Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 109/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--28.10.2008
DECIZIA CIVILĂ NR. 109
Ședința publică din 29 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 3: Maria Cornelia
GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul recurent împotriva încheierii de suspendare a judecății cauzei, pronunțată de Tribunalul Timiș la data de 06.10.2008 în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantele intimate Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi T - Direcția de Control Financiar Ulterior, pârâții intimați, G și și intimatul Institutul de din T, având ca obiect litigii privind Curtea de Conturi.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat în reprezentarea pârâtului recurent, pârâtul intimat personal iar pentru pârâtul intimat Institutul de din T se prezintă consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se comunică întâmpinarea depusă la dosar de către pârâta intimată, părților prezente și nemaifiind formulate cereri, instanța acordă cuvântul părților îb dezbaterea recursului.
Reprezentanta pârâtului recurent solicită admiterea recursului - anularea încheierii atacate.
Reprezentanta pârâtului intimat Institutul de din T solicită respingerea recursului.
Pârâtul intimat personal solicită respingerea recursului.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință din data de 6 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, s-a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea cauzei penale, iar prezentul dosar a fost depus în arhiva instanței spre păstrare până la repunerea lui pe rol.
În considerentele încheierii, prima instanță a reținut următoarele:
Având în vedere că prin Încheierea de sesizare nr. 12/04.03.2008 a Camerei de Conturi T, prin care s-a dispus sesizarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, în vederea efectuării cercetărilor pentru fapte cui caracter infracțional, în baza art. 69n (2) din Legea nr. 94/1992, republicată în 2002, potrivit căruia "suspendarea este obligatorie în cazul când, în legătură cu aceleași fapte deduse judecății, au fost sesizate și organele de urmărire penală".
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul cnsiderând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului se susține următoarele:
Se consideră că instanța de judecată dispunând, prin încheierea suspendarea judecății cauzei ce formează obiectul dosarului cu numărul mai sus menționat în temeiul art. 69 aliniatul 2 din Legea nr. 94/1992, a făcut o aplicare greșită a acestui text de lege.
Este adevărat că textul de lege mai sus menționat este un text imperativ care impune suspendarea în cazul în care, în legătură cu aceleași fapte deduse judecății, au fost sesizate și organele de urmărire penală.
Cu toate acestea, strict în speța de față, solicită să se observe că art. 31 aliniatul 2 și 4 din aceeași Lege nr. 94/1992, articole în temeiul cărora s-a dispus concomitent sesizarea Tribunalului Timiș sunt situații alternative.
Prin urmare reclamantul nu putea să ia decât una dintre aceste măsuri, iar nu ambele astfel cum a procedat.
Dacă reclamantul a optat pentru aplicarea art. 31 aliniatul 4 și sesizarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș - organul jurisdicțional trebuia să suspende examinarea cazului.
Sesizând instanța în temeiul art. 31 aliniatul 2, reclamantul nu avea alt temei juridic să solicite suspendarea decât art. 244 (1) punctul 2, care a devenit incident numai atunci când eventual a început urmărirea penală pentru vre-o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii pronunțate. Conform art. 244 (1) cazul reprezintă o suspendare opțională.
Recursul este întemeiat.
Din examinarea actelor și lucrărilor de la dosar Curtea reține faptul că prin încheierea recurată, prima instanță a dispus suspendarea judecării cauzei, întemeiat pe dispozițiile art. 69 din Legea nr. 94/1992 republicată. Este real faptul că art. 69 aliniatul 2 din Legea nr. 94/1992, prevede obligativitatea suspendării cauzei în situația în care în legătură cu aceleași fapte deduse judecății, au fost sesizate și organele de urmărire penală, însă aliniatul 1 al aceluiași articol dispune că această măsură poate fi luată de către colegiul jurisdicțional și nu de către instanța de judecată.
De altfel, această măsura era cuprinsă în secțiunea a 4-a a Legii nr. 94/1992, în prezent abrogată, care viza "Reguli speciale privind judecarea cauzelor în fața instanței Curții de Conturi.
Drept urmare, având în vedere considerentele mai sus reținute, Curtea urmează ca în baza dispozițiilor art. 304 punctul 4.pr.civ. să admită recursul de față, să caseze încheierea atacată și să dispună trimiterea cauzei pentru continuarea judecării aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul, împotriva încheierii din 6 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Casează încheierea atacată și dispune trimiterea cauzei aceleiași instanțe, în vederea continuării judecății.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- LIBER - - - - -
GREFIER,
-
Red./10.03.2009
Tehnodact / 2 ex./16.03.2009
Prima instanță Tribunalul Timiș - Judecător
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Maria Cornelia
