Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 646/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 646
Ședința publică de la 18 februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petrovici Cristina
Grefier - -
Pe rol soluționarea excepției de nelegalitate a art.9 alin.2 și 3 din nr.HG1305/2002, invocată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI B, GUVERNUL ROMÂNEI și intervenientul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea reține cauza în pronunțare pe excepția de inadmisibilitate a excepției de nelegalitate, invocată de pârâtul Guvernul României și de intervenientul Ministerul Administrației și Internelor și pe fond.
CURTEA
Asupra actiunii in contencios administrativ de fata;
La data de 13.11.2008 s-a inregistrat adresa Tribunalului B Sectia a VI-a Comerciala deoarece prin incheierea din 17.09.2008 pronuntata in dosarul - a acelei instante s-a suspendat cauza in temeiul art. 4 din legea nr. 554/2004 si s-a dispus sesizarea Curtii de Apel B in vederea solutionarii exceptiei de nelegalitate a art. 9 al. 2 si 3 din HG nr. 1305/2002.
In fapt, reclamantul a aratat ca dispozitiile art. 9 al. 2 si 3 din HG nr. 1305/2002, ii ingradesc dreptul constitutional la libera asociere si incalca Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 20, si art. 40 din Constitutia Romaniei.
De asemenea s-a sustinut ca dispoziitiile sus indicate ale HG nr. 1305/2002 adauga la legea nr. 360/2002.
La 27.11.2008 Guvernul Romaniei a depus nota de fundamentare a HG nr. 1305/2002.
La 13.01.2009 Guvernul Romaniei a depus intampinare prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii exceptiei de nelegalitate, deoarece conform art. 4 al. 1 din legea nr. 554/2004, exceptia de nelegalitate poate avea ca obiect numai actele administrative cu caracter individual nu si pe cele cu caracter normativ.
Hotararea din speta are caracter normativ deoarece a reglementat organizarea si functionarea Corpului National al Politistilor.
Pe fond a solicitat respingerea exceptiei ca neintemeiata.
La 20.01.2009 a depus cerere de interventie si MAI care a invocat de asemenea, exceptia inadmisibilitatii exceptiei de nelegalitate.
La termenul din 18.02.2009 instanta a pus in discutie inadmisibilitatea exceptiei de nelegalitate a prevederilor art. 9 al. 2 si 3 din HG nr. 1305/2002.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea retine, cu privire la exceptia inadmisibilitatii actiunii reclamantei, ca aceasta exceptie este intemeiata pentru urmatoarele considerente.
Potrivit dispozitiilor art. 4 al. 1 din legea nr. 554/2004 " egalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate".
Prin urmare numai actele administrative unilaterale cu caracter individual pot face obiectul unei exceptii de nelegalitate.
Norma sus indicata nu poate fi susceptibila de o alta interpretare, atata timp cat legiuitorul a indicat expres ce acte pot fi atacate pe cale de exceptie oricand.
Ratiunea legiuitorului de a exclude actele cu caracter normativ din sfera de aplicare a exceptiei de nelegalitate este justificata de o serie de considerente.
In primul rand spre deosebire de actele administrative cu caracter individual, actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate oricand (art. 7 al. 11si art. 11 al. 4 din legea nr. 554/2004).
Astfel nu se mai justifica atacarea actului administrativ cu caracter normativ pe cale de exceptie, daca el poate fi atacat pe cale principala oricand.
Efectul admiterii unei exceptii de nelegalitate este prevazut chiar de legiuitor la al. 4 al art. 4 din legea nr. 554/2004 si consta in faptul ca "instanța în fața căreia s-a ridicat excepția va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată".
Prin urmare, actul admistrativ in cauza desi este nelegal si aceasta nelegalitate a fost constatata, continua sa existe, el nefiind anulat si doar instanta in fata careia s-a ridicat exceptia va solutiona cauza fara a tine seama de acest act.
Care ar fi efectul, daca si actele normative ar putea face obiectul exceptiei de nelegalitate?
Se pot constata o serie de efecte negative in acest caz.
Astfel exista ipoteza ca acelasi act, desi nelegal, sa se aplice in continuare unor subiecte de drept, creaindu-se situatia inacceptabila ca un asemena act sa fie aplicabil pentru o serie de destinatari ai, iar pentru altii, sau mai, poate pentru o singura persoana acel act sa nu se mai aplice.
Prin faptul ca partea care a invocat exceptia de nelegalitate a actului administrativ cu caracter normativ nu este obligata sa introduca o actiune in anulare, pentru a-si atinge scopul de a nu fi luat in considerare la solutionarea unei cauze determinate, actul nelegal nu este anulat si astfel nu este aparat interesul legitim public, care este definit de art. 2 lit r din legea nr. 554/2004 ca "interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice".
Se creaza astfel situatia ca un act in privinta caruia s-a constatat ca este nelegal continua sa existe si sa-si produca efecte.
De asemenea obligatia publicarii este prevazuta de art. 23 din legea nr. 554/2004 numai pentru "hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ".
Prin urmare numai acele hotarari prin care s-au anulat actele administrative cu caracter normativ sunt "general obligatorii și au putere numai pentru viitor".
Cum hotararile prin care se constata nelegalitatea unui act administrativ nu se publica, neexistand aceasta obligatie, si nici nu sunt general obligatorii, fata de prevederile art. 4 al. 4 si art. 23 din legea contenciosului administrativ se creaza premisele unui arbitrariu in aplicarea actului normativ, daca el ar putea fi atacat pe calea exceptiei de nelegalitate.
Principalele efecte negative ale unei astfel de solutii sunt obligarea implicita a unui numar foarte mare si nedeterminat de persoane de a ataca actul normativ nelegal pe calea exceptiei ori de cate ori actul se aplica si acestora, desi anterior o instanta s-a pronuntat cu privire la nelegalitatea actului.
Se pierde astfel un timp important ce lungeste perioada de solutionare a cauzelor in mod nejustificat.
Exista premisele pronuntarii unor hotarari contradictorii deoarece nu toti autorii exceptiei de nelegalitate vizand acelasi act cu caracter normativ pot invoca aceleasi motive de nelegalitate si pe acelea care atrag nulitatea actului.
Revenind la exceptia de nelegalitate nu sunt interpretabile dispozitiile art. 4 al. 1 din legea nr. 554/2004 deoarece nu s-a folosit nici termenul general de act administrativ si nici de cel de act adminsitrativ individual, ca termeni generici ci s-a folosit in mod expres sintagma "act administrativ unilateral cu caracter individua".
Cu privire la faptul ca la alineatul 2 al art. 4 din lege s-a folosit doar sintagma de act administrativ unilateral, aceasta situatie nu se poate interpreta decat ca este vorba tot despre actele cu caracter individual fata de dispozitiile art. 46 al. 1 din legea nr. 24/2000, care prevad ca "n cazul în care din dispoziția normativă primară a unui articol decurg, în mod organic, mai multe ipoteze juridice, acestea vor fi prezentate în alineate distincte, asigurându-se articolului o succesiune logică a ideilor și o coerență a reglementării."
Astfel ipoteza diferita de la alineatul 2 al art. 4 se refera momentul emiterii actului in raport de intrarea in vigoare a legii ("emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi") si nu la faptul felul actului administrativ care poate fi atacat.
Se ataca cu exceptia de nelegalitate dispozitii dintr-un act adminsitrativ unilateral cu caracter normativ, acesta aplicandu-se unui numar de persoane nedeterminate.
Ca urmare se constata intemeiata exceptia inadmisibilitatii si in baza textelor de lege invocate si a art. 4 al. 1 din legea nr. 554/2004 va respinge exceptia de nelegalitate a dispozitiilor art. 9 al. 2 si 3 din HG nr. 1305/2002, ca inadmisibila.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite exceptia inadmisibilitatii invocata de paratul GUVERNUL ROMANIEI cu sediul in B, Piata nr. 1, sector 1 si intervenientul MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR cu sediul in B, Piata nr. 1A, sector 1.
Respinge exceptia de nelegalitate aad ispozitiilor art. 9 al. 2 si 3 din HG nr. 1305/2002 invocata de domiciliat in B, str. -. - nr. 33,. 33,. 50, sector 2 in contradictoriu cu GUVERNUL ROMANIEI, DIRECTIA GENERALA DE POLITIE A MUNICIPIULUI B cu sediul in B,--5, sector 5, INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE cu sediul in B,-, sector 5 si intervenientul MAI, ca inadmisibila.
Cu drept de recurs in 5 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 18.02.2009.
PRESEDINTE,
- - GREFIER,
- -
Red. CP (7 ex.)
Președinte:Petrovici CristinaJudecători:Petrovici Cristina
