Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 1115/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 1115/
Ședința publică din 12 noiembrie 2009
Completul compus din:
- - Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra recursului promovat de CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, cu sediul în B,--24, împotriva sentinței nr. 63 din 28.01.2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
În lipsa părților.
Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 03 noiembrie 2009, desfășurarea dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de 06 noiembrie 2009 și apoi pentru ziua de astăzi 12 noiembrie 2009.
CURTEA,
Asupra recursului de față:
Prin Sentința nr. 63/28.01.2009 a Tribunalului Mureș, s-a respins încheierea de sesizare nr. 26/22.10.2008 a Curții de Conturi a României - Camera de Conturi M, formulată în contradictoriu cu persoanele răspunzătoare, și, precum și partea prejudiciată Consiliul local al comunei.
În considerentele hotărârii atacate s-au reținut următoarele:
Prin încheierea nr. 26/22.10.2008 a Curții de Conturi a României - Curtea de Conturi M, Direcția de Control Financiar Ulterior, s-au constatat următoarele abateri cu caracter financiar, potrivit raportului de control; fiind sesizat Tribunalul Mureș, în vederea stabilirii răspunderii juridice în sarcina persoanelor răspunzătoare pentru prejudiciile constatate:
1. necalcularea, neevidențierea și neachitarea în contul bugetului de stat a impozitului pe venit în sumă de 30.270 lei, pentru drepturile plătite salariaților în perioada 2006 - 2008, în baza Contractului colectiv de muncă, fiind încălcate dispozițiile art. 10 alin.1, 55 alin. 1, 2 lit. k și alin. 3 lit. b și art. 58 din Legea nr. 571/2003; precum și ale pct. 68 lit. a și lit. o; pct. 69, 71 și 72 din nr.HG 44/2004. Acestei creanțe fiscale i-au fost calculate accesorii în sumă de 12.584 lei, până la data de 15.09.2008, potrivit nr.OUG 95/2006.
2. necalcularea, neevidențierea și neplata în contul bugetului Fondului național unic pentru asigurări sociale de sănătate a contribuției în sumă de 12.956 lei, pentru drepturile plătite salariaților în perioada 2006 - 2008, în baza contractului colectiv de muncă, fiind încălcate dispozițiile art. 257 alin. 1, 2 lit. a și art. 55 alin. 4 din nr.OUG 150/2002, precum și ale art. 257 alin. 1, 2 lit. a și alin. 7 lit. a; art. 261 alin. 1 din Legea nr. 95/2006.
Acestei sume i-au fost calculate accesorii în cuantum de 6.786 lei, până la data de 15.09.2008, potrivit nr.OUG 95/2006.
3. plăți nelegale în cuantum de 163.224 lei, din care 145.247 lei prejudiciu efectiv ( plăți nelegale din fonduri alocate de la bugetul de stat pe anul 2007 pentru obiectivul de investiții "Reabilitare Școală Generală cl. I - VIII comuna " și 92,24 lei, foloase nerealizate, calculate până la 29.02.2008, conform dobânzii de referință a BNR pentru luna februarie 2008, de 8% pe an.
Pentru plata creanțelor fiscale constatate respectiv sumele de 30.270 lei, 12.956 lei și 163.224 lei s-a solicitat obligarea Primăriei comunei, iar pentru plata accesoriilor a persoanelor răspunzătoare: - primar ( pentru creanțele fiscale constatate la pct. 1, 2, 3 ); - responsabil cu activitatea financiar-contabilă (pentru creanțele fiscale constatate la pct. 1, 2 ), - referent cu atribuțiuni de exercitare a vizei de control financiar preventiv ( pentru creanțele fiscale constatate la pct. 1, 2 și 3 ); - diriginte de șantier ( pentru creanțele fiscale constatate la pct. 3 ).
Încheierea de sesizare a instanței a fost respinsă, reținându-se cu privire la primele două creanțe bugetare ( referitoare la impozitul pe profit și contribuție la Fondului național unic pentru asigurări sociale de sănătate ) că izvorul acordării cheltuielilor de reprezentare și contravaloarea mesei calde acordate, și care au generat creanțele fiscale, îl constituie dispozițiile contractului colectiv de muncă, ce a instituit în sarcina angajatorului, consiliului local al comunei, obligații acordării acestor drepturi.
Referitor la prejudiciul cauzat bugetului prin decontarea nelegală a unor lucrări de reparații la imobilul unității de învățământ din comună, s-a reținut că acesta a fost recuperat până la pronunțarea sentinței.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs termen legal Curtea de Conturi, criticând hotărârea atacată ca nelegală, arătând că în mod eronat prima instanță a reținut că drepturile acordate salariaților în baza contractului colectiv de muncă nu constituie venituri de natură salarială, întrucât legislația fiscală în materie cuprinde dispoziții exprese cu privire la categoriile de venituri impozabile.
S-a susținut că, de asemenea, aferent veniturilor realizate de salariați, și asimilate salariilor, supuse impozitării, subzistă și obligația achitării unei contribuții lunare pentru asigurările de sănătate, potrivit Legii nr. 95/2006, nr.OUG 150/2002.
Prin întâmpinare, și au solicitat respingerea recursului ca nefondat susținând în esență că sumele cu destinație "acordarea mesei calde" și a "sumei de reprezentare" reprezintă cheltuieli materiale, prevăzute în contractul colectiv de muncă, ale căror dispoziții persoanele răspunzătoare erau ținute să le respecte. Mai mult, legislația în vigoare nu interzice negocierea în contractul colectiv de muncă a unor asemenea clauze; și că sumele de reprezentare și cele aferente masei calde nu reprezintă venituri de natură salarială, nefiind nici cheltuieli de personal, după cum a statuat Curtea de Apel în spețe similare ( decizia nr. 248/R/2005 ).
Examinând hotărârea atacată prin prisma acestor considerente, precum și din oficiu, potrivit art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Chestiunea dedusă judecății și care constituie motivul de critică al hotărârii atacate îl reprezintă natura juridică a drepturilor acordate în baza dispozițiilor contractului colectiv de muncă (suma aferentă mesei calde și sume de reprezentare ), respectiv dacă acestea reprezintă pentru angajator cheltuieli de personal sau cheltuieli materiale, întrucât în raport de această calificare, urmează a se determina dacă aceste sume sunt impozabile sau nu.
Având în vedere izvorul acestor drepturi acordate salariaților - respectiv contractul colectiv de muncă - precum și destinația sumelor aferente acestor drepturi, Curtea constată că întradevăr aceste drepturi reprezintă pentru angajator, cheltuieli de personal, ce urmează a fi impozitate ca atare. Este adevărat că includerea în contractul colectiv de muncă a acestor drepturi nu contravin legislației în vigoare ( art. 238 alin. 3 din Codul muncii și OIM nr. 131/1970 ), însă, tocmai faptul că aceste drepturi sunt cuprinse în acest contract, conduc la ideea că au natura unor drepturi salariale, și reprezintă așadar venituri în bani, supuse impunerii. Mai exact, sumele cuvenite angajaților cu titlu de reprezentare sau "contravaloare masă caldă", sunt circumscrise noțiunii de venituri din salarii, atât ca modalitate de exprimare în cuantum bănesc, cât și ca o formă suplimentară de remunerație a muncii prestate. Nu pot fi așadar reținute susținerile primei instanțe, potrivit cărora aceste drepturi ar reprezenta cheltuieli curente, în vederea îmbunătățirii condițiilor de la locul de muncă, pentru asemenea cheltuieli ar avea cu totul alt conținut; aceste cheltuieli fiind făcute cu fiecare angajat în parte.
Pe de altă parte în ceea ce privește calificarea sumelor achitate de Consiliul Local al comunei, către funcționarii publici din cadrul instituției, cu titlu de "contravaloarea masă caldă zilnică" și "sume de reprezentare", Curtea apreciază că aceste sume reprezintă venituri, și pe cale de consecință, pentru angajator cheltuieli de personal. Aceasta întrucât trebuie avute în vedere dispozițiile Codului Fiscal, în forma în vigoare la data de 1 ianuarie 2006, care stabilesc fără putință de tăgadă natura acestor sume. Astfel, art. 41 alin. 1 Cod fiscal, care califică drept venituri supuse impozitului pe venit și cele provenite din salarii ( lit. b ) sau din alte surse ( lit. i) fac trimitere la dispozițiile art. 55, alin. 1 - potrivit cărora sunt considerate venituri din salariu toate veniturile în bani și/sau natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, sau unui statut special prevăzut de lege, indiferent de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se aplică. De asemenea, potrivit alin.2 al aceluiași articol, sunt asimilate salariilor orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor ( lit.k).
Mai mult, potrivit art. 55 alin. 4 din Codul fiscal, care enumeră limitativ categoriile de sume ce nu sunt supuse impozitării, nefiind așadar neincluse în veniturile salariale, este de remarcat că deși angajații au beneficiat de "sume de reprezentare" și "contravaloarea mesei calde zilnică", aceste sume nu pot fi circumscrise categoriilor reglementate de lit. b și c din art. precitat, întrucât pe de o parte, nu pot fi asimilate drepturile reprezentând "contravaloarea unei mese calde" cu cele reprezentate de "normă de hrană" acordate altor categorii de personal, în baza unor legi speciale, după cum au susținut recurenții ( de ex. și MAI ), și pe de altă parte, "sumele de reprezentare" nu pot fi încadrate în categoriile enumerate limitativ de lit. e) a alin. 4 din art. 55 Cod fiscal.
Și nu în ultimul rând, referirea pârâților - intimați la Decizia nr. 248/R/2005 a Curții de Apel Târgu Mureș, nu este relevantă în cauză, aceasta întrucât la data soluționării acelei pricini, raportat la perioada de referință - anul 2003 - dispozițiile Codului fiscal nu erau în vigoare, acesta intrând în vigoare doar la 1ianuarie 2004, și nici aplicarea retroactivă a dispozițiilor acestuia nu era posibilă.
Pe de altă parte, decizia de speță invocată prin întâmpinare ( decizia nr. 248/R/2005 a Curții de Apel Târgu Mureș ) statuează cu privire la admisibilitatea cuprinderii în contractul de muncă a unor asemenea drepturi, ce reprezintă pe de o parte venituri, și pe de altă parte cheltuieli. Împrejurarea că instanța a stabilit cu acel prilej că aceste cheltuieli sunt materiale și nu de personal, nu leagă instanța în prezenta cauză, întrucât o decizie de speță nu constituie izvor de drept în sistemul judiciar român, cu atât mai mult cu cât, potrivit celor de mai sus legislația în materie a suferit modificări majore.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că recursul promovat în prezenta cauză este întemeiat, urmând ca potrivit art. 312 alin.1, 3 Cod procedură civilă, să fie admis ca atare, iar hotărârea atacată să fie modificată, în sensul admiterii încheierii de sesizare a Curții de Conturi, nr. 26/2008. În acest sens, ca urmare a admiterii încheierii, Curtea va dispune în raport de art. 70. 71 din Legea nr. 94/1992 ( așa cum aceste articole erau în vigoare la data sesizării instanței ) obligarea Primăriei comunei la plata către bugetul de stat a sumei de 30.270 lei, reprezentând impozite pe venit și a sumei de 12.584 lei, reprezentând accesorii, precum și la plata către bugetul asigurărilor sociale de sănătate a sumei de 12.926 lei, reprezentând contribuție la acest buget și a sumei de 6.786 lei, reprezentând accesorii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Curtea de Conturi a României, cu sediul în B,--24, sector 1, împotriva sentinței nr. 63/28.01.2009 a Tribunalului Mureș, pronunțată în dosarul nr-.
Modifică hotărârea atacată în sensul că admite Încheierea nr. 26/22.10.2008 a Camerei de Conturi
Obligă Primăria comunei la plata sumei de 30.270 lei, reprezentând impozit pe venit și a sumei de 12.584 lei, reprezentând accesorii, ambele către bugetul de stat.
Obligă Primăria comunei la plata sumei de 12.956 lei, reprezentând contribuție datorată bugetului asigurărilor sociale de sănătate și a sumei de 6.786 lei, reprezentând accesorii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, la 12 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat - | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
8 exp./29.01.2010
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
