Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 462/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINȚA Nr. 462

Ședința publică de la 27 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriel Viziru

Grefier - -

S-a luat în examinare excepția de nelegalitate a HG853/2006 invocată de către reclamanții PRIMARUL MUNICIPIULUI C și CONSILIUL LOCAL C, cererile de intervenție formulată de intervenienții C, și an și cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în favoarea pârâtului Guvernul României.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic pentru reclamanții PRIMARUL MUNICIPIULUI C și CONSILIUL LOCAL C, avocat pentru intimatul Consiliului Local de - Comisia Locală de aplicare a Fondului Funciar, intimații, M, G - personal și în calitate de procurator pentru intimatul -, M, M, D, intimații moștenitori, intervenientul, intervenientul reprezentat de avocat, intimații, G, D, G, V, M, reprezentați de avocat, lipsind intervenienții și C, intimații PREFECTURA JUDEȚULUI D-COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR, GBP., M G, - moștenitor, I, I, D, AN, intimații moștenitori A, ȘI pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, IA,

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care;

La interpelarea instanței, intervenientul arată că nu a fost parte în dosarul civil.

Instanța pune în discuție admisibilitatea în principiu a cererilor de intervenție formulate de intervenienții C, și an raportat la dispozițiile art. 4 din legea contenciosului administrativ.

Intervenientul, lasă la aprecierea instanței soluționarea acestei excepții.

Consilier juridic arată că în situația în care intervenienții au fost parte în dosarul civil au calitatea de intimați în cauza de față iar în situația în care aceștia nu au fost parte, este inadmisibilă intervenția.

Avocat pentru intimatul Consiliului Local de - Comisia Locală de aplicare a Fondului Funciar solicită respingerea cererilor de intervenție ca inadmisibile fiind formulate în fața instanței de contencios de către persoane care nu au avut calitate în cauza civilă.

Avocat arată că sunt inadmisibile cererile de intervenție.

Se acordă cuvântul asupra excepției de nelegalitate a HG853/2006 invocată de către reclamanții PRIMARUL MUNICIPIULUI C și CONSILIUL LOCAL C, și asupra cererii de intervenție accesorie formulată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în favoarea pârâtului Guvernul României.

Consilier juridic solicită admiterea excepției pentru motivele arătate în scris. Interesul în promovarea excepției îl reprezintă faptul că suprafața de teren este necesară pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Cu privire la cererea de intervenție accesorie formulată de solicită respingerea.

Avocat pentru intimatul Consiliul Local de - Comisia Locală de aplicare a Fondului Funciar arată că nu există nicio încălcare a dispozițiilor legale și de asemenea nu se poate printr-o excepție de nelegalitate să se rezolve o problemă de fond, respectiv constituirea dreptului de proprietate pentru diferite categorii de persoane îndreptățite la aceasta. Pe cale de consecință solicită respingerea excepției și admiterea cererii de intervenție formulată de.

Avocat solicită admiterea excepției de nelegalitate așa cum a fost formulată și respingerea cererii de intervenție formulată de.

Intimații prezenți arată că sunt de acord cu susținerile reprezentantului intimatului Consiliul Local de însă, lasă la aprecierea instanței cu privire la excepția de nelegalitate precum și cu privire la cererea de intervenție formulată de.

CURTEA

Asupra cauzei de față:

Prin încheierea de ședință din 17 aprilie 2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Dolj Secția civilă a sesizat Curtea de Apel Craiova, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, în temeiul art. 4 alin. 1 din Legea 554/2004 cu soluționarea excepției de nelegalitate a HG 853/2006, privind înființarea unor stațiuni de cercetare dezvoltare agricolă în domeniul legumiculturii prin reorganizarea unor stațiuni de cercetare și producție agricolă în domeniul legumiculturii, invocată de pârâtul Consiliul Local

În fapt, acesta a susținut că prin Hotărârea nr. 110/2005 a Comisiei Județene de aplicare a legii fondului funciar s-a luat act de prevederile art. 223din Legea 525/2004 și s-a trecut la preluarea terenului ce face obiectul litigiului.

S-a arătat că la baza includerii suprafețelor de 150,42 ha și respectiv 80,38 ha din Anexa 7 la Legea 525/2004 a stat propunerea Prefectului Județului D, în vederea trecerii suprafeței de 253,95 ha ( 150,42 ha de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă, 80,38 ha de la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru și 23,1519 ha de la ) din domeniul public în domeniul privat al statului și punerea acesteia la dispoziția comisiei locale de fond funciar

S-a mai arătat că în anexa 7 la Legea 525/2004 s-au prevăzut suprafețele de teren agricol care trec din domeniu public în domeniul privat al statului pentru reconstituirea dreptului de proprietate la poziția 2 fiind menționată Stațiunea de cercetare dezvoltare agricolă cu suprafața de 150,42 ha. iar la poziția 17 Stațiunea de cercetare dezvoltare pentru legumicultură, cu suprafața de 80,38 ha. însă aceste prevederi nu au fost respectate de un act normativ inferior ca forță juridică elaborat ulterior, respectiv HG 853/2006.

Guvernul României a formulat întâmpinare, solicitând respingerea excepției de nelegalitate a HG 853/2006 invocată de pârât, susținând în acest sens că la elaborarea acestui act normativ au fost respectate dispozițiile Legii 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin HG nr.50/2005, proiectul fiind vizat de, MFP, MAI, și Ministerul Justiției.

A precizat pârâtul că proiectul a fost vizat atât de Consiliul Legislativ, cât și de către Consiliul Economic și Social.

În interesul Guvernului României a formulat cerere de intervenție accesorie Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, susținând că la adoptarea HG 853/2004 au fost avute în vedere prevederile Legii 290/2002, privind organizarea și funcționara unităților de cercetare și dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și Academiei de Științe Agricole și G, OUG nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică aprobată prin Legea 324/2003, cu modificările ulterioare.

A mai arătat intervenientul că actele administrative se bucură de o prezumție de autenticitate și veridicitate, și anume calitatea de a conține fapte adevărate, întrucât sunt elaborate în executarea legii.

La termenul de judecată din 4 iunie 2007, Consiliul Local Cap recizat oral prin reprezentantul său că excepția de nelegalitate invocată vizează anexele 1 c și 1 e din HG 853/2006.

Prin sentința nr. 228 02 iulie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr- s-a admis în parte cererea formulată de reclamantul CONSILIUL LOCAL DE - COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR în contradictoriu cu pârâții PREFECTURA JUDEȚULUI D - COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR, CONSILIUL LOCAL C, AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, din C, M, M, M, M, G, C, -, G, GBP., M G, G, D și D, D, M, D, -, -, I, G, I, Șt, a, an, ia, și GUVERNUL ROMÂNIEI.

S-a constat nelegalitatea anexei 1 e la HG nr.853/2006 și s-a respins celălalt petit precum și cererea de intervenție accesorie formulată de.

Pentru a se pronunța astfel Curtea a constat și reținut următoarele:

Prin Legea 525/25.11.2004 a fost aprobată OUG 1654/2004 pentru modificarea și completarea Legii 290/2002, privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și Academiei de Științe Agricole și Silvice G.

Art. 8 alin. 1 din Legea 290/2002, astfel cum a fost modificat prin Legea 525/2004, stipulează că bunurile imobile aflate în administrarea și/sau concesionarea institutelor, centrelor și stațiunilor de cercetare, dezvoltare din domeniul agriculturii, a unităților și instituțiilor de învățământ agricol și silvic, a unităților de cercetare dezvoltare aflate în structura unor regii sau companii naționale din domeniul agricol și a centrelor de perfecționare profesională în agricultură, aparțin domeniului public al statului sau trec după caz în administrarea acestora pe durata obiectului de activitate.

Dispozițiile art. 223din aceeași lege prevăd că suprafețele de teren trecute potrivit Legii 147/2004 în administrarea institutelor și unităților arătate la art.8, rămân definitiv și irevocabil în administrarea acestora cu excepția terenurilor agricole prevăzute la anexa 7, necesare reconstituirii dreptului de proprietate privată persoanelor îndreptățite, solicitate în baza Legii 18/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare.

La anexa 7 din lege s-au prevăzut expres suprafețele de teren agricol, care trec din domeniul public în domeniul privat al statului pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Astfel, conform pozițiilor 2 și 17 din această anexă, terenurile în suprafață de 150,42 ha și 80,38 ha aflate în administrarea Stațiunii de cercetare și dezvoltare agricolă și respectiv Stațiunii de cercetare și dezvoltare pentru legumicultură au trecut în domeniul privat al statului pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Ulterior, prin HG 853/2006, privind înființarea unor stațiuni de cercetare dezvoltare agricolă în domeniul legumiculturii prin reorganizarea unor stațiuni de cercetare și producție agricolă în domeniul legumiculturii, conform anexei 1e, au fost transmise Comisiei locale de aplicare a Legii 18/1991, 80,38 ha teren pentru reconstituirea dreptului de proprietate, deși în Anexa 7 la Legea 525/2004 se prevăzuse trecerea a 150,42 ha, cu această destinație.

Prin urmare, anexa 1 e la HG 853/2006 cuprinde teren mai puțin decât C prevăzut la anexa 7 poziția 2 la Legea 525/2004, încălcându-se astfel dispozițiile art. 223din această lege.

Referitor la anexa 1 c la HG 853/2006, s-a constat că prin această anexă au fost identificate suprafețe totalizând 224,37 ha teren aflat pe raza Municipiului C, care au fost date în administrarea Stațiunii de cercetare dezvoltare pentru legumicultură.

Această operațiune a fost făcută în conformitate cu articolul unic pct. 8 din Legea 147/2004, de aprobare a OUG nr.78/2003, pentru modificarea și completarea Legii 290/2002, care prevede suprafețele de teren agricole necesare instituțiilor publice de cercetare și care, aparținând domeniului public al statului, se dau în administrarea acestora prin hotărâre de guvern.

De asemenea, prin art. 223din Legea 525/2004 se dispune că suprafețele de teren trecute în baza Legii 147/2004, în administrarea instituțiilor de cercetare dezvoltare - între acestea fiind și stațiunile de cercetare dezvoltare - rămân irevocabil în administrarea acestora, cu excepția terenurilor din anexa 7, necesare reconstituirii dreptului de proprietate.

În consecință, s-a reținut că anexa 1 c nu cuprinde prevederi care exced Legii 525/2004, întrucât competența de a trece un teren aflat în domeniul public al statului, în administrarea unei stațiuni de cercetare dezvoltare aparține Guvernului României, conform ar. 8 alin. 3 din Legea 147/2004 și nu există nici un temei care să conducă la constatarea nelegalității acestei anexe.

S-a avut în vedere și faptul că instanța de contencios administrativ sesizată cu soluționarea unei excepții de nelegalitate a unui act administrativ nu poate să verifice decât legalitatea, nu și temeinicia actului.

Prin decizia nr. 2245 din 2 iunie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr- s-au admis recursurile declarate de Agenția Domeniilor Statului, Guvernul României și Primarul mun. C împotriva acestei sentințe și a încheieri ulterioare prin care s-a soluționat cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de Primarul mun.

S-a casat în tot sentința atacată și în parte încheierea în ce privește cererea Primarului mun. C de îndreptare eroare materială strecurată în dispozitivul acestei sentințe legale.

S-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Pentru a se pronunța astfel Înalta Curtea reținut că prin Legea nr. 525/2004 privind aprobarea OUG nr. 64/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2002 a intrat în vigoare la data de 30.11.2004.

Ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 525/2004, la data de 16.07.2005 a intrat în vigoare Legea nr. 232/2005 privind aprobarea OUG nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002.

Pe cale de consecință, s-a reținut că, art. 223din Legea 290/2002 a fost modificat prin Legea nr. 525/2004, iar apoi a mai fost modificat prin Legea nr. 232/2005, în cuprinsul acestui articol legiuitorul nefăcând nici o trimitere la Anexa nr. 7. Mai mult, la punctul 14 din Legea nr. 232/2005 se prevede expres faptul că "Anexa nr. 7 se abrogă".

În raport de această situație rezultată din succesiunea legilor în timp s-a arătat că instanța de fond trebuia, de asemenea, să manifeste rol activ și să pună în vedere autorului excepției de nelegalitate să facă precizările cuvenite, cu atât mai mult cu cât în cuprinsul cererii în care a fost invocată excepția de nelegalitate, rezultând că autorul acesteia a avut în vedere numai dispozițiile art. 223din Legea nr. 525/2004 nu și forma acestuia de la momentul emiterii actului administrativ în discuție.

Primind cauza spre rejudecare Curtea a înregistrat-o la nr-, dispunând citarea părților.

La data de 13 nov. 2008 numita a formulat cerere de intervenție în prezenta cauză invocînd în esență îndreptățirea sa la constituirea dreptului de proprietate ca urmare a calității de Luptător pentru Române din 2.

Deși, potrivit celor statuate de instanța de recurs la mai multe termene s-a pus în vedere în mod expres autorilor excepției de nelegalitate să își precizeze excepția ce face obiectul cauzei, aceștia nu au formulat precizare la acțiune, ci Primarul mun. Cai nvocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. 14 din Legea nr. 232/2005 privind aprobarea OUG nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare - dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "G - ".

La data de 17 nov. 2008 a formulat cerere de intervenție și numitul, invocând de asemenea îndreptățirea sa la constituirea dreptului de proprietate ca urmare a calității de Luptător pentru Române din 2.

Prin încheierea din 11 2008 a fost sesizată Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate formulată de reclamantul Primarul mun. C, referitor la pct. 4 din articolul unic al Legii 232/2005 în ceea ce privește includerea prin aceasta în cuprinsul OUG 29/2005 a punctului 14 din cuprinsul art. I al acestui act normativ.

Prin decizia nr. 796 din 19 mai 2009 Curtea constituțională a respins excepția de neconstituționalitate invocată în cauză, fiind reluat cursul judecății în fața instanței de contencios administrativ.

La data de 21.10.2009 a formulat cerere de intervenție în nume propriu și numitul, invocând la rândul său îndreptățirea sa la constituirea dreptului de proprietate ca urmare a calității de Luptător pentru Române din 2.

Referitor la cererile de intervenție formulate în cauză de intervenienții, și se va reține inadmisibilitatea acestora pentru următoarele argumente:

Raportat la obiectul cauzei, excepție de nelegalitate, sunt pe deplin incidente în speță, dispozițiile art. 4 alin. 2 teza I din legea 554/2004, care delimitează cadrul procedural în care se desfășoară judecata excepției de nelegalitate, statuând că au calitate procesuală în această categorie de cauze, părțile litigiului în care s-a invocat excepția de nelegalitate și organul emitent al actului administrativ arătat ca fiind nelegal.

În consecință, alte persoane, terțe de procesul în care s-a invocat excepția de nelegalitate, nu au calitate procesuală și nici nu pot interveni în interes propriu în procesul în care se soluționează excepția de nelegalitate.

Această consecință, rezultă de altfel și din caracterul excepției de nelegalitate, acela de mijloc de apărare, ce poate avea influență numai asupra procesului în care s-a invocat (art. 4 alin. 4 din Legea 554/2004), neputând deci nici dăuna și nici folosi terților față de litigiul de fond, ce nu au astfel nici interes să intervină în nume propriu în soluționarea excepției de nelegalitate, ci eventual, în raport de temeiurile invocate prin cererile analizate, în dosarul de fond.

Tot referitor la cererile de intervenție analizate se reține că, deși intervenienții și nu au precizat expres dacă înțeleg să formuleze cereri de intervenție în interes propriu sau în interesul unei părți din proces și punându-se în discuția intervenientului, prezent la termenul de judecată de astăzi, acest aspect, nu a fost în măsură să aprecieze caracterul cererii sale, acestea prin motivul invocat în cuprinsul lor, respectiv dreptul propriu la constituirea dreptului de proprietate, similar argumentelor aduse de intervenientul ce și-a caracterizat în mod expres cererea de intervenție ca fiind în interes propriu, nu pot fi calificate decât ca intervenții în interes propriu, inadmisibile potrivit argumentelor mai dezvoltate.

Referitor la fondul prezentei cauze, avându-se în vedere obiectul excepției de nelegalitate așa cum acesta a fost determinat de autorii excepției, cele statuate prin decizia de casare pronunțată în primul ciclu procesual și care constituie probleme de drept dezlegate, obligatorii pentru judecătorul fondului potrivit art. 315 alin. 1 cod procedură civilă, precum și cele statuate de Curtea Constituțională asupra excepției de neconstituționalitate invocată în cauză se reține că excepția de nelegalitate invocată este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

În speță, se invocă nelegalitatea anexelor 1 c și 1 e ale HG 853/2006, publicată în Of. 599 din 11 iulie 2006, privind înființarea unor stațiuni de cercetare dezvoltare agricolă în domeniul legumiculturii prin reorganizarea unor stațiuni de cercetare și producție agricolă din domeniul legumiculturii, prin care s-a înființat Stațiunea pentru Cercetare și Dezvoltare în, alături de Stațiunea pentru Cercetare și Dezvoltare în, ce nu are legătură cu prezenta cauză.

Prin anexa 1 c se dau datele de identificare a suprafețelor de teren din domeniul public al statului care se dau în administrarea Stațiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru pentru o suprafață totală de 224,37 ha.

În anexa 1e se dau datele de identificare a suprafețelor de teren aflate în domeniul public al statului și aflate în administrarea Agenției Domeniului Statului, care se trec în domeniul privat al statului și se transmit comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, pentru suprafața de 80,38 ha, suprafață aflată la com..

Autorii excepției de nelegalitate critică HG 853/2006 prin prisma nerespectării art. 223din Legea 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "G - ".

Potrivit dispozițiilor art. 223din Legea 290/2002 în forma lor în vigoare la data adoptării HG 853/2006, modificate printr-o succesiune de acte normative, din care ultimul era la acea dată Legea 232/2005 de aprobare a OUG 29/2005 pentru modificarea Legii 290/2002:

"Suprafețele de teren trecute, potrivit Legii nr. 147/2004, în administrarea institutelor, unităților, centrelor, stațiunilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, precum și a instituțiilor de învățământ superior agricol și silvic rămân în administrarea acestora, cu excepția terenurilor agricole preluate de la foștii proprietari și solicitate de persoanele îndreptățite la reconstituire, precum și a celor prevăzute în anexa nr. 61. Terenurile aparținând foștilor proprietari, dar indispensabile activității de cercetare-dezvoltare, colecțiile de material biologic, loturile demonstrative, suprafețele destinate producerii de sămânță și material de plantat din verigi superioare, testărilor tehnologice și terenurile pentru producerea furajelor necesare animalelor de experiență și producție, plantațiile cu rol in ameliorare, parcelele amenajate special pentru experimentări multianuale, în care s-au investit sume importante dificil de recuperat sau care implică investiții noi considerabil de mari, vor fi păstrate în administrarea unităților de profil."

De asemenea pct. 14 al articolului unic al Legii 232/2005, face mențiunea că anexa 7 din Legea 290/2002 se abrogă.

Pe întreg parcursul procesului autorii excepției de nelegalitate au susținut că HG853/2006, este nelegală în raport de dispozițiile Legii 290/2002 în forma sa anterioară Legii 232/2005 respectiv art. 223alin 1 din această lege potrivit cărora:

"Suprafețele de teren trecute, potrivit Legii nr. 147/2004, în administrarea institutelor, unităților, stațiunilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, a centrelor de perfecționare agricolă, precum și a instituțiilor de învățământ superior agricol și silvic rămân definitiv și irevocabil în administrarea acestora, cu excepția terenurilor agricole prevăzute în anexa nr. 7, necesare reconstituirii dreptului de proprietate privată persoanelor îndreptățite, solicitate în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completarile ulterioare."

De asemenea în anexa 7 din Legea 290/2002 în această variantă se preciza că trec din domeniul public în domeniul privat al statului pentru reconstituirea dreptului de proprietate suprafața de 150,42 ha teren de la Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă și 80,38 ha teren de la Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru.

Din prezentarea actelor normative de mai rezultă că HG 853/2006 nu poate fi reținută ca nelegală în raport de conținutul Legii 290/2002 în forma sa în vigoare la momentul elaborării și ulterior intrării în vigoare a actului administrativ a cărui nelegalitate se solicită a se constata.

Mai mult, HG 853/2006 nu ar fi putut fi apreciată ca nelegală nici dacă Legea 290/2002 nu ar fi fost modificată prin Legea 232/2005, deoarece așa cum s-a reținut mai prin anexele hotărârii de guvern indicate ca nelegale se prevede că se trec în domeniul privat al statului și se transmit comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, suprafața de 80,38 ha, suprafață aflată la com., identică celei cuprinsă în anexa 7 la Legea 290/2002 anterior modificării sale prin Legea 232/2005.

Suprafața trecută din domeniul public al statului în domeniul privat în vederea reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prevăzută în anexa 7 la Legea 290/2002, privită în totalitate, respectiv 150,42 ha teren de la Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă și 80,38 ha teren de la Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru este evident că nu poate fi aceeași cu suprafața cuprinsă în HG 853/2006, deoarece aceasta are în vedere doar suprafața trecută în domeniul privat de la Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru, suprafață care așa cum s-a arătat mai respectă dispozițiile chiar și dispozițiile Legii 290/2002 în forma sa în vigoare anterioară modificării prin Legea 232/2005.

În consecință, potrivit art. 4 din Legea 554/2004 excepția de nelegalitate formulată în cauză urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, fiind admisă în aceste condiții cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtului Guvernul României formulată de către intervenientul accesoriu

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția de nelegalitate a nr.HG 853/2006 invocată de către reclamanții PRIMARUL MUNICIPIULUI C și CONSILIUL LOCAL C în dosarul nr-, Tribunalul Dolj Secția civilă în contradictoriu cu pârâții Consiliului Local de - Comisia Locală de aplicare a Fondului Funciar, M, G, -, M, M, D, intimații moștenitori, G, D, G, V, M, PREFECTURA JUDEȚULUI D-COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR, GBP., M G, - moștenitor, I, I, D, AN, intimații moștenitori A, GUVERNUL ROMÂNIEI, IA,

Admite cererea de intervenție accesorie a în interesul pârâtului Guvernul României.

Respinge cererile de intervenție formulate de intervenienții, și.

Cu recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 27 2009

Președinte,

- -

Grefier,

- -

Red. Jud.

7 Ex.

Președinte:Gabriel Viziru
Judecători:Gabriel Viziru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 462/2009. Curtea de Apel Craiova