Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 464/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 464
Ședința publică de la 27 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru
Grefier - -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în C,-, -C,. 1, jud D în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR cu sediul în B, nr. 1A, sector 1, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat avocat pentru reclamantul -, lipsind pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței întâmpinarea depusă la dosar de pârât precum și înscrisurile atașate acesteia.
S-a arătat cererea de judecarea cauzei în lipsă formulată de pârât, prin întâmpinarea depusă la dosar, în temeiul dispozițiilor art.242(2).
Avocat pentru reclamantul -, arată că a observat întâmpinarea și înscrisurile atașate acesteia și nu solicită termen.
Depune înscrisuri, respectiv bilet de externare, scrisoare medicală, rețetă medicală, analize medicale și certificate de concediu medical. Susține că prin înscrisurile depuse face dovada de fapt și de drept a acțiunii.
Curtea constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul asupra acțiunii.
Avocat pentru reclamantul -, susține că ordinul a cărei suspendare o solicită a fost comunicat reclamantului în perioada în care acesta se afla în incapacitate temporară de muncă fiind internat în spital fapt cunoscut de șeful ierarhic direct întrucât anterior solicitase acordarea concediului de odihnă pentru investigații medicale.
Mai susține că nu poate fi reținut motivul invocat de organul emitent în sensul că motivul încetării raportului de serviciu l-a constituit pensionarea pentru limită de vârstă întrucât această calitate de pensionar reclamantul a dobândit-o înainte de a fi numit în funcția de director în minister.
Față de cele susținute precum și cele arătate în acțiune consideră că s-a făcut dovada îndeplinirii celor două condiții prevăzute de art.14 din Legea 554/2004 și pe cale de consecință solicită admiterea cererii de suspendare a executării ordinului nr. II/8339/20.10.2009 emis de pârât.
CURTEA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 04.11.2009 reclamantul, a chemat în judecată în calitate de pârât Ministerul Administrației și Internelor solicitând suspendarea executării ordinului nr. 11/8339/20.10.2009, emis de către ministrul interimar al administrației și internelor.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin ordinul a cărui suspendare o solicită, ministrul administrației și internelor a dispus încetarea raportului său de serviciu cu ministerul ca urmare a pensionării pentru limită de vârstă.
S-a susținut că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 14 din legea 554/2004, privind suspendarea executării acestui act administrativ, invocându-se următoarele argumente:
Reclamantul a inițiat împotriva ordinului ministrului procedura administrativă prealabilă, prevăzută de dispozițiile art. 7 din legea 554/2004, solicitând autorității iminente anularea acestuia.
Referitor la cazul bine justificat reclamantul a susținut că ordinul contestat i-a fost comunicat în perioada în care se afla în incapacitate temporară de muncă, respectiv internat în spital pentru tratarea unor probleme de sănătate care s-au agravat.
De altfel, secretarul de stat (șeful său ierarhic direct) și ministrul cunoșteau problemele sale de sănătate, întrucât anterior, în data de 20.10.2009, a solicitat prin cererea nr. 5167/LG/2009, acordarea a 25 de zile de concediu legal de odihnă, restant din anul 2008, precum și a 10 zile de concediu de odihnă, aferent anului 2009, specificând că îi sunt necesare pentru investigații medicale și tratament, dovedind cu acte medicale starea sănătății sale.
S-a arătat tot referitor la cazul bine justificat că motivul încetării raportului de serviciu l-a constituit "pensionarea pentru limită de vârstă".
Or, acesta nu poate constitui motivul real ce a condus la luarea acestei măsuri, întrucât calitate de pensionar reclamantul o avea chiar înainte de a fi numit în funcția de director în minister. Astfel, ultima recalculare a pensiei este emisă sub nr. -/17.12.2008, iar ordinul de numire în funcția publică de director al Direcției Comunități Locale, Zone, Ajutor de Stat și cu Structurile Asociative în cadrul MAI. este emis în data de 13.03.2009. Așadar nu se poate pune în discuție calitatea de pensionar al reclamantului atâta timp cât nu a constituit un impediment la numirea în funcție.
În realitate, s-a arătat că ordinul contestat a fost determinat strict de considerente politice, respectiv de apartenența reclamantului la un partid diferit de cel aflat la guvernare, din care fac parte secretarul de stat, precum și ministrul interimar al
Cu privire la paguba iminentă s-a arătat că prin încetarea raportului de serviciu reclamantul pierde efectiv posibilitatea de a-mi efectua concediul legal de odihnă aferent anului 2008 sau posibilitatea compensării în bani a acestuia.
Mai mult, veniturile reclamantului se diminuează considerabil atât prin neîncasarea salariului de bază, cât și a unor drepturi bănești pe care le primea numai în exercitarea efectivă a funcției.
În dovedirea cererii s-au depus ordinul de încetare al raportului de serviciu, dovada îndeplinirii procedurii administrative prealabile, acte medicale privind starea de sănătate a reclamantului (biletul de externare din spital și certificatul de concediu medical), dovada adresării către a cererii de concediu, ultima decizie de recalculare a pensiei, datată 17,12.2008 și ordinul de numire în funcția de director, din 13.03.2009.
La data de 26.11.2009 pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, formulat întâmpinare.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că potrivit art. 14 alin. 1 din legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, suspendarea unui act administrativ se poate solicita în cazuri bine justificateșipentru prevenirea unei pagube iminente.
Pentru stabilirea existenței sau inexistenței unui caz bine justificat, trebuie avută în vedere situația celor care solicită suspendarea, și nu eventualele vicii ale actului a cărui suspendare se cere, deoarece acest lucru va fi analizat de către instanța învestită cu judecarea cererii principale de anulare a actului.
S-a arătat și că suspendarea efectelor actului atacat până la soluționarea irevocabilă a cauzei este o măsură cu caracter excepțional, care se justifică exclusiv datorită efectelor pe care actul respectiv le produce și care nu pot fi înlăturate altfel, și nu datorită unor condiții care privesc emiterea actului. Instanța de fond când hotărăște asupra cererii de suspendare nu-și poate întemeia hotărârea pe baza analizării legalității sau temeiniciei actului atacat, deoarece în acest mod s-ar antepronunța asupra unei eventuale cererii de anulare a acestui act.
Pe de altă parte s-a argumentat că și dacă instanța nu cercetează fondul cauzei, pentru a nu pronunța o soluție arbitrară, este necesar să facă un examen sumar al acesteia, pentru a vedea aparența de legalitate a actului a cărui suspendare se cere, iar reclamantul este obligat să facă dovada cererii sale.
Din acest punct de vedere s-a arătat că în cauză nu a fost administrată nicio probă care să răstoarne prezumția de legalitate de care beneficiază actul administrativ, sau măcar, să pună la îndoială această prezumție, deoarece actul de eliberare din funcție a reclamantului a fost emis ca urmare a comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, invocându-se în acest sens dispozițiile art. 98 alin. 1 lit. d din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.
În acest sens s-a precizat că la data de 20.10.2009 Casa județeană de Pensii Dat ransmis instituției pârâte, cu adresă, Decizia nr. -/08.05.2006 privind acordarea pensiei pentru muncă depusă și limită de vârstă. Decizia nr. -/17.07.2006, Decizia nr. -/08.01.2007, Decizia nr. -/11.04.2007, Decizia nr. -/04.07.2007, Decizia nr. -/08.01.2008, Decizia nr. -/17.06.2008 și Decizia nr. -/17.12.2008,
În ceea ce privește paguba iminentă, s-a arătat că deoarece reclamantul beneficia de pensie pentru limită de vârstă face ca orice consecință de natură pecuniară a ordinului de eliberare din funcție să fie atenuate, dacă nu chiar înlăturate cu totul. În lipsa unor probe care să releve existența unei diferențe consistente de remunerare între cele două funcții, apreciem că nu este îndeplinită condiția producerii unei pagube iminente.
Din acest punct de vedere s-a argumentat că la pronunțarea unei soluții, instanța va trebui să aibă în vedere nu numai existenta în sine a pagubei, ci și întinderea sa, întrucât o pagubă neînsemnată din punct de vedere cantitativ nu poate justifica soluția de admitere a cererii de suspendare, cu atât mai mult cu cât, în cazul admiterii cererii principale de anulare a actului administrativ contestat, reclamantul va putea beneficia și de restituirea diferențelor salariale.
În ceea ce privește susținerea reclamantului potrivit căreia prin încetarea raporturilor de serviciu pierde posibilitatea efectuării concediului de odihnă aferent anului 2008 sau posibilitatea compensării în bani a acestuia, s-a precizat faptul că prin adresa nr. 5167/LG/20.10.2009, instituția pârâtă i-a comunicat reclamantului faptul că poate beneficia de compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, aferent anilor 2008 și 2009.
În conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 proc.civ. s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului Ministerului Administrație! și internelor.
Analizându-se cererea formulată în cauză prin prisma probatoriului administrat se reține că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
În speță nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, modificată, pentru suspendarea executării actului administrativ, respectiv: cazul bine justificat și prevenirea producerii unei pagube iminente.
Sub aspectul cazului bine justificat, se constată că prin ordinul contestat s-a constatat încetarea de drept a raportului de serviciu al reclamantului ca urmare a comunicării deciziei privind acordarea pensiei pentru muncă depusă și limită de vârstă.
Reclamantul prin acțiunea introductivă invocă aspecte de nelegalitate a actului a cărui anulare se solicită, aspecte ce pot fi subsumate unor cazuri bine justificate în sensul art. 2 alin. 1 lit. t din Legea contenciosului administrativ respectiv împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoiala serioasă în privința legalității actului administrativ.
În acest sens se rețin argumentele că ordinul contestat i-a fost comunicat reclamantului în perioada în care se afla în concediu medical, împrejurare dovedită prin certificatele de concediu medical depuse la dosarul cauzei, precum și acela privind faptul că încă de la numirea în funcție reclamantul avea calitatea de pensionar, fapt demonstrat prin deciziile privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă depuse la dosarul cauzei.
În speță însă nu este îndeplinită condiția existenței unei pagube iminente așa cum aceasta este definită de art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004 drept prejudiciu material viitor, previzibil sau după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice ori a unui serviciu public.
Sub aspectul îndeplinirii acestei condiții, în raport de specificul speței se reține în prealabil că îndeplinirea acestei condiții nu poate fi analizată decât subsumat noțiunii de "prejudiciu material viitor, previzibil" deoarece reclamantul solicită protejarea îndreptățirii sale la funcția ocupată iar nu și sub aspectul perturbării previzibile și grave a funcționării unei autorități publice ori a unui serviciu public, deoarece acest aspect excede interesului reclamantului afirmat prin acțiunea introductivă.
Deoarece suspendarea executării este o măsură de excepție de la prezumția de legalitate de care se bucură actul administrativ, din care derivă și caracterul executoriu al acestuia, suspendarea se justifică numai dacă actul administrativ conține dispoziții a căror îndeplinire i-ar produce reclamantului un prejudiciu grav sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului, condiție care nu este îndeplinită în prezenta cauză.
În speță, raportat la calitatea de pensionar a reclamantului dovedită prin deciziile depuse la dosar nu se poate reține că prin executarea actului prin care s-a constatat încetat de drept raportul de serviciu al acestuia s-ar crea reclamantului prejudiciu grav sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului.
O eventuală diminuare a veniturilor ale reclamantului nu poate avea caracterul unei pagube iminente în sensul art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004
Se are în vedere și că în cazul admiterii cererii principale de anulare a actului administrativ contestat, reclamantul va putea beneficia și de restituirea diferențelor salariale la acel moment, astfel că eventualul prejudiciu produs reclamantului poate fi înlăturat și ulterior, după ce instanța se va pronunța pe fondul cauzei.
În consecință, instanța apreciază că în cauză nu sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privind cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube, urmând a respinge cererea privind suspendarea actului administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 27 2009
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red. jud.
4 ex.
Președinte:Gabriel ViziruJudecători:Gabriel Viziru
