Excepție nelegalitate act administrativ. Decizia 626/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 626/ DOSAR NR-
Ședința publică din data de 9 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa judecător
- - - - - judecător
- - - judecător
Grefier -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamantul Municipiul B prin Primar și de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, împotriva Sentinței civile nr.649/CA din data de 15 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, având ca obiect "excepție nelegalitate act administrativ".
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 6 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța în baza art. 146 Cod procedură civilă pentru ca părțile să depună la dosar concluzii scrise și în vederea deliberării, în baza art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea cauzei la data de 9 octombrie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin Sentința civilă nr.649/CA/15.06.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal au fost dispuse următoarele:
S-a respins excepția lipsei de interes, invocată de pârâtul Consiliul Județean
S-a respins excepția nelegalității invocată de reclamantul Municipiul B, în contradictoriu cu pârâții Județul B, Consiliul Județean B, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Sănătății Publice, și Casa Națională de Asigurări de Sănătate din România.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Brașova reținut următoarele:
A constatat că excepția lipsei de interes este nefondată și a fost respinsă. Excepția de nelegalitate are natura juridică a unui mijloc de apărare, întrucât nu are ca efect anularea actului administrativ, ci doar constatarea nelegalității și înlăturării lui din cauză. Având in vedere aceste argumente, obiectul dosarului de fond și faptul că de actul administrativ atacat pe calea excepției depinde soluționarea în fond a pricinii respective, este evident interesul reclamantului in invocarea excepției de nelegalitate.
Pe fond, prima instanță a constatat că excepția este nefondată. 174/2006 a fost emisă având in vedere faptul că prin HG 867/2002 s-a aprobat trecerea imobilelor, compuse din contrucții și terenuri aferente, in care își desfășoară activitatea unitățile sanitare prevăzute in anexă, din domeniul privat al statului și din administrarea Ministerului Sănătății și Familiei in domeniul public al județelor și in administrarea consiliilor respective.
Hotărârea menționată a fost emisă, in aceste condiții, cu respectarea dispozițiilor art. 10 al. 2 din. 213/1998, potrivit cărora "trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, după caz, prin hotărâre a Guvernului,a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului B sau a consiliului local, dacă prin Constituție sau prin lege nu se dispune altfel."
Față de dispozițiile legale citate anterior, instanța de fond a constatat că și ultimul motiv de nelegalitate invocat de reclamant, referitor la faptul că actul emis de Consiliul Județean are o forță juridică inferioară hotărârii de guvern, este nefondat, art. 10 al. 2 din Legea 213/1998 permițând Consiliilor Județene emiterea de hotărâri privind trecerea unor bunuri din domeniul public în domeniul privat.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul Municipiul B prin Primar și pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, solicitând admiterea recursurilor și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției de nelegalitate. Astfel, reclamantul Municipiul Bas olicitat admiterea excepției de nelegalitate cu privire la trecerea Spitalului din cadrul Spitatului Clinic Județean de Urgență din domeniul public al Județului B în domeniul privat al Județului
Recurenta Casa Națională de Asigurări de Sănătate a solicitat admiterea excepției de nelegalitate în sensul de a se constata că obiectul HG nr.867/2002 îl face numai imobilul construcție a Secției a Spitalului Județean B, nu și terenul aferent, cum eronat a reținut instanța de fond. În motivare, recurentele au arătat în esență că în privința terenului aferent Spitalului există înscrisuri, inclusiv hotărâri judecătorești irevocabile (sent.civ. nr.1197/2000 a Judecătoriei Brașov ), contracte și extrase de carte funciară care atestă faptul că terenul aferent clădirilor Spitalului aparțin Casei Naționale de Asigurări de Sănătate ca succesor în drepturi al Administrației Generale a Casei Sănătății, terenul fiind trecut în proprietatea acestei din urmă administrații pentru "clădiri spitalicești". Recurentul reclamant Municipiul Bam ai arătat că prin HG nr.972/2002 nu a fost transmis în domeniul public al Județului B și imobilul- teren aferent acestor construcții, împrejurare ce a condus la pronunțarea unei soluții greșite de către instanța de fond. Recurentul reclamant mai critică faptul că potrivit contractului de donație încheiat în anul 1942 între Primăria Mun. B și Administrația Generală a Casei Sănătății, terenul donat de administrația locală era destinat construcției unui spital, destinație ce nu poate fi schimbată de alte autorități publice. Recurentul reclamant a mai arătat că terenul aferent Spitalului a fost trecut din domeniul public în domeniul privat al Județului B cu nerespectarea prevederilor Legii nr.213/1998, capitolele II și III din Anexa legii, în condițiile în care printr-o hotărâre de Consiliu Local acest spital fusese declarat bun de interes local.
În cauză au formulat întâmpinări intimații Consiliul Județean B, Ministerul Sănătății și DGFP B, ca reprezentantă a Ministerului Finanțelor Publice în teritoriu, primii doi intimați solicitând respingerea recursurilor și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală. Intimatele au motivat susținerile din întâmpinare invocând corecta aplicare a legii de către Consiliul Județean B cu ocazia emiterii Hotărârii de Consiliu Județean nr.174/2006, arătând că demersul era necesar deoarece bunurile din domeniul public al județului nu puteau fi ipotecate pentru constituirea garanției împrumutului necesar pentru construirea unui spital clinic universitar nou. Intimatul Consiliul Județean Bam ai arătat că anterior includerii Spitalului în domeniul public al județului B, acest obiectiv medical a aparținut domeniului privat al statului, nu domeniului public, iar în privința includerii unor terenuri în HG nr.867/2002 a fost respectată o hotărâre judecătorească, iar pentru HG nr.972/2002 au fost trecute în domeniul privat, de la caz la caz, fie numai construcții, fie construcții cu terenuri aferente. Ministerul Sănătății susține în întâmpinare că recursurile sunt nefondate deoarece nr.174/2006 și HG nr.867/2002 aprobă trecerea imobilelor compuse din construcții și terenuri aferente în care își desfășoară activitatea unitatea sanitară Spitalul.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma art.304 ind.1, a criticilor aduse de recurenți în recursurile declarate în cauză, instanța constată că recursurile declarate sunt în parte întemeiate, în sensul că nr.174/2006 emisă de Consiliul Județean B este nelegală în măsura în care conținutul normativ al hotărârii se interpretează în sensul că se trece din domeniul public al Județului B în domeniul privat al Județului
Astfel, instanța de recurs constată terenul din perimetrul Spitalului B se află în proprietatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate ca succesor în drepturi al Administrației Generale a Casei Sănătății, situație juridică consacrată prin Sentința civilă nr.1197/19.01.2000 a Judecătoriei Brașov (dosar nr.11900/1999), prin care a fost actualizată denumirea titularului dreptului de proprietate de sub B1 din CF nr.23951 B, terenul respectiv fiind cel pe care au fost edificate construcțiile în care își desfășoară activitatea Spitalul B, potrivit voinței exprimată de donatorul Primăria B în contractul de donație nr.575/1942, cu ocazia donării acestui teren în favoarea donatarului Administrația Generală a Casei Sănătății, cu destinația construirii de clădiri spitalicești. În consecință, așa cum critică în mod întemeiat recurenții, terenul pe care au fost edificate construcțiile aferente Spitalului nu putea fi transmis în domeniul public al Județului B, adică succesiv nu putea, de asemenea, să fie transmis în domeniul privat al Județului B, deoarece titularul dreptului de proprietate asupra terenului respectiv nu era Statul român, ci o altă persoană juridică, anume Casa Națională de Asigurări de Sănătate ca succesor în drepturi al Administrației Generale a Casei Sănătății.
Celelalte critici aduse de recurentul Municipiul B sentinței atacate nu sunt întemeiate, întrucât sunt legale operațiunile juridice de trecere a Spitalului - numai construcțiile edificate pe teren- din domeniul public al statului în domeniul public al Județului B, urmată de emiterea nr.174/2006 emisă de Consiliul Județean B de trecere a aceluiași obiectiv sanitar din domeniul public al județului în domeniul privat al aceluiași județ, în măsura în care titularul dreptului de proprietate asupra acestor construcții era inițial Statul român, împrejurare necontestată în cauză. Astfel, instanța de recurs constată că au fost parcurse etapele de trecere a clădirilor aparținând Spitalului, iar aceste clădiri au fost trecute din domeniul public în domeniul privat al Județului B în conformitate cu prevederile art.8 din Legea nr.213/1998 modificată, astfel că soluția pronunțată de instanța de fond în această privință este la adăpost de critică și urmează a fi menținută, respingându-se sub acest aspect critica din recursul Municipiului Instanța de recurs constată că recursul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate vizează numai situația juridică a terenului din arealul Spitalului, teren pentru care recurenta deține dreptul de proprietate, astfel încât recursul declarat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate va fi admis în întregime.
Văzând prevederile art.274 Cod procedură civilă, instanța de recurs urmează a obliga intimatul pârât consiliul Județean B la plata către recurentul Municipiul Bac heltuielilor parțiale de judecată în cuantum de 2000 lei, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva Sentinței civile nr.649/CA/15.06.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Admite în parte recursul declarat de reclamantul Municipiul B prin Primar împotriva aceleiași sentințe, pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite în parte excepția de nelegalitate invocată de reclamantul Municipiul B prin Primar în contradictoriu cu pârâții Județul B, Consiliul Județean B, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Sănătății Publice și Casa Națională de Asigurări de Sănătate în dosarul nr- al Tribunalului Brașov - Secția civilă și, în consecință:
Constată că Hotărârea nr.174/01.06.2006 a Consiliului Județean B este nelegală în măsura în care se interpretează că se trece din domeniul public al Județului B în domeniul privat al Județului B și imobilul reprezentând teren aferent Spitalului ""
Menține restul dispozițiilor sentinței civile atacate.
Obligă intimatul Consiliul Județean B să plătească recurentului reclamant Municipiul B prin Primar suma de 2000 lei reprezentând cheltuieli de judecată parțiale în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 09.10.2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - - -
Grefier
Red. /28.10.2009
Dact. /29.10.2009
- 8 ex.-
Jud. fond
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Silviu Gabriel Barbu, Mirena
