Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 548/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR Nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 548/2008
Ședința publică din 2 IULIE 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
GREFIER: - -
-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ C și cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI - COMISIA PENTRU CONSTATAREA CALITĂȚII DE LUPTĂTOR ÎN REZISTENȚA în calitate de emitent al actului a cărui excepție de nelegalitate se invocă, având ca obiect excepție de nelegalitate act administrativ.
Se constată că la data de 01.07.2008 reclamantul a depus concluzii scrise.
dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 25.06.2008, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
CURTEA
Constată că prin încheierea din 25.04.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluja fost sesizată în temeiul art. 4 alin.1 din Legea nr. 554/2004 a se pronunța asupra excepției de nelegalitate a Deciziei nr. 1194/21.06.2007 emisă de Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă invocată de Direcția de Muncă și Protecție Socială C () în contradictoriu cu.
În susținerea excepției de nelegalitate, reclamantul a arătat că stabilirea drepturilor instituite de Decretul nr. 118/1990 intră în competența Comisiei care funcționează în cadrul Direcția de Muncă și Protecție Socială, că actul administrativ este nelegal pe considerentul că autoritatea emitentă a Deciziei a greșit starea de fapt dedusă spre analiză, mai precis în mod nelegal s-a apreciat că starea de fapt prezentată de petent, respectiv refuzul îndeplinirii unei obligații constituționale de apărare a țării constând în neprezentarea la încorporare pe motiv de apartenență religioasă, constituie infracțiune săvârșită din motive politice fiind încadrată la art. 2 și 3 din OUG nr. 214/1999 fără ca petentul să facă dovada că în realizarea unor scopuri politice a luptat împotriva regimului comunist.
Față de cele susținute prin întâmpinare, a solicitat respingerea excepției de nelegalitate fundamentat pe aceea că Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, care a fost constituită în baza OUG nr. 214/1999 are dreptul de a verifica dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 2, caracterul politic al infracțiunii pentru care a fost condamnat reiese din cuprinsul art. 2 din alin. 1 lit. E, că prin faptul condamnării s-a adus o restrângere a drepturilor și libertăților de conștiință și religioase.
Deși citată Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă nu a formulat întâmpinare.
Examinând așadar excepția de nelegalitate, Curtea reține următoarele:
Prin decizia nr. 1194/21.06.2007 emisă de Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă,din cadrul Ministerului Justiției, s-a acordat preotului calitatea de luptător în rezistența anticomunistă, ținând seama de prevederile art. 6, raportat la art. 1, coroborat cu art. 2 lit. E din OUG nr. 214/19999 și având în vedere că acesta a fost condamnat pentru infracțiuni săvârșite pe motive politice.
Actul normativ evocat în considerentele deciziei OUG privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, în cuprinsul art. 1 se prevede că prin prezenta se recunoaște calitatea de luptător în rezistența anticomunistă desfășurată în perioada 6.03.1945-22.12.1989 persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice sau supuse din motive politice unor măsuri administrative abuzive.
În înțelesul aceluiași act normativ, art. 2, constituie infracțiune săvârșită din motive politice, infracțiunile care au avut drept scop:
exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalității, terorii comuniste, precum și abuzul de putere din partea celor ce au deținut puterea politică
d) respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, recunoașterea și respectarea drepturilor civile și politice, economice, sociale și culturale
e) înlăturarea măsurilor de discriminare pe motive de naționalitate sau de origine etnică, de limbă ori de religie, de apartenență sau opinie politică, de avere ori de origine socială.
Același act normativ mai prevede în cuprinsul art. 4 că se înființează Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, că aceasta verifică dacă sunt îndeplinite condițiile de la art. 2 și constată calitatea de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice sau supuse din motive politice unor măsuri administrative abuzive.
Tot astfel prin art. 2 s-a prevăzut că persoanele care au calitatea (dobândită în urma constatării) de luptător în rezistența anticomunistă beneficiază de:
- restituirea în condițiile legii în măsura sau dacă aceasta nu este posibilă prin echivalent a bunurilor confiscate
- drepturile prevăzute în Decretul Lege nr. 118/1990 privind acordarea drepturilor persoanelor persecutate din motive politice
- acordarea cu prioritate de ordine și medalii prevăzute de legislația în vigoare.
Acest din urmă act normativ, Decretul Lege nr. 118/1990, ce reglementează acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice prin art. 1 prevede că: "constituie vechime în muncă și se ia în considerare la stabilirea pensiei și a celorlalte drepturi ce se acordă în funcție de vechimea în muncă, timpul cât o persoană după data de 6.03.1945 din motive politice:
- a executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătorești rămase definitive sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandate de arestare pentru infracțiuni politice
- a avut domiciliu obligatoriu
- a fost strămutată "
Același act normativ, Decretul Lege nr. 118/1990 prin dispozițiile sale, a statuat care sunt persoanele care sunt beneficiare, precum și asupra drepturilor stabilind printre altele, prin dispozițiile art. 3, art. 6, art. 2, că persoanele care s-au aflat în situațiile prevăzute de ordonanță, beneficiază de indemnizație lunară, de scutiri de plată a impozitelor și taxelor locale, asistentă medicală, prioritate la repartizarea unei locuințe.
Tot prin dispozițiile aceluiași act normativ s-a statuat că pentru stabilirea situațiilor prevăzute la art. 1 se constituie o comisie, că cererea se va depune la: Direcția de Muncă și Protecție Socială, iar asupra cererii autoritatea abilitată se va pronunța printr-o decizie motivată.
Din normele enunțate se observă că, spre deosebire de Decretul Lege nr. 118/1990 care recunoaște anumite drepturi cum ar fi vechimea în muncă pe perioada cât persoana după 1945 pe motive politice a executat o pedeapsă privativă de libertate;
În baza unei hotărâri judecătorești rămase definitive sau a fost lipsită de libertate în baza unor măsuri administrative, prin OUG nr. 214/1999, legiuitorul a circumstanțiat care sunt în concret infracțiunile politice, ce condiții trebuie să îndeplinească faptele pentru a fi incidente dispozițiile ordonanței statuând astfel prin art. 2 lit. d și e că "constituie infracțiune săvârșită din motive politice infracțiunile care au avut drept scop respectarea drepturilor și libertățile fundamentale ale omului, recunoașterea și respectarea drepturilor civile, politice, economice și înlăturarea măsurilor discriminatorii pe motive de limbă ori de religie", iar prin art. 4, s-a statuat și asupra constituirii unei comisii în măsură și abilitată să constate calitatea de luptător în rezistența anticomunistă, o alta decât comisia constituită în raport cu dispozițiile decretului lege. Ori în aceste împrejurări ale statuărilor expres prevăzute de OUG nr. 214/1999 cu privire la comisie susținerile reclamantei Direcția de Muncă și Protecție Socială C, referitoare la nelegalitatea dispoziției nr. 1194/21.06.2007 din perspectiva necompetenței autorității emitente este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.
Neîntemeiate sunt și restul susținerilor reclamantei, întrucât în înțelesul dat de OUG nr. 214/1999, infracțiunea politică o constituie și infracțiunea ce a avut drept scop înlăturarea măsurilor discriminatorii pe motive denaționalitate sau de origine, etică, limbă sau religie, precum și cele privindrespectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.Ori în acest contex, actele dosarului ce au stat la baza deciziei a cărei nelegalitate se invocă, relevă că prin sentința penală nr. 677 din 19.08.1969 pronunțată de Tribunalul Militar București în dosar nr. 596/1969, pârâtul a fost condamnat la 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64. penal pentru nesubordonare. respectiv pentru faptul că, încorporat în vederea satisfacerii stadiului militar, a refuzat să primească arma, să depună jurământ și să participe la instrucție pe motiv ca făcând parte dintr-o sectă religioasă "Martorii lui ",credința nu îi permite.
Așa cum rezultă din această hotărâre, motivul pentru care a fost condamnat pârâtul a fost acela că eraadept al cultului religios, care îl împiedicăsă primească arma sau să efectueze instrucție în contextul serviciului militar obligatoriu și în condițiile în care legislația vremii nu era stabilit un serviciu militar alternativ deși statul atunci recunoaște formal libertatea religioasă.
Prin urmare, față de actele depuse și de dispozițiile OUG nr. 214/1999 nu se poate susține că s-a făcut o greșită reținere și aplicare dispozițiilor legale. Și acestea cu atât mai mult cu cât nu trebuie omis că Guvernul României, entitate superioară autorităților administrative, inclusiv reclamantului prin declarația dată cu prilejul soluționării cauzei "Martorii lui România" (Decizia din 11 iunie 2006) admite că sancționarea inițială a reclamanților individuali pentru că nu au îndeplinit serviciul militar poate să fi reprezentat o încălcare a drepturilor stipulate în Convenție și ca atare s-a obligat să plătească conform legii, sumele cu titlu de daune și să retragă toate apelurile formulate până la această dată sau orice alte apeluri ce ar putea fi formulate ulterior și să informeze toate autoritățile guvernamentale (ministere, prefecturi.) în mod direct asupra deciziei Curții.
Ori în aceste circumstanțe, inclusiv reclamanta trebuie să aibă în vedere conținutul deciziei Curții și să nu conteste legalitatea emiterii deciziilor date de către o altă entitate ce aparține Guvernului.
Ca atare, față de cele expuse, constatând că în contextul OUG nr. 214/1999, Comisia a emis în mod legal decizia contestată pe cale de nelegalitate, iar motivele invocate de reclamantă nu sunt întemeiate, Curtea în baza art. 4 alin. 1 corelat cu dispozițiile art. OUG nr. 214/1999, va respinge demersul promovat de Direcția de Muncă și Protecție Socială
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția de nelegalitate a deciziei nr. 1194 emisă de Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă la 21.06.2007 formulată de DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ în contradictoriu cu pârâtul .
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 2 iulie 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
În, semnează
Prim-grefierul instanței
Red.
2ex./22.07.2008.
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș
