Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 378/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 378/2008
Ședința publică din data de 14 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de petenta COMUNA PRIN PRIMAR, împotriva intimaților SA PRIN UNITATEA REGIONALĂ și GUVERNUL ROMÂNIEI, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat consilier juridic în reprezentarea intereselor petentei Comuna prin Primar și consilier juridic în reprezentarea intereselor intimatei Romtelecom SA prin Unitatea Regională C, lipsă fiind Guvernul României.
Procedura de citare este îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta petentei a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare și copia deciziei nr. 1304/2006 pronunțată în dosarul nr- al Înaltei Curții de Casație și Justiție prin care s-a respins excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria 12 NR.0068 din 17.0.1989 emis de Ministerul Comunicațiilor, nr.HG 673/1997 și nr.HG 456/1996, ca inadmisibilă, din care un exemplar s-a comunicat cu reprezentantul părții adverse și a învederat că, a renunțat la precizarea de acțiune făcută oral la termenul din data de 24.03.2008 și că, în continuare susține excepțiile invocate, iar la solicitarea instanței a precizat că, decizia Înaltei Curții de Casație și Justiție, depusă azi la dosar, este o probă, pentru excepția autorității de lucru judecat.
Reprezentantul intimatei, Romtelecom SA prin Unitatea Regională C, a arătat că, înțelege să invoce excepția autorității de lucru judecat
Reprezentanta petentei a susținut că, se opune admiterii excepției, că la Înalta Curte de Casație și Justiție s-a soluționat litigiul pe excepții, fondul nu a fost soluționat, și că, a invocat din nou excepția raportat la modificările Legii nr. 554/2004.
Reprezentantul intimatei, Romtelecom SA prin Unitatea Regională Cas usținut că, există tripla identitate, respectiv, obiectul, cauza și părțile, iar faptul că s-a soluționat pe excepție nu are relevanță în cauză, excepția autorității de lucru judecat operează chiar și în cazul modificării actului normativ invocat, sens în care a solicitat admiterea excepției autorității de lucru judecat și respingerea excepției de nelegalitate.
CURT E
Prin încheierea din 19 februarie 2008 din dosarul nr-, în baza art. 3 pct 1 Cod procedură civilă s-a suspendat cauza și a fost sesizată Curtea de APEL CLUJ -Secția comercială, contencios administrativ și fiscal pentru a se pronunța asupra excepției de nelegalitate invocată de către recurentă.
S-a depus de pârâtul recurent o cerere prin care s-a invocatexcepția de nelegalitate parțială a HG nr. 673/1997 cu privire la trecerea în proprietatea reclamantei a unei părți din imobilul situat în comuna nr. 108,ce face obiectul Certificatului de Atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr. 0068 emis la data de 17 septembrie 1988 de către Ministerul Comunicațiilor în baza HG sus invocate.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 673/25 octombrie 1997, art. 3 alin 4 Bunurile aparținând domeniului privat al statului ori unităților administrativ-teritoriale, inclusiv rețelele de telecomunicații aflate în administrarea Regiei Autonome "Romtelecom", vor trece în proprietatea Romtelecom la data intrării în vigoare a hotărârii.
Conform Certificatului de Atestare a Dreptului de proprietate Asupra Terenurilor seria - nr. 0068 din 1 septembrie 1998 Societatea Națională de Telecomunicații Romtelecom SA este proprietară exclusivă pe suprafața de 9736 mp iar suprafața, în cotă parte indiviză, poz 19 OF..
La data de 19 martie 2008 SC SA a înregistrat întâmpinare prin care solicită respingerea excepției de nelegalitate ca inadmisibilă, în principal, respingerea excepției de nelegalitate ca vădit nelegală și netemeinică, fără cheltuieli de judecată iar în baza art. 163 Cod procedură civilă a invocat excepția autorității de lucru judecat.
Aceeași excepție a fost invocată de pârâtă și în cadrul judecării la instanța de fond a litigiului aflat în faza procesuală a recursului, la Tribunalul Sălaj.
Judecând aceeași excepție, Curtea de APEL CLUJa pronunțat sentința civilă nr. 362/2005 în cadrul dosarului nr. 2269/2005, iar, ca urmare a recursurilor promovate de părți, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia nr. 1304/2006 în cadrul Dosarului nr. 9799/I/2005.
În ceea ce privește fondul excepției de nelegalitate, arată următoarele:
Societatea pârâtă a dobândit dreptul de administrare atât asupra imobilului Oficial de Telecomunicații situat în - cât și asupra terenului aferent construcției, prin Hotărârea de Guvern nr. 456/1996 care prevede în mod expres în art. 1 că: "imobilele compuse din construcții și terenurile aferentese transmit din administrarea consiliilor locale în administrarea Romtelecom".
Potrivit art. 5 din lege, Autonome sunt proprietarele bunurilor din patrimoniul lor, nefăcându-se distincție între regimul juridic din domeniul public și cel al bunurilor din domeniul privat al statului.
Pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI a depus întâmpinare la data de 21 martie 2008 prin care solicită respingerea excepției de nelegalitate a dispozițiilor HG nr. 673/1997 privind înființarea Societății Naționale de Telecomunicații Romtelecom SA prin reorganizarea Regiei Autonome Romtelecom publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr. 296 din 31 octombrie 1997.
Hotărârea Guvernului nr. 673/1997 este temeinică și legală, fiind adoptată conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome și ale Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/1997.
Reclamanta COMUNA a depus un răspuns la întâmpinare în cauză prin care solicită admiterea excepției de nelegalitate parțială a HG nr. 673/1997 cu privire la trecerea în proprietatea reclamantei a unei părți din imobilul situat în comuna nr. 108 și a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr.0068 emis la data de 17 septembrie 1998 de către Ministerul Comunicațiilor.
Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat asupra inadmisibilității excepției de nelegalitate exclusiv pe considerentul că excepția de nelegalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter individual, emis sau adoptat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 554/2004, nu era prevăzut expres în textul legii și că din economia textului nu rezultă cu claritate voința legiuitorului cu privire la admisibilitatea invocării excepției de nelegalitate a acestuia.
Prin modificările aduse Legii nr. 554/2004 de Legea nr. 262/2007 în opoziție cu jurisprudența, controversele privind posibilitatea controlului jurisdicțional indirect pe calea excepției de nelegalitate în privința actelor administrative unilaterale emise anterior intrării în vigoare a Legii 554/2004 a fost tranșate, nelegalitatea urmează a fi analizată prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii acestora.
În privința fondului cauzei, menționează faptul că, RA nu a dobândit dreptul de administrare, ci un simplu drept de folosință gratuită asupra imobilului, fapt ce reiese în mod evident din textul Protocolului din 13 august 1998.
Examinând cauza prin prisma excepției autorității de lucru judecat invocată în apărare de pârâtă, Curtea reține:
Conform art. 1201. civ. este autoritate de lucru judecat când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.
Soluția cuprinsă în hotărâre este prezumata a exprima adevărul si nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre. Ceea ce trece in puterea lucrului judecat este dispozitivul hotărârii, insa prestigiul justiției impune ca existenta posibilelor contradicții existente să fie evitată și între considerente ceea ce legitimează autoritatea de lucru judecat nu este atât caracterul definitiv al hotărârii, ci adevărul care trebuie sa stea la baza ei.
Art. 1201 cod civil prevede "este lucru judecat atunci când a doua cerere are acelasi obiect, este întemeiată pe aceeași cauză si este între aceleași părți, făcută de ele si in contra lor in aceeasi calitate".
Așadar, pentru a exista putere de lucru judecat, trebuie sa existe tripla identitate: de parti, de obiect si de cauza.
În legătură cu primul element, și anume părțile, se are in vedere nu prezenta lor fizica, ci cea juridica, adică participarea la proces in nume propriu sau in calitate de reprezentant ceea ce pentru reclamanta COMUNA și pârâta SA se verifică.
Obiectul cererii are in vedere nu numai obiectul material, pretenția dedusă judecății, ci si dreptul subiectiv care poartă asupra obiectului, exista identitate de obiect chiar daca acesta este formulat in mod diferit in cele doua cereri, insa scopul final urmarit de reclamant este acelasi, ceea ce in prezenta cauza se regăsește, astfel că se reține că suntem în prezența și a celui de-al doilea element.
In ceea ce privește al treilea element, cauza, trebuie avut in vedere temeiul juridic al dreptului valorificat prin cerere. de specialitate precizează că puterea de lucru judecat are un aspect pozitiv, in sensul ca partea care a câștigat procesul se poate prevala de dreptul recunoscut prin hotărârea definitiva intr-o nouă judecată, fără ca aceasta instanța să mai poată lua in discuție existenta dreptului si un aspect negativ pentru partea care a pierdut procesul,întrucât nu mai poate repune in discutie dreptul sau intr-un alt litigiu.
In raport cu dispozitiile legale care reglementeaza puterea de lucru judecat, se apreciaza ca aceasta prezinta urmatoarele caractere: exclusivitate, care face ca un nou proces intre aceleasi parti, pentru acelasi obiect si avand aceeasi cauza, sa nu mai fie posibil; incontestabilitatea care face ca hotararea definitiva sa nu mai poata fi pusa in discutie de catre parti executorialitatea care face ca hotararea definitiva sa poata fi pusa in executare silita la cererea partii care a castigat procesul,obligativitatea care face ca partile sa se supuna efectelor lucrului judecat.
ART. III din Legea nr 262 /2007 a statuat că hotărârile judecătorești pronunțate în baza <LLNK 12004 554 10 201 0 18>Legii nr. 554/2004,rămase definitive și irevocabile fără soluționarea pe fond a exceptiei de nelegalitate, care a fost respinsă ca inadmisibila, pot forma obiectul unei cereri de revizuire, care se poate introduce în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Susținerile reclamantei potrivit cărora prin modificările aduse Legii nr. 554/2004 de Legea nr. 262/2007, în opoziție cu jurisprudența, controversele privind posibilitatea controlului jurisdicțional indirect pe calea excepției de nelegalitate în privința actelor administrative unilaterale emise anterior intrării în vigoare a Legii 554/2004 a fost tranșate, nelegalitatea urmează a fi analizată prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii acestora nu pot fi reținute întrucât reclamanta nu a procedat în modalitatea instituită de prevederile Legii nr 262/2007, procedură instituită tocmai în vederea asigurării stabilității circuitului civil.
Curtea, reținând că sunt îndeplinite toate condițiile instituite în temeiul dis part 1201 civ și art 166 pr civ va admite excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta SC Sa și în consecință va respinge cererea formulată de reclamanta COMUNA prin PRIMAR în contradictoriu cu pârâtele SA prin UNITATEA REGIONALĂ și GUVERNUL ROMÂNIEI.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamanta COMUNA prin PRIMAR în contradictoriu cu pârâtele SA prin UNITATEA REGIONALĂ cu sediul în C-N- jud. C, și GUVERNUL ROMÂNIEI cu sediul în B sector 1 P-ța - nr. 2.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red.C/NM.
5 ex./14.05.2008
Președinte:Augusta ChichișanJudecători:Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
