excepției ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, pârâtul Guvernul României a arătat că potrivit art. 4 alin.1 din Legea 554/2004 excepția de nelegalitate poate avea ca obiect numai actele administrative cu caracter individual, nu și pe cele cu caracter normativ, pentru care legea instituie o altă procedură.
Prin Hotărârea de Guvern contestată a fost reglementat modul de aplicare a prevederilor OUG 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, cu modificările și completările ulterioare.
Față de obiectul de reglementare, este evident că aceste dispoziții au caracter normativ, având rolul de a detalia legea și de a asigura o interpretare și aplicare unitară a acesteia.
Apreciază că Hotărârea Guvernului nr.1025/2006 este temeinică și legală, fiind adoptată în temeiul art. 108 din Constituția României și al art. III din OUG 44/2006, pentru modificarea și completarea OUG 148/2005 și a Legii 61/1993.
art. 3 alin. 1 din HG 1025/2006, raportat la prevederile art. 6 alin. 1 din OUG 148/2005 definesc nașterea ca fiind "aducerea pe lume a unuia sau mai mulți copii vii".Indemnizația de creștere a copilului se cuvine pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau pentru primii 3 copii adoptați, luați în plasament sau în plasament în regim de urgență ori încredințați în vederea adopției.
Indemnizația pentru creșterea copilului este o măsură de sprijin pentru familia în care vin pe lume unul sau mai mulți copii. Această prestație înlocuiește pe perioada concediului de creștere a copilului venitul salarial al părintelui care îndeplinește condițiile de acordare și optează pentru această formă de sprijin.
Pârâtul apreciază că prevederile cuprinse în art. 3 alin. 1 din Normele Metodologice de aplicare a prevederilor OUG 148/2005, aprobate prin HG 1025/2006 sunt legale, în deplină concordanță cu cele cuprinse în OUG 148/2005 cu modificările și completările ulterioare și nu induce discriminări.
S-a invocat și decizia nr. 937/19.12.2006 a Curții Constituționale prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.6 al.1 din nr.OUG148/2005.
Referitor la excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate, invocată de pârâți instanța o apreciază ca nefondată.
Astfel, deși art. 4 alin. 1 din Legea 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea 262/2007, face referire doar la actul administrativ unilateral cu caracter individual, alin. 2 al aceluiași articol se referă la actul administrativ unilateral fără a mai face distincție între actul cu caracter normativ și actul cu caracter individual.
Drept urmare dispozițiile celor două texte ale aceluiași articol este necesar a fi interpretate conform principiului de drept care impune ca legea să fie interpretată și aplicată în sensul de a produce efecte juridice.
Excepția de nelegalitate presupune cenzurarea actelor administrative prin raportare la lege, iar pentru a fi admisibilă excepția de nelegalitate, care constituie obiectul de reglementare al art. 4 din Legea 554/2004, aceasta trebuie să privească un act administrativ, în accepțiunea art. 2 alin. 1 lit. c din aceeași lege, care se referă atât la actul cu caracter individual cât și la actul cu caracter normativ.
În consecință, pentru argumentele expuse, excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate, invocată de pârâți va fi respinsă ca nefondată.
Asupra excepției de nelegalitate invocată, instanța reține următoarele:
Hotărârea Guvernului nr. 1025/2006 a fost adoptată pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a nr.OUG 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.
Prin acest act normativ au fost definiți beneficiarii și situațiile de eligibilitate pentru acordarea dreptului de indemnizație pentru creșterea copilului și au fost prevăzute condițiile și procedurile de acordare a dreptului.
Prevederile art. 3 alin. 1 din HG nr.1025/2006 definesc nașterea ca fiind "aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii"; acestea nu sunt în concordanță cu prevederile art. 1 și art. 6 alin. 1 din OUG nr.148/2005, potrivit cărora pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani se primește o indemnizație lunară în cuantum de 600 lei, respectiv "concediul și indemnizația lunară se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau după caz pentru primii 3 copii".
Cum acordarea indemnizației lunare a fost raportată prin art. 6 din OUG nr.148/2005la numărul de copii născuți și nu la numărul nașterilor,prevederile art. 3 alin.1 din Normele Metodologice apar ca fiind nelegale.
Așadar, aceste norme metodologice sunt în contradicție cu dispozițiile legale pentru aplicarea cărora au fost emise și pentru faptul că definiția stabilită pentru naștere ca element de acordare a indemnizației lunare creează o discriminare între persoanele aflate în situații identice, fără să existe o justificare de ordin obiectiv.
HG nr. 1025/2006, prin art. 3, adaugă la actul normativ în aplicarea căruia a fost adoptat (OUG 145/2005), încălcând principiul egalității de tratament prevăzut de art. 16 din Constituția României, instituind discriminări între copiii preveniți dintr-o naștere simplă și o alta multiplă.
Referirea la Decizia nr. 937/19.12.2006 pronunțată de Curtea Constituțională nu are relevanță în cauză întrucât reclamanta nu a invocat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 6 alin. 1 din OUG148/2005 ci tocmai nerespectarea, prin hotărârea de guvern, a acestor dispoziții.
Pe cale de consecință, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art. 4 din Legea 554/2004, excepția de nelegalitate formulată de reclamanta va fi admisă și se va constata nelegalitatea dispozițiilor art. 3 alin. 1 din HG 1025/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr.148/2005 pentru susținerea familiei în vederea creșterii copilului.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate invocată de pârâți.
Admite excepția de nelegalitate invocată de reclamanta domiciliată în O, str. - nr.5, - 4-195.16, în contradictoriu cu pârâțiiAGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE Bcu sediul în O, str. - br.2 șiGUVERNUL ROMÂNIEI-, sector 1, nr.1.
Constată nelegalitate dispozițiilor art.3 alin.1 din HG nr.1025/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor nr.OUG148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului,
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 30 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.sent.
Tehnored.5 ex.
. 12.2009
3 com.
.- O, str. - nr.5, - 4-195.16
pârâții - AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE B cu sediul în O, str. - br.2
și GUVERNUL ROMÂNIEI- B, sector 1, nr.1
Președinte:Sotoc DanielaJudecători:Sotoc Daniela, Boroș Aurica
