Excepție nelegalitate act administrativ. Sentința 81/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--21.01.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR. 81
Ședința publică din 10 martie 2009
PREȘEDINTE: Rodica Olaru
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta împotriva pârâților Guvernul României Primăria Municipiului L și Primarul Municipiului L, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat în prezentarea reclamantei, iar pentru pârâți II și III, consilier juridic, lipsă fiind pârâtul I- Guvernul României.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar întâmpinare de către pârâtul Guvernul României, care se comunică reprezentanților părților prezente.
Reprezentanta reclamantei depune la dosar răspuns la întâmpinare care se comunică reprezentantului pârâților II și III.
Instanța din oficiu pune în discuția părților, excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate conform principiului neretroactivității legii civile consacrat de art. 15 din Constituția României și art. 1 cod civil și acordă cuvântul pe această excepție.
Reprezentanta reclamantei solicită respingerea excepției, învederând că, consideră că acțiunea este admisibilă.
Reprezentantul pârâților solicită admiterea excepției și respingerea acțiunii.
CURTEA
Asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin cerere formulată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a nr.HG 927/2002 și a L nr. 9/21.II.2002, în ceea ce privește imobilul în litigiu, respectiv Poziția nr. 550 (în cadrul ambelor hotărâri) "Zona expres", având ca elemente de identificare extras - 142, top 190 - 191, în suprafață de 6800 mp. cu referire strictă la imobilele ce fac obiectul prezentului dosar, respectiv imobilul înscris în. 151 Român, nr. top 190-191 /a și, în suprafață de 156 mp. și la imobilul înscris în nr. 9406 Român, nr. top 190 - 191/b, în suprafață de 305 mp. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Consiliul Local L și Primarul municipiului L și Primăria municipiului L, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004.
În motivare reclamanta a arătat că la 12.II.2002 a remis pârâtei Primăria municipiului L, o Notificarea judiciară prin care a solicitat restituirea în natură, în temeiul Legii nr. 10/2001, a imobilului situat în L, str. -, înscris în nr. 151 Român, nr. top 190 - 191/a, compus din teren intravilan în suprafață de 156 mp. (și casa demolată).-
La data la care a trimis această Notificare judiciară, imobilul în cauză nu se afla în domeniul public al Statului Român.
Art. 21 aliniatul 5 din Legea nr. 10/2001 prevede în mod expres faptul că "Sub sancțiunea nulității absolute, până la soluționarea procedurilor administrative și, după caz, judiciare, generate de prezenta lege, este interzisă înstrăinarea, concesionarea, locația de gestiune, asocierea în participațiune, ipotecarea, locațiunea, precum și orice închiriere sau subînchiriere în beneficiul unui nou chiriaș, schimbarea destinației, grevarea sub orice formă a bunurilor imobile - terenuri și/sau construcții notificate potrivit prevederilor prezentei legi".
Coroborând această prevedere legală cu situația de fapt, și anume aceea că reclamanta a remis Primăriei Municipiului L Notificarea prevăzută de actul normativ în speță - Legea nr. 10/2001, în condiții de legalitate, la data de 12.02.2002, iar Hotărârea Consiliului Local pe care o atacă are data de 21.02.2002, data ulterioară Notificării sale (deci ulterioară inițierii procedurii prevăzute de Legea nr. 10/2001) apare că evident faptul că această trecere în domeniul public este nelegală, pentru că ea s-a realizat în intervalul interzis de lege sub sancțiunea nulității absolute (respectiv cu respectarea legii și soluționarea procedurii).
Mai mult decât atât, trecerea în domeniul public al Statului în mod efectiv nici măcar nu a avut loc în 21.02.2002, întrucât prin L nr. 9/21.02.2002 s-a dispus această modificare de regim juridic a imobilului ce face obiectul cauzei, iar ulterior, prin nr.HG 977/05.09.2002, această hotărâre de consiliu local a fost atestată. Iar în practica juridică s-a stabilit că modificarea efectivă a regimului juridic al bunurilor imobile se face prin actul final de atestare, în cazul de față nr.HG 977/05.09.2002.
Un alt aspect pe care îl învederează instanței este acela că imobilele pe care ei le-au revendicat și care fac obiectul prezentului dosar sunt înscrise în nr. 151 Român, nr. top 190 - 191/a, având o suprafață de 156 mp. respectiv în nr. 9406 Român, nr. top 190-191/b, în suprafață de 305 mp. iar imobilul la care se referă cele două hotărâri atacate de aceasta (la poziția 550) este identificat prin 151 - 141 nr. top 190-191, având o suprafață de 6800 mp. Situația cadastrală existența în hotărârile atacate nu corespunde realității, dată fiind dezmembrarea efectuată, iar numerele top în litigiu în prezentul dosar (190 - 191/a și 190 - 191/b) nu se regăsesc între acestea.
Chiar și în lipsa acestui aspect, trecerea acestui imobil în domeniul public este nelegală, deoarece a fost făcută numai ulterior datei la care a trimis Notificarea către Primărie - 12.02.2002, respectiv data de 21.02.2002, sau luând în calcul practica juridică de a considera efectivă trecerea în domeniul public numai de la data atestării acestei operațiuni, numai la data de 05.09.2008.
Prin întâmpinare pârâtul Guvernul României a invocat excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate în raport cu data emiterii nr.HG 977/2002, privind atestarea domeniului public al județului T, precum și față de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, consideră că excepția de nelegalitate invocată este inadmisibilă.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 554/2004, cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual sau recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni, dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului.
Actul contestat pe calea excepției de nelegalitate este, în mod evident, un act administrativ individual (deoarece reglementează cu privire la anumite persoane juridice, respectiv unitățile administrativ - teritoriale din județul T) care potrivit dispozițiilor Legii nr. 554/2004 poate fi atacat, pe cale directă, într-un anumit interval de timp, legiuitorul dispunând că numai actele cu caracter normativ pot fi atacat oricând. O interpretare sistematică, precum și una istorico - teleologică a textului de lege conduce la concluzia că este inadmisibilă excepția de nelegalitate privind actele administrative individuale emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, întrucât dispozițiile legii nu pot retroactiva la un act administrativ presupus nelegal emis în anul 2002.
Din rațiuni ce țin de specificul raporturilor juridice de drept administrativ (prezumția de legalitate de care se bucură actul administrativ și caracterul executoriu al acestuia) nu poate fi permis, pe cale de excepție, controlul legalității unui act administrativ cu consecința înlăturării efectelor juridice pe care acesta la poate produce, în speță, față de un număr determinat de subiecte de drept cărora li ase adresează și care ar fi avut posibilitatea legală de a-l contesta pe cale directă, a acțiunii în anulare. În caz contrar, s-ar permite uzitarea, fără limită în timp a controlului de legalitate a unui act administrativ, de către cei interesați, care însă au manifestat o atitudine pasivă prin neexercitarea în termenul legal sub imperiul legii aplicabile acțiunii în anulare, ceea ce ar putea duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice. Aceasta cu atât mai mult, cu cânt înlăturarea efectelor juridice pe care un act administrativ le poate produce doar față de numărul determinat de subiecte cărora li se adresează are aceleași consecință ca și anularea respectivului act.
În speță, invocarea, în anul 2008 nelegalității.nr.HG 977/2002 pe calea excepției prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004, deci după 6 ani de la momentul intrării în vigoare a hotărârii de Guvern, consideră că afectează siguranța tuturor raporturilor juridice ce decurg din existența și din aplicarea actului, această perioadă fiind departe de orice apreciere a caracterului rezonabil al termenului în care poate fi atacat un act administrativ, ceea ce îndreptățește concluzia că actul este unul definitiv asupra căruia nu se mai poate interveni.
Deși constatarea nelegalității are ca efect înlîturarea actului administrativ din lieigiu în cadrul căruia a fost invocată excepția, aparent neafectând alte raporturi juridice decurgând din actul administrativ în discuție, în realitatea însă este înfrânt principiul securității raporturilor juridice. Or, pentru a se asigura stabilitatea raporturilor juridice, legea nouă nu poate să fie aplicată situațiilor juridice definitiv constituite și efectelor acestora consemnate anterior, care trebuie respectate.
În aceste condiții, având în vedere faptul că actele administrative se bucură de prezumția de legalitate și au caracter executoriu, precum și faptul că actul administrativ în discuție nu a fost contestat, pe cale directă, în condițiile și termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ, consideră că excepția de nelegalitate invocată împotriva nr.HG 977/2002 nu poate fi primită.
Pe fondul cauzei pârâtul a cerut respingerea ca nefondată a cererii pentru că hotărârea de Guvern a respectat prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul său juridici.
Pârâtul Consiliul Local Lac erut de asemenea respingerea ca inadmisibilă a excepției potrivit art. 4 aliniatul 2 din Legea nr. 554/2004 care dispun că:"În cazul în care excepția de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ", sens în care Înalta Curte de Casație și Justiție a promovat o practică judiciară constantă cu privire la ridicarea excepției de nelegalitate, în baza Legii nr. 554/2004, pentru actele administrative emise anterior legii contenciosului administrativ.
Astfel Legea Contenciosului Administrativ nr. 554/2004 a intrat în vigoare la data de 6 ianuarie 2005 și ea se aplică actelor administrative individuale sau celor cu caracter
Prin urmare, excepția de nelegalitate se poate aplica numai cu privire la actele administrative adoptate sau emise după intrarea în vigoare a noii legi organice, până la această dată fiind aplicabile principiile generale de drept recunoscute atât de doctrină cât și de jurisprudența în materie.
Potrivit prevederilor art. 4 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004 legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, potrivit procedurii speciale reglementate de această lege.
Prin aceste prevederi legale a fost instituită o nouă procedură privind excepția de nelegalitate, derogându-se astfel de la reglementarea cadru a art. 17.pr.civ. potrivit căreia cererile accesorii și incidentale sunt în competența instanței sesizate cu judecarea cererii principale.
Prin urmare, având în vedere principiul general consacrat prin art. 1.pr.civ. și art. 15 aliniatul 2 din Constituția României, republicată, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, neavând putere retroactivă, procedura specială privind soluționarea excepției de nelegalitate reglementată prin Legea nr. 554/2004 este aplicabilă numai actelor administrative adoptate sau emise după intrarea în vigoare a acestei legi.
Deci, în cazul actelor administrative anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, excepția de nelegalitate se soluționează potrivit procedurii anterioare și reglementărilor de la art. 17.pr.civ.
Astfel, având în vedere considerentele de mai sus, excepția de nelegalitate invocată de către reclamantă este inadmisibilă în procedura specială reglementată de Legea nr. 554/2004.
De altfel, în acest sens, secția de contencios administrativ fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a pronunțat în mod constant prin Decizii precum: nr. 548 din 15.02.2006, nr. 567 și nr. 568 din 21.02.2006, nr. 1304 din 13.04.2006, nr. 1052/2006, nr. 1295/2007
În al doilea rând, inadmisibilitatea excepției derivă și din faptul că legalitatea unui act administrativ poate fi cercetată numai în situația în care de acest act depinde soluționarea litigiului pe fond. Fără îndeplinirea acestei condiții excepția de nelegalitate a fost respinsă ca inadmisibilă (C:C:J: Decizia nr. 5132/25.10.2005).
Potrivit art. 4 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată pe calea excepției de nelegalitate numai în situația în care acest act depinde soluționarea litigiului pe fond.
Așadar, legea prevede ca o condiție prealabilă, obligatorie, ca actul ce formează obiectul cauzei pe fond să fie emis în aplicarea actului administrativ a cărui nelegalitate este invocată pe calea excepției, iar în speța prezentă soluționarea pe fond a cauzei unui depinde de existența L nr. 9/21.02.2002 și a nr.HG 977/05.09.2002 privind însușirea bunurilor din domeniul public al Municipiului L, întrucât dispoziția contestată în dosarul de fond nu a fost emisă în considerarea acestor hotărâri, de consiliu, respectiv de guvern. La emiterea dispoziției s-au avut în vedere alte elemente esențiale, respectiv faptul că terenul în discuție este ocupat li afectat de lucrări de utilitate publică și utilități subterane, acesta fiind elementul definitoriu al modului de soluționare a notificării și nu faptul că imobilul face pare din domeniul public, aceasta fiind doar o consecință ce derivă din anumite prevederi legale, respectiv Legea nr. 213/1998.
Cu toate că se menționează în dispoziție că imobilul face parte din bunurile ce aparțin domeniului public, această apartenență derivă în primul rând din lege (ex. lege), respectiv din Legea nr. 213/1998 care dispune că:"Dreptul la proprietate publică aparține statului sau unităților administrativ - teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz de interes public" și din prevederile Constituției României, conchide pârâtul.
La termenele de judecată din 25. II și 10.III 2009 Curtea de Apel Timișoaraa invocat excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate în baza principiului neretroactivității legii civile consacrat de art. 15 din Constituția României și art. 1 Cod civil și examinând-o în acest mod respinge excepția ca inadmisibilă pentru că:
Obiectul excepției de nelegalitate îl reprezintă nr.HG 977/5.IX.2002 privind atestarea domeniului public al județului T, precum și al municipiilor, comunelor și oralelor din județul T și hotărârea nr. 9/21.II.2002, emisă de pârâtul Consiliul Local L prin care s-a însușit inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului L: în condițiile Legii nr. 213/1998, cu privire la poziția nr. 550, respectiv imobilul înscris în nr. 151 Român cu nr. top 190-191/a în suprafață de 156 mp. și imobilul înscris în nr. 9406- Român cu nr. top 190-191/b în suprafață de 305 mp.
Cele două acte administrative atacate pe calea excepției de nelegalitate, în condițiile art. 4 aliniatul 1 din Legea nr. 554/20094 au caracter individual întrucât privesc trecerea unor imobile în domeniul public potrivit Legii nr. 213/1998 modificată.
Legea nr. 554/2004 a intrat în vigoare la data de 8.2005 și a fost modificată prin Legea nr. 262/2007, iar actele administrative ce fac obiectul excepției de nelegalitate au fost emis în anul 2002, deci anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004.
Principiul neretroactivității legii civile reglementat prin art. 15 aliniatul 2 din Constituție și art. 1 Cod civil presupune că legea civilă se aplică numai pentru viitor, deci acelor acte și fapte juridice carte se după momentul intrării sale în vigoare.
Art. 4 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004 modificată prin Legea nr. 262/2007 care prevede că legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate contravine principiului neretroactivității legii civile permițând cenzurarea legalității unor asemenea acte administrative emise anterior intrării sale în vigoare.
După cum este consacrat de doctrina dreptului administrat, actul administrativ de autoritate devine irevocabil prin neatacarea sa potrivit legii în temeiul căruia a fost emis sau a legislației cu caracter general în materia contenciosului administrativ, astfel că efectele juridice pentru care acesta s-a emis se produc definitiv și irevocabil, prin nașterea altor raporturi juridice deci prin intrarea acestuia în circuitul civil.
A accepta posibilitatea anulării sau înlăturării pe calea excepției de nelegalitate, a unui act administrativ individual, fără nici o limită în timp, ar reprezenta o încălcare flagrantă a principiului securității circuitului civil și al principiului comunitar al respectării asigurării exercițiului real al drepturilor fundamentale ale omului și anume dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 6 din O și în practica (a se vedea Hotărârea din 2 octombrie 1999 cauza Brumărescu la României) și de asemenea ar presupune ignorarea principiului securității juridice prevăzut de art. 47 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene.
În acest sens s-a pronunțat prin decizia nr. 2307 din 4. VI.2008
În consecință, pentru motivele expuse cererea reclamantei se respinge pe excepția inadmisibilității.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca inadmisibilă excepția de nelegalitate invocată de reclamanta - - - - în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Primarul municipiului L, Primăria municipiului L și Consiliul Local
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 10 martie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER,
- - - -
Red.11.03.2009
Tehnodact /13.03.2009/ 7 ec.
Se comunică:
-reclamantă - L,-,.1
- T, P-ța - - nr. 3,. B.10, jud. T
-pârât Primăria Municipiului L - L - nr. 4, jud.
-pârât Primarul Municipiului L - L, - nr. 4, jud.
-pârât Consiliul Local L - L, P-ța - nr. 4 jud.
-pârât Guvernul României - B, - nr. 1, sector 1.
Com. 5 ex.
Președinte:Rodica OlaruJudecători:Rodica Olaru
