Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 4460/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4460
Ședința publică din 17.12.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Eugenia Ion
Grefier: ---
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI P N-DIRECȚIA TAXE ȘI IMPOZITE în contradictoriu cu pârâții COMPANIA JUDEȚEANĂ SERV SA, GUVERNUL ROMÂNIEI și CONSILIUL JUDEȚEAN
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 10.12.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a acorda părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de azi, 17.12.2009.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată la data de 16 ianuarie 2009, în dosarul nr-, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus sesizarea Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal cu soluționarea excepției de nelegalitate a HG nr. 1356/27.12.2001 și a Hotărârii Consiliului Județean nr. 18/2003 și suspendarea judecății recursului declarat de Consiliul Local al municipiului N - Direcția Taxe și Impozite împotriva sentinței civile nr. 77 din 4 aprilie 2006 Curții de Apel Bacău -Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, până la soluționarea excepției de nelegalitate.
Excepția de nelegalitate fost invocată de recurenta Consiliul Local al Municipiului P N - Direcția Taxe și Impozite la data de 16 ianuarie 2009, susținându-se că HG nr. 1356/2001 și Hotărârea Consiliului Județean nr. 18/2003 sunt nelegale sub aspectul includerii în domeniul public al Județului N, a unor bunuri aferente rețelei de alimentare cu apă și canalizare aflate pe raza municipiului P
Au fost invocate următoarele motive de nelegalitate în privința ambelor acte administrative:
1. Încălcarea disp. art. III pct. 4 al Anexei la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, având în vedere că la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 213/1998, rețeaua de alimentare cu apă aflată pe raza municipiului P N nu era o rețea de alimentare realizată în sistem zonal sau microzonal, astfel că nu putea intra în proprietatea publică Județului N, față de disp. art. II pct. 3 din același act normativ;
2. Dacă descrierea bunurilor indicate în hotărâre ca aparținând Județului N ar include și terenuri aflate pe raza municipiului P N, aferente rețelei de alimentare cu apă, hotărârea ar contraveni art. II pct. 3 al Legii nr. 213/1998.
S- subliniat faptul că, aparțin județului doar terenurile aferente stațiilor de tratare a apei, iar nu și terenurile aferente rețelelor de alimentare cu apă, chiar dacă aceste rețele sunt realizate în sistem zonal sau microzonal.
3. HG nr. 1536/2001 ar fi nelegală și în măsura în care prin aceasta s-ar stabili că aparțin Județului N elemente ale rețelei de canalizare de pe raza municipiului P N sau terenuri aferente acestei rețele, deoarece art. III pct. 4 al Anexei la Legea nr. 213/1998 prevede explicit că rețelele de canalizare și terenurile aferente aparțin municipiului, orașului sau comunei iar nu și județului.
La Curtea de Apel București - Secția a VIII Contencios Administrativ și Fiscal, cauza a fost înregistrată sub nr. 9767/2007.
În vederea soluționării excepției de nelegalitate s- dispus citarea în cauză, în calitate de reclamant, a Consiliului Local al Municipiului P N - Direcția Taxe și Impozite, autorul excepției de nelegalitate, iar în calitate de pârâți a Guvernului României, Consiliului Județean N și Companiei Județene Serv SA.
Pârâtul Guvernul României formulat întâmpinare la data de 21.05.2009, prin care solicitat respingerea excepției de nelegalitate, în principal, ca inadmisibilă, și în subsidiar, ca neîntemeiată, pentru următoarele motive.
Excepția de nelegalitate nu poate fi primită, în sensul înlăturării aplicării disp. art. 4 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, raportat la data emiterii HG nr. 1356/2001, precum și la disp. art. 4 din Legea nr. 554/2004.
HG nr. 1356/2001 este un act administrativ cu caracter individual, întrucât privește atestarea domeniului public al unităților administrativ-teritoriale din județul N, ca persoane juridice.
Dispozițiile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care permit cenzurarea fără limită de timp, pe calea incidentală excepției de nelegalitate, actelor administrative cu caracter individual emise anterior intrării în vigoare Legii nr. 554/2004, contravin: dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și practica, precum și de art. 47 din Carta drepturilor fundamentale Uniunii Europene, prin prisma atingerii aduse principiului securității și dreptului la justiție garantat de art. 6 din Convenție, precum și practicii Curții de Justiție de la Luxemburg, în cauze similare, care reținut că, atunci când partea îndreptățită să formuleze o acțiune în anulare împotriva unui act comunitar depășește termenul limită pentru introducerea acestei acțiuni, trebuie să accepte faptul că i se va opune caracterul definitiv al actului respectiv și nu va mai putea solicita în instanță controlul de legalitate al acelui act, nici chiar pe calea incidentală excepției de nelegalitate.
În consecință, cu privire la excepția de nelegalitate unui act administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 este înlăturată aplicarea disp. art. 4 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, astfel cum fost modificat prin Legea nr. 262/2007, și ale art. II alin. 2 teza finală din Legea nr. 262/2007.
În acest context, pârâtul Guvernul României invocat decizia adoptată în ședința din 26 mai 2008 de Plenul Secției de contencios administrativ și fiscal a J, precum și Decizia nr. 2307/4 iunie 2008 - Secția Contencios Administrativ și Fiscal.
Pe fondul cauzei, pârâtul Guvernul României a solicitat respingerea excepției de nelegalitate ca neîntemeiată, susținând, în esență, că obiectivele de natura celor puse în discuție de autorul excepției de nelegalitate au fost în mod corect inventariate ca aparținând domeniului public în interes județean, având în vedere dispozițiile Legii nr. 213/1998 (Lista Anexă pct. II) și dispozițiile HG nr. 548/1999 (Anexa nr. 1), că cenzurarea valabilității titlului cu care unitatea administrativ teritorială (în speță, județul N) deține obiectivele respective este de competența instanțelor de drept comun și excede cadrului procesual dedus judecății.
În subsidiar, pârâtul Guvernul României invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive față de capătul de cerere privind constatarea nelegalității Hotărârii Consiliului Județean N nr. 18/2003, în condițiile în care, raportat la disp. art. 4 din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, Guvernul nu este emitentul actului contestat.
Pârâta Compania Județeană Serv SA a formulat întâmpinare la data de 04.06.3009, prin care invocat excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate, pe motiv că actele a căror nelegalitate este invocată sunt acte administrative unilaterale cu caracter individual, adoptate anterior intrării în vigoare Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Pe fond, s- solicitat respingerea excepției de nelegalitate ca neîntemeiată, arătându-se că, raportat la legislația în vigoare la data emiterii HG nr. 1356/2001, actul administrativ atacat este legal, că reinventarierea bunurilor în acord cu legislația serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare s-a realizat de Consiliul Județean cu respectarea procedurii prevăzute de Legea nr. 213/2008.
Pârâtul Consiliul Județean Nas olicitat prin întâmpinare respingerea excepției de nelegalitate ca inadmisibilă, prin raportare la disp. art. 4 alin. 1 teza din Legea nr. 554/2004 și la faptul că nici HG nr. 1356/2001 și nici Hotărârea Consiliului Județean nr. 18/2003 nu sunt acte administrative cu caracter individual.
În situația în care se consideră că actele atacate pe calea excepției de nelegalitate ar fi acte administrative cu caracter individual, pârâtul a apreciat că reclamanta nu justifică un interes, deoarece în legătură cu bunurile care alcătuiesc rețeaua zonală de alimentare cu apă și canalizare, Municipiul P-N și nu Direcția de Taxe și Impozite (serviciu public cu personalitate juridică) ar putea invoca un eventual interes.
Pe fond, pârâtul Consiliul Județean Nas usținut că Municipiul P- nu reușit să demonstreze că bunurile ce alcătuiesc rețeaua zonală de alimentare cu apă și canalizare ar aparține domeniului său public, că prin Sentința civilă nr. 351/2006 pronunțată de Tribunalul Suceava, în dosarul nr. 94/com/caf/2006, rămasă definitivă și irevocabilă, s- stabilit că respectivele bunuri alcătuiesc un sistem zonal de alimentare cu apă ce aparține domeniului public al Județului N, în conformitate cu prevederile Legii nr. 213/1998, ceea ce conduce la concluzia că Hotărârea Consiliului Județean nr. 18/2003 este legală.
Prin încheierea din data de 15.10.2009, Curtea solicitat reclamantului, față de susținerile pârâtului Guvernul României, să indice, în mod corespunzător, imobilele sau obiectivele despre care se afirmă că în mod nelegal au fost incluse în domeniul public județean, respectiv poziția sau pozițiile acestora din Anexa la HG nr. 1356/2001.
La data de 09.12.2009, reclamantul formulat precizare la excepția de nelegalitate, în sensul că se are în vedere includerea în domeniul public al Județului următoarelor bunuri aferente rețelei de alimentare cu apă aflate pe raza municipiului N:
- captarea apei potabile care se realizează pe teritoriul comunelor și - cel, bunuri atestate ca făcând parte din domeniul public de interes județean, pozițiile 159, 160 și 161 din Anexa nr. 1 la HG nr. 1356/2001;
- aducțiunea și distribuția apei potabile pe teritoriul comunei - cel, Roșie, și, bunuri atestate ca făcând parte din domeniul public de interes județean, pozițiile 140, 149 din Anexa nr. 1 la HG nr. 1356/2001.
În cauză, s- administrat proba cu înscrisuri, iar în cadrul acesteia, s-a depus documentația care stat la baza emiterii actelor administrative atacate, în conformitate cu dispozițiile art. 13 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Excepția de nelegalitate invocată de reclamantul Consiliul Local al Municipiului N - Direcția Taxe și Impozite, astfel cum a fost precizată, vizează HG nr. 1356/2001 privind atestarea domeniului public al Județului N, precum și municipiilor, orașelor și comunelor din Județul N, respectiv Anexa 1 privitoare la pozițiile 140, 149, 159, 160 și 161, și Hotărârea Consiliului Județean N nr. 18/28.03.2003 privind însușirea inventarului bunurilor care alcătuiesc rețeaua zonală de alimentare cu apă și canalizare, proprietatea publică Județului
Actele atacate pe calea excepției de nelegalitate sunt acte administrative unilaterale cu caracter individual, întrucât nu conțin reglementări general și impersonale, ci se adresează unor persoane juridice determinate, respectiv unităților administrativ-teritoriale din Județul N, în ceea ce privește atestarea domeniului public al acestora.
În privința excepției de nelegalitate a actelor administrativ unilaterale emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, în forma sa inițială, disp. art. II alin. 2 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 510/30.07.2007, prevăd următoarele:
" (2) Dispozițiile referitoare la excepția de nelegalitate și la garanțiile procesuale prevăzute de Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare prezentei legi. Excepția de nelegalitate poate fi invocată și pentru actele administrativ unilaterale emise anterior intrării în vigoare Legii nr. 554/2004, în forma sa inițială, cauzele de nelegalitate urmând fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ".
Prin Decizia nr. 702/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea nr. 528 din 14.07.2007, pronunțată de Curtea Constituțională, în prezenta cauză, s- reținut că disp. art. II alin. 2 din Legea nr. 262/2007 sunt conforme cu disp. art. 15 alin. 2 din Constituție care consacră principiul neretroactivității legii civile și cu exigențele impuse de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, sub aspectul principiului securității raporturilor juridice și dreptului la justiție.
În decizia menționată, Curtea Constituțională a făcut trimitere la Decizia nr. 426/10.04.2008, precizând că cele reținute în aceasta își păstrează valabilitatea, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea soluțiilor pronunțate în jurisprudența în materie Curții, sub aspectul criticilor de neconstituționalitate referitoare la încălcarea principiilor neretroactivității legii și al securității juridice.
Referitor la disp. art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 262/2007, precum și la disp. art. II alin. 2 din Legea nr. 262/2007, judecătorului național îi revine rolul de a aprecia cu privire la eventuala prioritate tratatelor referitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte, precum și cu privire la compatibilitatea și concordanța normelor din dreptul intern cu reglementările și jurisprudența comunitară, în conformitate cu disp. art. 20 alin. 2 și art. 148 alin. 2 din Constituție.
În jurisprudența sa, Curtea Europeană Drepturilor Omului reținut obligația pentru judecătorul național de a asigura efectul deplin al normelor Convenției, asigurându-le preeminența față de orice altă prevedere contrară din legislația națională, fără să fie nevoie de abrogarea acesteia de către legiuitor (Hotărârea din 26 aprilie 2007, cauza Dumitru împotriva României, publicată în Monitorul Oficial nr. 615 din 21 august 2008).
De asemenea, Curtea de Justiție de la Luxemburg a reținut, în privința rolului ce revine judecătorului național, că este de competența instanței naționale să asigure pe deplin aplicarea dreptului comunitar, îndepărtând sau interpretând, în măsura necesară, un act normativ național, precum legea generală, privind dreptul administrativ, care i s-ar opune. Instanța națională poate pune în aplicare principiile comunitare ale securității juridice și protecției încrederii legitime în aprecierea comportamentului atât al beneficiarilor fondurilor pierdute, cât și al autorităților administrative, cu condiția ca interesul Comunității să fie pe deplin luat în considerare (Hotărârea din 13 martie 2008, cauzele conexate C-383/06 și C-385/06).
În considerarea reglementărilor comunitare, jurisprudenței Curții Europene Drepturilor Omului și Curții de Justiție de la Luxemburg, instanța va înlătura aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 262/2007, și ale art. II alin. 2 teza finală din Legea nr. 262/2007, reținând că acestea contravin dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția europeană drepturilor omului și în practica, precum și de art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prin prisma atingerii aduse principiului securității și dreptului la justiție garantat de art. 6 din Convenție.
Curtea de Justiției de la Luxemburg a reținut că, atunci când partea îndreptățită să formuleze acțiune în anulare împotriva unui act comunitar depășește termenul limită pentru introducerea acestei acțiuni, trebuie să accepte faptul că i se va opune caracterul definitiv al acțiunii respectiv și nu va mai putea solicita în instanță controlul de legalitate al acelui act, nici chiar pe calea incidentală excepției de nelegalitate.
În vederea interpretării și aplicării unitare a legislației în materia contenciosului administrativ și fiscal, în raport de disp. art. 126 alin. 3 din Constituție și art. 18 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în ședința plenului judecătorilor Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, din data de 26 mai 2008, fost adoptată soluția de principiu referitoare la înlăturarea aplicării dispozițiilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 262/2007, în cazul excepției de nelegalitate ce vizează un act administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare Legii nr. 554.2004.
Această soluție de principiu a fost menținută în ședința plenului judecătorilor Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, din data de 16 martie 2009.
Având în vedere înlăturarea dispozițiilor menționate din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, Curtea va dispune respingerea excepției inadmisibilității excepției de nelegalitate și respingerea ca neîntemeiată excepției de nelegalitate, astfel cum fost precizată, formulată de reclamantul Consiliul Local al Municipiului P N - Direcția Taxe și Impozite.
De asemenea, va fi respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtului Guvernul României, pe considerentul că acesta are calitatea de emitent al HG nr. 1356/2001, hotărâre prin care fost atestată apartenența la domeniul public al județului bunurilor cuprinse în inventarul însușit prin Hotărârea Consiliului Județean nr. 18/28.03.2003, excepția de nelegalitate având ca obiect ambele acte administrative.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, nr. 1, sector 1.
Respinge excepția de nelegalitate, astfel cum fost precizată, formulată de reclamantul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI P N - DIRECȚIA TAXE ȘI IMPOZITE, cu sediul în P N, B-dul - nr. 27, - parter, Județul N, în contradictoriu cu pârâții COMPANIA JUDEȚEANĂ SERV SA P, cu sediul în P N, str. -. - nr. 20, județul N și CONSILIUL JUDEȚEAN, cu sediul în P N,-, Județ N, ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.12.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - ---
Red.EI
Tehnored.CB/ 6 ex.
20.01.2010
Președinte:Eugenia IonJudecători:Eugenia Ion
