Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 400/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.--
DECIZIA NR.400/CA/2008-
Ședința publică din data de 19 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Marinescu Simona
JUDECĂTOR 2: Rițiu Roxana
JUDECĂTOR 3: Toros Vig
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursurilor în contencios administrativ declarate de recurenții pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI S M și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI S M, ambii cu sediul în S M,P-ța 25 Octombrie nr.1 în contradictoriu cu intimații reclamanți și ambii cu domiciliul în S M- împotriva Sentinței nr.240/CA din 11 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-, având ca obiect excepție de nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru intimați avocat în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursurile sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru, intimații au depus la dosar o cerere de amânare a cauzei pentru angajarea unui avocat și întâmpinare, cauza este la primul termen în recurs, după care:
Reprezentantul intimaților arată că nu mai susține cererea de amânare depusă la dosar. Arată că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentantul intimaților solicită respingerea recursurilor ca nefondate, menținerea hotărârii recurate ca legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
Prin hotărârea recurată a fost admisă excepția de nelegalitate a Hotărârii Consiliului local al Municipiului S M nr.62/2002 prin care s-a aprobat inventarul domeniului public al Municipiului S M în ceea ce privește strada -, poziția nr.1650 din Anexa nr.2, precum și a întregii documentații tehnice care a stat la baza adoptării hotărârii, proprietatea aparținând intimaților.
Consiliul Local a obținut acest teren în baza unui contract de vânzare cumpărare încheiat la data de 20 noiembrie 2000 cu proprietarii anteriori.
Din raportul de expertiză topografică efectuat în cauză, din contractul de vânzare- cumpărare și din extrasul CF rezultă că terenul intimaților se suprapune peste acea parte indicată în Hotărârea Consiliului Local inventariată ca fiind domeniu public.
Conform Legii 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, proprietatea a fost expropriată și trecută în domeniul public, fără a se face plângere prealabilă privind acordarea de despăgubiri pentru acest teren. Mai mult, din actele aflate la dosar nu rezultă că acest teren ar fi afectat de o utilitate publică.
Hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, motivația fiind exactă în sensul că nu se poate leza dreptul de proprietate a intimaților cu nesocotirea dreptului de proprietate.
Mai arată că pe rolul Judecătoriei Satu Mare există un dosar înregistrat sub nr- având ca obiect acțiune în revendicare pentru ca recurenții să lase în proprietate și posesie acest teren.
CURTEA DE APEL
Deliberând:
Constată că prin Sentința nr. 240/CA din 11 iunie 2008 Tribunalul Satu Marea resspins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al Municipiului S M, invocată de reclamanți.
A admis excepția de nelegalitate invocată de reclamanții și în dosarul nr- al Judecătoriei Satu Mare în contradictoriu cu emitentul actului, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI S M și pârâtul MUNICIPIUL SMp rin PRIMAR în sensul constatării nelegalității parțiale a Hotărârii nr. 62/2002 a Consiliului Local al Municipiului S M cu privire la inventarierea în domeniul public al Municipiului S M, poziția nr. 1650 din Anexa nr. 2 privind strada - din Municipiul S
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Asupra excepției de prematuritate a excepției de nelegalitate invocată de CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI S M, prin prisma motivelor pentru care s-a invocat această excepție, instanța de fond a constatat că, în realitate, aceasta este o apărare de fond a pârâtului, o argumentare a necesității respingerii excepției de nelegalitate invocată de reclamanți, motiv pentru care, această "excepție" a fost tratată ca atare.
Față de dispozițiile exprese ale art. 4 din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul uni proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate, s-a constatat că, în cazul excepției de nelegalitate prevăzută de acest text de lege, excepțiile de procedură privind momentul formulării acestora sunt neavenite și nefondate.
În ce privește excepția de procedură invocată de reclamanți privind lipsa calității procesuale pasive a CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI S M, instanța de fond a apreciat că aceasta este nefondată.
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI S M, autoritate publică deliberativă, are calitate procesuală pasivă în soluționarea excepției de nelegalitate invocată de reclamanți, deoarece acesta este emitentul actului administrativ a cărei nelegalitate se invocă și are capacitate de drept administrativ, respectiv capacitatea de a emite acte administrative în vederea executării și organizării executării legii, prin care, totodată, își exprimă propria voință în limitele legii.
În acest sens sunt și prevederile alin. 2 ale art. 4 din Legea contenciosului administrativ anterior amintit, potrivit căruia"instanța de contencios administrativ se pronunța, după procedura de urgenta, în ședința publica, cu citarea părților si a emitentului. În cazul in care excepția de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării in vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale in vigoare la momentul emiterii actului administrativ."
Pe fondul excepției, instanța a reținut că, prin Hotărârea nr. 62/18.09.2002 privind însușirea inventarului domeniului public al Municipiului S M, în conformitate cu prevederile art. 19, 21 și pct. III din anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acestuia, precum și art. IV din Normele tehnice pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunelor, orașelor, municipiilor și județelor aprobate prin HG nr. 548/1999, art. 38 alin. 2 lit. f, art. 46 lit. f din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI SMa inclus în inventarul domeniului public al Municipiului SM( poziția nr. 1650 din anexa 2) strada - compus din trotuare și spațiu aferent.
Din actele depuse în probațiune în fața instanței de fond, raport de expertiză tehnică, extrase de carte funciară, contract de vânzare-cumpărare, rezultă că o parte din imobilul trecut la poziția nr. 1650 din Anexa 2 la HCL nr. 62/2002 este un imobil înscris în CF nr. 10275 SMs ub nr. top. 14810/15, 14810/20 și 14810/23 având ca proprietari tabulari încă din anul 2000 pe reclamanți.
S-a constatat că la data adoptării HCL nr. 62/2002, imobilul în litigiu s-a aflat în proprietatea tabulară a reclamaților.
Întrucât prin Hotărârea nr. 62 adoptată de către CONSILIUL LOCAL al MUNICIPIULUI SMs -a trecut la inventarul privind bunurile aparținând domeniului public al Municipiului S M un bun care se afla în patrimoniul unor persoane fizice, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI SMa dispus în legătură cu un bun care nu aparținea unității administrativ teritoriale, astfel că, această hotărâre este nelegală prin prisma prevederilor art. 21 din Legea nr. 213/1998 care reglementează procedura de inventariere a bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ teritoriale.
Împotriva acestei sentințe, în termen și scutit de plata taxelor de timbru, au declarat recurs pârâții Consiliul Local S M și Municipiul SMp rin primar.
1. În recursul Consiliului Local S M se solicită modificarea în totalitate a sentinței atacate, cu consecința respingerii excepției de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local al Municipiului S M nr.62/2002.
În drept sunt invocate dispozițiile art.299 - 303, art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă, precum și art.5 din Legea nr.18/1991/
Hotărârea este apreciata ca fiind nefondată, susținându-se că în momentul încheierii contractului de vânzare - cumpărare prin care și ar fi dobândit proprietatea terenului în litigiu, acesta aparținea deja domeniului public al municipiului, dar dintr-o eroare în cartea funciară nu a fost intabulat Statul Român.
Sunt invocate dispozițiile pct. III (2) din Legea nr.213/1998 potrivit cărora în lista cuprinzând bunurile ce alcătuiesc domeniul public al statului și al unităților administrativ teritoriale sunt incluse și străzile.
Cum Legea nr.18/1991 ce reglementează în art.5 proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, era deja în vigoare la data încheierii contractului de vânzare - cumpărare, reclamanții intimați aveau obligația să se supună acestor dispoziții chiar în condițiile în care în cartea funciară mențiunile cu privire la proprietatea Municipiului S M nu fuseseră înscrise.
În fine, apreciază că propunerea privind schimbul de terenuri făcută de către reclamanții intimați conduce spre ideea că aceștia recunosc dreptul de proprietate al Municipiului SMa supra terenului ca aparținând domeniului public.
2. Primarul Municipiului SMp rin recursul său solicită modificarea în totalitate a sentinței atacate în sensul respingerii excepției de nelegalitate invocată de către intimații reclamanți.
Recursul este motivat în drept în temeiul prevederilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Se susține că la data încheierii contractului de vânzare - cumpărare în baza căruia intimații reclamanți au devenit proprietari asupra terenului din litigiu, exista deja stradă pe acest teren, astfel că el nu putea aparține decât domeniului public al municipiului.
Pe de altă parte, instanța de fond nu putea constata nulitatea parțială a Hotărârii nr.62/2002 a Consiliului Local al Municipiului S M în ce privește poziția nr.1650 din Anexa 2 căreia îi corespunde strada -, întrucât terenul înscris pe nr. topo 14810/20 din CF nr.10275 S M, în suprafață de 220 mp nu reprezintă în natură întreaga stradă -, ci eventual să constate că doar această suprafață nu putea fi inclusă în inventar.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimații și solicită respingerea recursurilor și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate precum și cheltuieli de judecată.
În prima parte a motivelor întâmpinării se face o expunere a stării de fapt ce a condus la invocarea excepției de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local ce face obiectul prezentei cauze.
că au devenit proprietari ai terenului în discuție prin cumpărare, de la de 20 noiembrie 2000, consideră că trecerea în proprietatea publică a suprafeței de 220 mp teren ce se află în proprietatea lor prin hotărârea a cărei nelegalitate au invocat-o, este un act nelegal și abuziv cu atât mai mult cu cât nu s-au respectat în speță dispozițiile Legii nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică, nefiind nici despăgubiți.
Susținerile recurenților că la data cumpărării terenului acesta era afectat de destinația de stradă sunt considerate nefondate, câtă vreme la data cumpărării în cartea funciară imobilul nu era înscris ca fiind trecut în domeniul public al Municipiului S
Prin modul de a acționa al Consiliului Local S M, prin Hotărârea atacată apreciază intimații că le este încălcat dreptul de proprietate.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, a apărărilor formulate, a actelor de la dosar, precum și în temeiul dispozițiilor art.304 ind.1 Cod procedură civilă, Curtea de Apel constată următoarele:
Prin excepția de nelegalitate formulată de intimații reclamanți și a fost atacată Hotărârea Consiliului Local al Municipiului S M nr.62/2002, cu privire la poziția 1650, anexa 2, referitor la strada -.
Potrivit susținerilor intimaților reclamanți se constată că în cadrul acțiunii în revendicare în discuție se află doar o suprafață de 220 mp înscris în CF 10272 S M nr. top 14810/20.
Se constată că recurenții invocă aspecte legate de neclaritatea situației faptice a terenului din litigiu atât cu privire la afectarea lui de către strada -, cât și a porțiunii de teren afectate sau nu de această stradă.
Cum instanța de fond a soluționat cauza în lipsa totală a unor probe care să clarifice aceste aspecte și să stabilească amplasamentul exact al străzii -, se impune desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare. Cu ocazia rejudecării instanța de fond va administra probe pentru a stabili data la care a fost înființată strada toamnei pentru a raporta la data intrării în vigoare a legii 33/1994, precum și o expertiză topografică pentru a se stabili dacă strada - afectează top. nr.14810/20 din CF nr.10272 S M, proprietatea reclamanților intimați și în caz afirmativ ce suprafață este afectată.
În consecință, Curtea de Apel în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.3 Cod procedură civilă raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă, va admite ca fondate recursurile, va casa sentința atacată, trimițând cauza spre rejudecare primei instanțe în vederea completării probațiunii în sensul celor mai sus arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondate recursurile declarate de recurenții PRIMARUL MUNICIPIULUI S M și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI S M,ambii cu sediul în S M,P-ța 25 Octombrie nr.1 în contradictoriu cu intimații reclamanți și ambii cu domiciliul în S M- împotriva Sentinței nr.240/CA din 11.06.2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o casează cu trimitere pentru o nouă judecare la aceeași instanță ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 19 noiembrie 2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - - -
Red.dec.
Jud. fond
Tehn.red./2 ex.
03.12.2008
Președinte:Marinescu SimonaJudecători:Marinescu Simona, Rițiu Roxana, Toros Vig
