Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 453/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 453

Ședința publică din data de 07 octombrie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Elonora Gheța

Grefier: - -

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, TRIBUNALUL SĂLAJ având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.

La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Acțiunea formulată este scutită de plata taxelor de timbru.

S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că, pricina se află la primul termen de judecată iar părțile litigante au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Curtea în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și reținând că părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă, rămâne în pronunțare.

CURTEA,

Prin cererea înregistrată la 26 iunie 2009 în dosar nr- reclamanții și au chemat în judecată TRIBUNALUL SĂLAJ și. Justiției și Libertăților solicitând obligarea pârâților la menținerea indemnizației de încadrare brută lunară corespunzătoare coeficientului de multiplicare 13 pentru perioada 1 decembrei 2003- 31 martie 2006, iar începând cu 1 aprilie 2006 să se procedeze la acordarea coeficientului de multiplicare 17 la care să se adauge sporurile legale cuvenite, inclusiv pentru viitor, iar apoi pârâții să fie oblgiați să plătească diferențele salariale rezultate din încadrarea reclamanților prin acordarea coeficientului de multiplicare de 12 și 12,5 în loc de 13 pentru perioada 1 decembrie 2003 - 31 martie 2006 și de 15 în loc de 17 pentru perioada 1 aprilie 2006 -și în continuare, actualizate cu indicele de inflație.

La 5.06.2009 reclamanții au invocat în fața Tribunalului Sălaj excepția de nelegalitate a Ordinelor Ministerului Justiției nr.554/23.02.2004 și nr.1108/5.05.2006 în raport cu dispozițiile art.5 din nr.OUG117/2003 și art.169 din Legea nr.53/2003.

Prin încheierea din 29 iunie 2009, TRIBUNALUL SĂLAJa suspendat soluționarea cererii formulată de reclamanți sesizând Curtea de APEL CLUJ în vederea soluționării excepției de nelegalitate invocată.

Curtea analizând excepția de nelegalitate invocată reține că reclamanții și au susținut că actele normative menționate anterior sunt contrare dispozițiilor legale în vigoare la data emiterii lor. În acest sens menționează că la 31 nov.2003 ocupau funcția de judecător financiar la Colegiul jurisdicțional al Camerei de Conturi S, și în această calitate au fost salarizați conform art.56 alin.2 din Legea nr.50/1996, art.56 alin.2 din nr.OUG83/2000 și art.29 din nr.OUG177/2002 cu o indemnizație stabilită prin aplicarea unui coeficient de multiplicare corespunzător judecătorilor de curte de apel.

Se mai motivează că în baza nr.OUG177/2003 au fost preluați de către instanțele judecătorești ordinare stabilindu-li-se indemnizația lunară prin aplicarea coeficientului de ierarhizare corespunzător judecătorilor de tribunal deși conform legii trebuiau să beneficieze de indemnizația stabilită prin aplicarea coeficientului de multiplicare corespunzător judecătorilor de curte de apel.

În motivarea excepției de nelegalitate reclamanții invocă dispozițiile din nr.OUG177/2003 și dispozițiile art.169 muncii, Decizia nr.2525 din 29.06.2006 a Hotărârea nr.18969/1154/18.10.2007 a Consiliului Superior al Magistraturii și Ordinul nr.113/2008 al Procurorului general al parchetului de pe lângă

Prin înscrisul înregistrat la TRIBUNALUL SĂLAJ în data de 25.06.2009 Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat respingerea excepției de nelegalitate susținând că ordinele contestate au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale respectiv art.5 din nr.OUG117/2003. Se menționează că noțiunea de "preluare" se regăsește doar în art.2 din nr.OUG117/2003 și se referă la dosarele aflate în curs de soluționare astfel că nu se poate reține că această noțiune poate fi asimilată instituției transferului reglementată de art.169 muncii.

Referitor la dispozițiile art.39 alin.2 din nr.OUG177/2002, pârâtul arată că aceste dispoziții se referă exclusiv la salarizarea reclamanților cu coeficientul de multiplicare 13 corespunzător funcției de judecător de curte de apel, dar aceștia nu au avut niciodată dobândit și recunoscut gradul de judecător de curte de apel, fiind numiți prin decret prezidențial fără a beneficia de instituția "promovării pe loc".

Este necontestat că reclamanții au exercitat funcția de judecători financiari în cadrul Camerei de Conturi S la Colegiul Jurisdicțional S, fiind salarizați cu coeficientul de multiplicare 13 corespunzător funcției de judecător de curte de apel, conform Legii nr. 50/1996 art 56 alin 2 și OUG nr. 177/2002.

De asemenea este de necontestat că în baza OUG nr. 117/2003, așa cum rezultă din conținutul art. 5 al acestui act normativ, judecătorii financiari inspectori și judecătorii financiari, în funcție de data intrării în vigoare a acestei ordonanțe, urmau a fi propuși de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numiți prin decret al Președintelui României, în funcție de judecători la instanțele judecătorești prevăzute la art. 2, în raport de opțiunile acestora.

Reclamanții s-au aflat într-o astfel de situație la data intrării în vigoare a OUG nr. 117/2003 respectiv erau stabilite drepturile bănești lunare prin aplicare coeficientului de multiplicare 13.

În momentul în care au fost numiți judecători în cadrul Tribunalului Sălaj li s-au stabilit drepturile salariale prin aplicarea unui coeficient de multiplicare de 12,5 respectiv 12. așa cum rezultă din anexa la Ordinul nr. 554/C/23 februarie 2004 (7-8 dosar tribunal) situație menținută și prin ordinul emis ulterior cu nr. 1108/C/5 mai 2006 (40 dosar tribunal).

Potrivit art. 32 alin 2 din Ordonanța de Urgență nr. 177/2002 "Judecătorii financiari din cadrul colegiilor jurisdicționale ale camerelor de conturi județene, respectiv a municipiului B, precum și procurorii financiari de pe lângă camerele de conturi se salarizează cu coeficienții de multiplicare prevăzuți la cap A al anexei nr. 1 pentru funcții similare din cadrul curților de apel și al parchetelor de pe lângă aceste instanțe".

La data intrării în vigoare a OUG nr. 117/2003 erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 92/2003, iar potrivit dispozițiilor art. 47 "judecătorii și procurorii, cu excepția celor stagiari, sunt numiți prin decretul Președintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Conținutul art. 5 din OUG nr. 117/2003 se referă la "numire", ceea ce atestă că nu a avut loc un transfer sau promovare a judecătorilor financiari în sensul art. 69 din acest act normativ.

Numirea s-a făcut la instanța la care aceștia au optat.

OUG nr. 117/2003 nu conține dispoziții speciale cu privire la judecătorii financiari numiți în condițiile menționate anterior, astfel că devin incidente principiile și normele de drept comun.

Dispozițiile de drept comun se regăsesc în art. 169 Codul muncii potrivit cărora în cazul în care se produce un transfer al întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acesteia către alt angajator, salariații beneficiază de protecția drepturilor lor potrivit legii, toate drepturile cedentului care decurg dintr-un contract sau un raport de muncă existent la data transferului, fiind transferate integral către cesionar.

Aceste dispoziții de drept comun sunt în concordanță și cu normele comunitare, respectiv cu art. 3 secțiunea a II-a din Directiva nr. 77/187/din 14 februarie 1977

Prin urmare fiind vorba de o preluare a activității Curții de Conturi a României de către instanțele judecătorești, salarizarea judecătorilor numiți în magistratură în condițiile art. 5 din OUG nr. 117/2003 și art. 47 din Legea nr. 92/1992, în vigoare la acel moment, trebuia făcută prin păstrarea coeficientului de multiplicare de care judecătorii financiari au beneficiat, în acord cu normele de drept comun menționate.

Apărările formulate de Ministerul Justiției și Libertăților în sensul că reclamanții nu au beneficiat de instituția "promovării pe loc", pentru a fi încadrați cu un coeficient specific judecătorilor de pe lângă Curtea de Apel, întrucât nu li s-a recunoscut niciodată gradul profesiei de judecători de curte de apel, aceștia fiind doar salarizați cu coeficientul de multiplicare 13, confirmă cele menționate anterior.

Astfel în cauză nu este în discuție dobândirea gradului profesional de judecător de curte de apel sau de promovarea în acest grad profesional cu dreptul de a fi salarizat conform acestui grad.

În cauză se evidențiază nelegalitatea actelor administrative întrucât, în absența unor norme speciale, nu s-au păstrat drepturile salariale ale judecătorilor financiari inspectori sau judecători financiari, în raport cu normele de drept comun.

Drept consecință, în baza tuturor considerentelor reținute anterior, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Curtea va admite cererea formulată de reclamanți și va constata nelegalitatea Ordinului nr. 554/C/2004 și a Ordinului nr. 1108/C/2006 emise de Ministerul Justiției și Libertăților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepția de nelegalitate invocată de reclamanții domiciliată în Z- județul S la TRIBUNALUL SĂLAJ și domiciliat în Z- la TRIBUNALUL SĂLAJ.

Constată nelegalitatea Ordinelor nr. 554/C/23.02.2004 și nr. 1108/C/5.05.2006 în raport cu dispozițiile art.5 din OUG nr. 117/2003 și ale art. 169 din Legea nr. 53/2003.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 7 octombrie 2009.

PREȘEDINTE GREFIER

- - -

Red./Sz.

6 ex./26.10.2009

Președinte:Elonora Gheța
Judecători:Elonora Gheța

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 453/2009. Curtea de Apel Cluj