Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 347/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR.347
Ședința publică din data de 28 martie 2008 Instanța în complet de divergență constituită din:
PREȘEDINTE: Eleonora Gheța
JUDECĂTOR 2: Rodica Filip
JUDECĂTOR 3: Sergiu Leon
Grefier:
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - revizuirea formulată de reclamanta COMUNA - PRIN PRIMAR în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI, SC SA, COMISIA JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE, COMISIA LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE, SC SA, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE având ca obiect excepție de nelegalitate.
La data de 26 martie 2008, pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și a Locuințelor a înregistrat concluzii scrise.
De asemenea, la data de 27.03.2008, reclamanta Comuna a înregistrat concluzii scrise, iar la data de 28.03.2008, și pârâta SC SA a înregistrat concluzii scrise.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 21 martie 2008, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
CURTEA:
Conform art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004 prin încheierea din data de 7 martie 2006 pronunțată în dosarul nr.3680/2003 al tribunalului Zalău, Curtea de APEL CLUJa fost sesizată cu soluționarea excepției de nelegalitate a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr.0366 din 10.10.1995 emis de T, cauza fiind trimisă spre soluționarea excepției Curții de APEL CLUJ sub nr. dosar -.
Acțiunea înaintată de reclamanta prin lichidator REORGANIZARE LICHIDARE Z în contradictoriu cu pârâții Comisia Județeană S, Comisia Locală și Comuna prin primar are ca obiect anularea parțială a titlului de proprietate nr.23170/88628 eliberat la data de 25.11.2002 sistarea CF nr.1447 și anularea intabulării în CF nr.1447 precum și a cererii reconvenționale formulată de pârâta Comuna prin Primar.
În motivarea cererii de invocare a excepției de nulitate pârâtul arată că acesta a fost emis cu nerespectarea procedurii de eliberare cu privire la suprafețele excedentare construcțiilor. Procedura eliberării certificatului de proprietăți a fost eludată de către C-N, în sensul că, deși nu a avut aceste suprafețe de teren și nici nu au fost cuprinse în patrimoniul societății pârâta - reclamantă reconvențională a solicitat și a obținut în mod nelegal un certificat de atestare.
Analizând excepția de nelegalitate prin prisma dispozițiilor art.4 din Legea nr.554/2004 Curtea apreciază că aceasta este nefondată pentru următoarele motive:
Pentru a fi admisibilă excepția de nelegalitate trebuie să îndeplinească două condiții: actul atacat să fie emis în aplicarea actului a cărui ilegalitate este invocată pe cale de excepție, legalitatea actului atacat fiind condiționată de legalitatea actului pe care se întemeiază și cea de-a doua condiție privește existența unei corespondențe între dispozițiile ilegale din actul de bază și actul atacat, ori în speță atât actul atacat cât și actul de bază sunt unul și același - Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M 10 nr.0336/1995.
Anularea parțială a acestuia face obiectul cererii reconvenționale, iar prin excepția de nulitate invocată Comuna prin Primar e limitează să afirme că actul atacat este nelegal, fără să motiveze în drept aspectele de nelegalitate, respectiv să indice motivele pentru care consideră că actul administrativ atacat este nelegal.
Analizând cauzele de nelegalitate raportat la dispozițiile legale existente la data emiterii ei - Legea nr.15/1991 și HG nr.834/1991 se constată că certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria - nr.0366/10.10.1995 a fost emis cu respectarea procedurilor legale susmenționate, însuși Primarul Comunei - semnând procesul verbal de vecinătate încheiat la data de 14.07.1995, ca act premergător eliberării certificatului (46 dosar nr-).
În motivarea excepției se mai susține că reclamanta A și respectiv antecesoarea acesteia A nu ar fi deținut terenul în baza vreunui titlu.
Ori, așa cum rezultă din documentația existentă în dosarul nr- terenurile au fost trecute în proprietatea statului și date în administrarea directă a fostului de Construcții Industriale C-N în baza Decretului președințial nr.247 din 7 august 1979, titlul anterior celui obținut de Comuna în baza Legii nr.18/1991Nu este lipsit de semnificație nici faptul că unitatea administrativ teritorială Comuna a formulat anterior o acțiune directă în anulare a certificatului ce face obiectul prezentei excepții de nelegalitate, așa cum rezultă din sentința civilă nr.167/04.04.2004 (131 dosar nr.3680/2003) menționată prin decizia nr.8480/24.XI.2004 pronunțată în dosarul nr.4299/2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (134 dosar nr.3680/2003).
În fine un alt argument în sprijinul soluției de respingere a excepției de nelegalitate invocate ar fi acela ca printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă intrată în puterea lucrului judecat sentința civilă nr.203 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr.360/2003 s-a admis cererea reclamantei A împotriva pârâtei A C, constatându-se dreptul de proprietate al acestuia asupra terenului în suprafață de 72.761 mp teren înscris în Certificatul de atestare al dreptului de proprietate seria M 10 nr.0366 emis la 10.10.1995, care face obiectul prezentei, de contestare a nelegalității.
Pentru toate aceste considerente, apreciind ca nefiind întrunite în cauză cerințele de admisibilitate ale excepției de nelegalitate, urmează a respinge cererea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Cu majoritate de voturi respinge acțiunea în contencios administrativ având ca obiect soluționarea excepției invocate de Comuna cu sediul în localitatea, județul S privind nelegalitatea parțială a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M 10 nr.0366 emis de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajarea Teritoriului cu sediul în B,-, sector 1, la data de 10.10.1995.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 28.03.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red.//2 ex./01.04.2008
OPINIA DOMNULUI JUDECĂTOR - -
Opinia separată a fost în sensul admiterii excepției de nelegalitate și constatării nelegalității actului atacat, pentru următoarele motive:
Nu sunt de acord că sentința civilă nr. 203/2003 a Tribunalului Sălaj ar împiedica examinarea fondului prezentei excepții de nelegalitate. Acțiunea care a stat la baza acestei hotărâri este o acțiune în constatare și întabulare în cartea funciară, prin care se tindea la transferarea dreptului de proprietate din certificatul obiect al excepției de nelegalitate, dinspre SC SA înspre SC SA.
Prin urmare, nu se tranșează în nici un fel chestiunea valabilității dreptului de proprietate cuprins în certificatul de atestare.
Pe de altă parte hotărârea în discuție dispune întabularea în cartea funciarăfără să fie chemate în judecată persoanele titulare ale drepturilor de proprietate asupra parcelelor pe care a fost întabulată SC SA. Acest lucru este cu atât mai surprinzător cu câtîn memoriul tehnic care a stat la baza soluționării cauzei se specifica în mod expres dreptul de proprietate asupra unor parcele ca aparținând unor particulari.
Este incredibil ca în Romania anului 2008, stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei, să existe persoane particulare care să se trezească cu terenul proprietatea lor tabulară trecut pe numele unei persoane juridice de care poate nici nu au auzit vreodată, fără ca măcar să fie citate în proces.
Nota, acești proprietari tabulari pot să nu cunoască, la acest moment, faptul că nu mai sunt proprietari asupra parcelelor.
Art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la CEDO este grav încălcat, după cum încălcat este și art. 6 din CEDO.
II. Însăși valabilitatea actului administrativ normativ în discuție trebuie să facă obiectul unei analize comprehensive, nefiind admisă perpetuarea unei proceduri administrative în domeniul dreptului de proprietate, care eludează dreptul exclusiv al Parlamentului de a reglementa domeniul.
Constituția României a fost adoptată de către adunarea constituantă, iar apoi publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 233 din 21 noiembrie 1991, ea a fost subsecvent aprobată prin referendumul în data de 8 decembrie 1991, data intrării sale în vigoare fiind data referendumului.
Pe de altă parte, Hotarârea de Guvern nr. 834 din 14 decembrie 1991, fost publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 259 din 20 decembrie 1991, data intrării sale în vigoare fiind data publicării. Observăm așadar, că nr.HG 834/1991, temei de drept al acțiunii, totodată reper în analiza excepției de nelegalitate este ulterioară intrării în vigoare a Constituției, și este, prin urmare, ținută să respecte prevederile acesteia.
În acest sens, hotărârea de guvern în discuție trebuia să aibă în vedere art. 53 alineat 1 din Constituție potrivit căruia exercițiul drepturilor fundamentale poate fi restrâns numai prin lege și numai în prezența anumitor condiții restrictive. În context, noțiunea de lege este întrebuințată în sensul propriu, acela de act normativ cu forța juridică cea mai înaltă adoptată de către Parlament.
De asemenea, în conformitate cu art. 41 alineat 1, 2 fraza I din Constituție, protecția proprietății private,(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sînt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sînt stabilite de lege. (2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, și în acest caz termenul de lege are aceeași accepțiune potrivit art. 72 alineat 1 litera k din Constituție, regimul juridic general al proprietății este reglementat prin lege organică,ale cărei condiții de adoptare sunt mai stricte decât ale unei legi obișnuite.
HG nr. 834/1991 reglementază o modalitate de stabilire a dreptului de proprietate, iar acest drept fundamental este prevăzut ca atare atât în Constituție, la art.41, cât și în art. 1 al Protocolului Adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instrument care, cu toate că,illo temporenu obligă Guvernul României, efectul său actual trebuie luat în considerare.
Stabilirea dreptului de proprietate implică delimitarea suprafețelor proprietarilor vecini, precum și rezolvarea concursului între mai multe persoane care alega dreptul de proprietate asupra aceleași suprafețe, iar acest demers conduce inevitabil și la restrângeri în drepturile de proprietate vizate.
Față de acest aspect apreciem că, de principiu, nu se poate interveni în materia dreptului de proprietate pe cale de hotărâre de guvern, iar în consecință nr.HG834/1991 fraudează Constituția și este, din această perspectivă, un act administrativ inexistent, care nu poate să stea la baza conferirii unui drept de proprietate, sau a unei proceduri de delimitare a acestuia.
III. Spre deosebire de mențiunea tangențială din opinia majoritară,este complet lipsit de semnificațiefaptul că unitatea administrativ teritorială Comuna a formulat anterior o acțiune directă în anulare a certificatului ce face obiectul prezentei excepții de nelegalitate, așa cum rezultă din sentința civilă nr.167/04.04.2004 (131 dosar nr.3680/2003) menționată prin decizia nr.8480/24.XI.2004 pronunțată în dosarul nr.4299/2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (134 dosar nr.3680/2003).
In acel litigiu, acțiunea a fost respinsă pentrulipsa procedurii prealabile(este aceasta necesară la anularea unui certificat de atestare?), decinu pe fond,neexistand, prin urmare,un impediment procedural nici din acest punct de vedere.
IV. De asemenea, faptul că Primarul Comunei a semnat procesul verbal de vecinătate încheiat la data de 14.07.1995, ca act premergător eliberării certificatului, nu are nici o semnificație, actele sau operațiunile reprezentantului fiind opozabile celui reprezentat numai dacă sunt legale, ori tocmai acest lucru este în discuție în prezentul proces.
Semnarea unui proces verbal de vecinătate nu reprezintă nici o renunțare la vreun drept la acțiune ulterior, precum nici o achiesare la pretențiile părții adverse.
Un act administrativ nu este irevocabil, nici față de emitent - cu o excepție -, nici față de instanță. Acesta este un principiu fundamental de drept administrativ care se găsește la baza instituției contenciosului administrativ.
JUDECATOR,
- -
Președinte:Eleonora GhețaJudecători:Eleonora Gheța, Rodica Filip, Sergiu Leon
