Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 588/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.588/CA
Ședința publică din data de 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 2: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier -
S-a luat în examinare recursul în contencios-administrativ declarat de recurentul reclamant, cu domiciliul în, comuna, jud. T, împotriva Sentinței civile nr.1763 din 02 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți G, G - ambii cu domiciliul în comuna, la fostul sediu al SC SA, jud. T, toți cu domiciliul în comuna, jud. T și CONSILIUL LOCAL PRIN PRIMAR - cu sediul în comuna, județ T, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde recurentul reclamant, intimații pârâți G și G, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul asupra cauzei în care grefierul de ședință evidențiază obiectul cauzei, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, stadiul procesual. Învederează că a fost atașat dosarul nr.1847/2002 al Judecătoriei Tulcea.
Recurentul reclamant depune la dosarul cauzei note scrise.
Întrebate fiind, părțile prezente precizează că nu au cereri de formulat, probe de administrat.
Curtea, luând act că nu mai sunt cereri de formulat, probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra cauzei.
Recurentul reclamant solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat pentru motivele expuse pe larg în recursul promovat și în notele scrise depuse la acest termen de judecată.
Intimații pârâți G și G, având cuvântul pe rând, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii tribunalului care este legală și temeinică.
Curtea declară dezbaterile încheiate și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului în contencios-administrativ de față;
1.Obiectul litigiului și părțile în proces
Prin încheierea de ședința din 7.04.2009 Judecătoria Tulceaa sesizat Tribunalul Tulcea cu soluționarea excepției de nelegalitate invocată de reclamantul în dosarul nr-, prin notele de ședință formulate la termenul din 3 aprilie 2009 (fila 163).
Din notele depuse la dosar reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a următoarelor acte administrative: hotărârea Consiliului Local al comunei, județ T nr. 9/22.02.2002, toate actele licitației, finalizate prin procesul-verbal de adjudecare, cu privire la terenul în suprafață de 2500 mp. revendicat, hotărârea Consiliului local -Jud. T nr. 19/21.03.2008, prin care s-a aprobat semnarea contractelor de vânzare-cumpărare în formă autentică.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că suprafața de teren în discuție a fost împărțită în mai multe suprafețe, licitată, adjudecată și preluată de pârâții în cauză, care le-au și plătit pe baza actelor administrative a căror nelegalitate este invocată.
S-a arătat că nelegalitatea actelor menționate constă în aceea că prin ele a fost aprobată și s-a făcut vânzarea terenului ce i-a fost luat reclamantului fără titlu, care nu a fost membru CAP, deși avea cerere de revendicare iar dispozițiile art.15 din Legea 54/1998, preluate prin Legea 247/2005 interzic înstrăinarea acestor terenuri în orice mod.
La termenul din 2 octombrie 2009, reclamantul prin apărător, a precizat că înțelege să invoceexcepția de nelegalitate doar cu privire la hotărârea nr. 9/22.02.2002 a Consiliului local, județ T, în raport de dispozițiile art.15 din Legea 54/1998 și ale Legii nr. 247/2005.
2.Hotărârea Tribunalului
Prin Sentința civilă nr. 1763 / 02 octombrie 2009 Tribunalul Tulceaa respins ca nefondată excepția de nelegalitate formulată de reclamant.
Pentru a dispune astfel Tribunalul Tulceaa reținut că reclamantul a înțeles să solicite, pe cale de excepție constatarea nelegalității hotărârii Consiliului local al Comunei - Jud. T nr. 9/22.02.2002 față de dispozițiile art.15 din Legea 54/1998 și ale Legii nr. 247/2005.
Prin această hotărâre Consiliul Local al Comunei - Jud. Taa probat scoaterea la vânzare prin licitație publică a unor clădiri agrozootehnice precum și a terenurilor de sub acestea și a suprafeței de 1965,5 mp. teren intravilan, aparținând domeniului privat al localității și a aprobat caietul de sarcini și taxele de participare la licitația publică.
Referitor la această vânzare la licitație, reclamantul a invocat încălcarea prevederilor art.15 din Legea nr.54/2.03.1998, privind circulația publică a terenurilor, motivat de faptul că din anul 1991 și până în prezent a solicitat în permanență Comisiei locale și Comisiei județene de fond funciar T, reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 2500 mp. teren, în baza Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 și Legii 10/2001.
Potrivit dispozițiilor art.15 alin.1 și 2 din Legea nr. 54/1998, privind circulația publică a terenurilor, în vigoare la data emiterii hotărârii Consiliului local, sunt interzise înstrăinările, sub orice formă, a terenurilor cu privire la titlul cărora există litigii la instanțele judecătorești pe tot timpul soluționării acestor litigii, înstrăinările încheiate cu încălcarea acestor prevederi sunt nule de drept.
A constat instanța că reclamantul nu a administrat nici un fel de dovezi cu privire la existența vreunui litigiu pe rolul instanței judecătorești, referitor la titlul de proprietate asupra terenului în discuție, la data emiterii hotărârii nr. 9/2002 a Consiliului local; nu a depus vreun titlu de proprietate asupra terenului revendicat, iar litigiul purtat în contradictoriu cu pârâții cumpărători ai construcțiilor având ca obiect revendicare imobiliară, nu se încadrează în cerințele textului art. 15 din Legea nr. 54/1998, întrucât nu vizează titlul de proprietate asupra terenului.
Nici faptul că de la apariția Legii nr. 18/1991 și până în prezent a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament nu se identifică cu situația reglementată de art. 15 din Legea 54/1998.
Reclamantul nu a dovedit existența vreunui litigiu cu privire la titlul de proprietate pe rolul instanțelor judecătorești, la data emiterii hotărârii, iar excepția de nelegalitate invocată se analizează prin raportare numai la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii acestei hotărâri, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 2 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ.
Referitor la inadmisibilitatea invocată de pârâți a excepției de nelegalitate, instanța a apreciat că aceasta este neîntemeiată, întrucât prevederile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 au în vedere dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ față de care se analizează excepția de nelegalitate, și nu dispozițiile de procedură în vigoare, pentru atacarea în justiție a actului administrativ menționat.
3.Recursul
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, criticând-o ca fiind nelegală din perspectiva dispozițiilor art.304 pct.7,8, 9 din Codul d e procedură civilă sub următoarele aspecte:
- instanța nu a ținut cont de faptul că cererea introductivă care face obiectul dosarului nr.1847/2002 a fost depusă în instanță înainte de expirarea termenului de validare a nr.9/2002 de către instituția prefectului, și prin urmare intrarea în vigoare a acestei hotărâri a consiliului local este în flagrantă contradicție cu art.15 din Legea nr.54/1998.
- în mod incorect a respins prima instanță excepția invocată de reclamant cu motivarea că acesta nu a probat existența vreunui litigiu cu privire la titlul de proprietate, cu toarte că a reținut numărul dosarului nr.1847/2002 pe care l-a consultat;
- vânzarea prin licitație s-a făcut în anul 2008, și conform principiului "tempus regit actum", nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 247/2005, care nu retroactivează, ci prevederile Legii nr.54/1998 care nu limitează interdicția de înstrăinare doar la litigiile privind titlurile emise conform legii fondului funciar ci se referă la terenurile cu privire la acre există litigii, pur și simplu;
- în dosarul de revendicare nr.1847/2002 s-a depus actul autentic nr. 499/344/29.06.1955, iar motivarea în fapt a hotărârii se fundamentează pe refuzul restituirii terenului în baza legii fondului funciar în condițiile în care reclamantul nu a fost membru;
Intimații pârâți G și G au depusîntâmpinarepotrivit art.308 al.2 din Codul d e procedură civilă prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
4.Curtea
Examinând recursul prin prisma criticilor aduse hotărârii de către recurent și care au fost încadrate în motivul prevăzut de art.304 pct.9, dar și potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă Curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Recurentul a înțeles să solicite, pe cale de excepție, constatarea nelegalității hotărârii Consiliului local al Comunei - Jud. T nr. 9/22.02.2002, față de dispozițiile art.15 din Legea 54/1998 și ale Legii nr. 247/2005.
Prin HCL nr. 9/22.02.2002, act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a Legii nr.554/2004, Consiliul Local al Comunei a aprobat scoaterea la vânzare prin licitație publică a unor clădiri agrozootehnice precum și a terenurilor de sub acestea și a suprafeței de 1965,5 mp. teren intravilan, aparținând domeniului privat al localității, fiind aprobat caietul de sarcini și taxele de participare la licitația publică.
Potrivit dispozițiilor cuprinse în art.4 al.2 din Legea nr. 554/2004:
(2) În cazul în care excepția de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportarela dispozițiile legale în vigoare la momentul emiteriiactului administrativ.
În atare situație legalitatea hotărârii urmează a fi examinată din perspectiva respectării dispozițiilor din art.15 din Legea 54/1998 nicidecum din Legea nr. 247/2005, act normativ ulterior adoptării hotărârii contestate.
În conformitate cu dispozițiile art.15 din Legea nr. 54/1998, în vigoare la momentul adoptării HCL nr.9/22.02.2002:
(1) Sunt interzise înstrăinările, sub orice formă, a terenurilor cu privire la titlul cărora există litigii la instanțele judecătorești, pe tot timpul soluționării acestor litigii.
(2) . încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (1) sunt nule. Nulitatea va fi constatată de către instanța judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate și a procurorului.
(3) Serviciile de transcripțiuni și inscripțiuni, precum și birourile de carte funciară ale judecătoriilor vor evidenția, în registrele de publicitate, opozițiile de înstrăinare formulate de partea interesată și, în aceste cazuri, vor refuza eliberarea certificatelor de sarcini necesare autentificării înstrăinărilor, solicitate de persoanele care vor să înstrăineze.
Este real că potrivit art.115 al.7 din Legea nr. 215/2001, în vigoare la momentul adoptării HCL nr. 9/22.02.2002, "dispozițiile primarului, hotărârile consiliului local și hotărârile consiliului județean sunt supuse controlului de legalitate al prefectului în condițiile legii care îi reglementează activitatea",însă acest fapt nu poate atrage examinarea legalității hotărârii din perspectiva respectării unor dispoziții legale în vigoare la momentul expirării termenului de contestare și aceasta pentru că art.4 al.2 din Legea nr. 554/2004 nu lasă loc de interpretare.
Așa cum rezultă din dosarul nr.1847/2002 al Judecătoriei Tulcea acțiunea având ca obiect revendicare, a fost promovată de recurent la data de19.03.2002, deci ulterior adoptării HCL nr.9/22.02.2002, astfel că nu se poate susține că au fost nesocotite dispozițiile art.15 din Legea nr. 54/1998.
De altfel, chiar și în situația în care litigiul ar fi fost introdus anterior adoptării hotărârii tot nu s-ar fi putut reține incidența dispozițiilor art.15 din Legea nr. 54/1998 și deci nelegalitatea HCL nr. 9/22.02.2002, aceasta pentru că textul de lege se referă explicit, cu privire la interdicția de vânzare terenurile pentru care există litigii la instanțele judecătorești cu privirela titlul de proprietate, ceea ce nu este cazul în dosarul invocat de recurent.
Cum la momentul adoptării hotărârii nu exista un litigiu cu privire la titlul de proprietate privind terenurile scoase la vânzare prin licitație publică, nu sunt incidente dispozițiile art.15 din Legea nr. 54/1998 motiv pentru care Curtea apreciază că instanța de fond a procedat corect când a reținut legalitatea HCL nr. 9/22.02.2002.
Concluzionând, Curtea reține că hotărârea tribunalului este legală, criticile aduse de recurent nefiind de natură a atrage modificarea acesteia, motiv pentru care în temeiul art.312 din Codul d e procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
peNTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursuldeclarat de recurentul reclamant, cu domiciliul în, comuna, jud. T, împotriva Sentinței civile nr.1763 din 02 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți G, G - ambii cu domiciliul în comuna, la fostul sediu al SC SA, jud. T, toți cu domiciliul în comuna, jud. T și CONSILIUL LOCAL PRIN PRIMAR - cu sediul în comuna, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Jud. fond:
Tehnored.jud.NC
2 ex/15.01.2010
18 2009
Președinte:Nastasia CuculisJudecători:Nastasia Cuculis, Mihaela Davidencu Șerban, Elena