Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 1936/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr. 1936
Ședința publică de la 12.10.2009
Curtea constituiă din:
PREȘEDINTE: Voicu Rodica
JUDECĂTOR 2: Hortolomei Victor
JUDECĂTOR 3: Radu Constantin
GREFIER -
...
Pe rol se află spre soluționare recursul declarat de recurenții-pârâți, și, împotriva sentinței civile nr.3065/16.12.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă PRIMĂRIA COMUNEI și intimata-reclamantă CAMERA DE CONTURI T-DIRECȚIA DE CONTROL FINANCIAR ULTERIOR.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-pârâți, și, prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar și intimata-reclamantă CAMERA DE CONTURI T-DIRECȚIA DE CONTROL FINANCIAR ULTERIOR prin consilier juridic a cu delegație pe care o depune în ședință.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează că, la data de 09.10.2009, la serviciul registratură, s-au depus de intimata-reclamantă note scrise în dublu exemplar.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea acordă părților cuvântul pe recurs.
Recurenții-pârâți, prin avocat, solicită admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței civile nr.3065/16.12.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în sensul respingerii ca nefondat a actului de sesizare al Camerei de Conturi Își întemeiază recursul pe dispozițiile nr.OG 22/2002, privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, modificată și completată prin Legea nr. 110/2007, act normativ ce are caracter de lege specială în raport de dispozițiile Legii nr. 500/2002 privin finanțele publice, ale Legii 273/2007 privind finantele publice locale și ale Legii 215/2001 privind administrația publică. Arată că reținerea instanței de fond că plata creanței făcută în temeiul sentinței civile nr. 1291/31.10.2006, definitivă și executorie, s-a făcut "fără o bază legală", apărătorul recurenților-pârâți considerând că un titlu executoriu este întotdeauna o bază legală pentru executarea creanței pe care o constată, iar prin derogare de la dispozițiile art. 49 din Legea 273/2007, ordonatorul principal de credite, care în situația de față este reprezentat de primar, are obligația de a proceda la virarea de credite bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii. Pentru aceste considerente, apărătorul recurenților-pârâți solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată. Depune la dosar note scrise.
Intimata-reclamantă, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile nr. 3065/16.12.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman pe care o consideră temeinică și legală.
În temeiul art. 150.Pr.Civ. Curtea declară încheiate dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
CURTEA:
- deliberând -
Asupra recursului contencios administrativ de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3065/16.12.2008 pronunțată de Tribunalul T- Sectia Conflicte de Munca, Asigurari Sociale, Contencios Administrativ si Fiscal în dosarul - a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta Curtea de Conturi a României în contradictoriu cu pârâții, si.
Au fost obligati paratii si la plata sumei de 5519 lei reprewzentand plati nelegale si 779 lei foloase nerealizate de parata Primaria comunei, iar paratii si la plata sumei de 1600 lei reprezentand plati nelegale si 156 lei foloase nerealizate de parata Primaria comunei. Totodata, a fost respins ca ramasa fara obiect actiunea de parata comunei, judetul
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele: Cu adresa nr. 734/17.10.2008 Camera de Conturi T- Directia de Control Financiar Ulterior a inaintat instantei incheierea nr. 38/17.10.2008, prin care a solicitat obligarea paratei Primaria comunei la plata sumei de 3318 lei contributia datorata Fondului National Unic al Asigurarilor Sociale de Sanatate si 2259 lei majorari de intarziere, obligarea paratilor i la plata sumei de 5519 lei plati nelegale din bugetele locale si 779 lei foloase nerealizate catre Primaria comunei si obligarea paratilor si la plata catre Primaria comunei a sumei de 1600 lei plati nelegale din bugetui local si 156 lei foloase nerealizate. n motivarea incheierii de sesizate a tribunalului s-a aratat ca in anul 2007 Primaria comunei nu a calculat, inregistrat, declarat si virat in totalitate contributia la asigurarile sociale de sanatate pentru sumele platite persoanelor beneficiare de ajutor social, consecinta fiind prejudicierea cu suma de 3318 lei, la care au fost calculate penalitati de intarziere in cuantum de 2259 lei. S-a mai aratat ca paratul - primar, in calitate de ordonator principal de credite si parata, care a vizat pentru controlul financiar preventiv, au dispus plata catre a sumei de 5519 lei, cu titlu de despagubiri, in temeiul sentintei civile nr.1291/31.10.2008 pronuntata de Tribunalul Teleorman din bugetui local, fara ca aceasta plata sa fie aprobata de Consiliul Local. Reclamanta a mai mentionat ca paratii - primar, in calitate de ordonator principal de credite, si, care a vizat pentru controlul financiar preventiv, au dispus plata din bugetui local, cu nr. 929/30.10.2007 catre a sumei de 440 lei, din care 40 lei, cheltuieli de judecata, iar cu nr. 611/12.07.2007 a sumei de 1560 lei reprezentand onorariu executor, onorariu avocat, fara sa existe baza legala pentru suma de 1600 lei (1560 lei + 40 lei), plata nefiind aprobata de Consiliul Local.
Tribunalul a constatat ca, intr-adevar, in anul 2007 Primăria comunei nu a calculat, înregistrat, declarat și virat integral contribuția la asigurările sociale de sănătate, pentru sumele plătite persoanelor beneficiare de ajutor social, fiind încălcate prevederile art. 213 alin. 2 lit. g și art. 260 alin. 1 lit. d din Legea nr. 95/2006, consecința fiind prejudicierea cu suma de 3318 lei, la care s-au calculat majorări de întârziere de 1159 lei conform art. 120 alin. 7 din nr.OG 92/2003. Insa, intrucat rejudiciul p. cauzat a fost integral acoperit cu nr. 432/18.11.2007, pârâta Primăria comunei, dispunând virarea sumei de 5577 lei către bugetul asigurărilor sociale de sănătate, a dispus respingerea ca rămasă fără obiect acțiunea față de pârâta Primăria comunei.
De asemenea, s-a retinut de catre instanta de fond ca fiind fondata sesizarea Curtii de Conturi si in ceea ce priveste sumele de 5519 lei plati nelegale din bugetele locale si 779 lei foloase nerealizate catre Primaria comunei si de 1600 lei plati nelegale din bugetui local si 156 lei foloase nerealizate.
Astfel, au fost avute in vedere disp. art. 14 alin. 3 din Legea nr. 273/2006 ( potrivit caroira "Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 al in. 2 și nici nu poate fi angajată șiefectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectivacheltuială" ), art. 21 alin. 3 teza a ll-a din Legea nr. 215/2001 ( potrivit carora "Despăgubirile pe care trebuie să le plătească unitatea administrativ- teritorialăîn urma hotărârilor pronunțate de instanța de judecată și rămase definitive, suntasigurate de la bugetul de stat." ), ce au fost interpretate in coroborare cu prevederile art. 36 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001, care stipulează că, la propunerea primarului, consiliul local, aprobă bugetul local, virările de credite, etc. de prevederile legale incidente, tribunalul a conchis ca suma de 5519 lei datorată numitului, în temeiul sentinței civile nr. 1291/31.10.2006, pronunțată de Tribunalul Teleorman, trebuia aprobată de Consiliul Local al comunei, astfel ca, neconformandu-se acestor prevederi legale, pârâtul, primar, în calitate de ordonator principal de credite ca urmare a funcției de primar exercitate, și, care a vizat pentru controlul financiar preventiv plata sumei menționate, au efectuat plăți din bugetul local cu încălcarea legii. În raport de cele expuse, în baza art. 6 alin. 2 din Legea nr. 82/1991 și art. 10 alin. 5 din nr.OG 119/1999 pârâții și au fost obligați la plata sumei de 5519 lei reprezentând plăți nelegale către Primăria comunei. iar conform art. 3 alin. 4 din nr.OG 9/2001 și la plata sumei de 779 lei reprezentând foloase nerealizate utilizând nivelul dobânzii de referință comunicată de redusă de 20%. Cu referire la capătul trei din acțiune, tribunalul a observat ca prin actul de sesizare reclamanta a solicitat obligarea pârâților și la plata sumei de 1600 lei reprezentând plăți nelegale și 156 lei foloase nerealizate, ori pârâtul, în calitate de ordonator principal de credite ca urmare a funcției de primar exercitate, și care a vizat pentru controlul financiar preventiv, plătind suma de 1600 lei nu au respectat aceleasi prevederi ale art. 14 alin. 3 din Legea nr. 273/2006, cat timp nici pentru suma de 1600 lei cu titlu de cheltuieli de executare (onorariu executor, onorariu avocat și cheltuieli de judecată), achitată către nu a existat aprobarea Consiliului Local.
A fost inlaturata ca nepertinenta juridic apărarea pârâților- in sensul că respectivele plăți s-au făcut în temeiul sentinței civile nr. 1293/1.11.2006, care constituie titlu executoriu, - întrucât și în asemenea situații sunt aplicabile prevederile art. 21 alin. 5 din Legea nr. 215/2001, potrivit căruia, despăgubirile pe care trebuie să le plătească unitatea administrativ - teritorială în urma hotărârilor pronunțate de instanța de judecată și rămase definitive sunt asigurate de la bugetul local, iar acesta se aprobă conform. Art. 36 alin. 4 lit. A ) din acelasi act normativ de Consiliul Local, aprobare ce nu a existat. Mai mult, pentru suma reprezentand onorariu executor judecatoresc nici nu a existat o hotarare judecatoreasca.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termen legal, pârâții, si.
În motivarea recursului, s-a susținut că hotărârea instanței de fond este data cu încălcarea si aplicarea greșita a legii, fiind invocat motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ.
In dezvoltarea motivelor de recurs, a fost invocata aplicabilitatea dispozițiilor OG nr.22/2002, privind executarea obligațiilor de plata ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, modificată si completată prin Legea nr.110/2007,pentru modificarea si completarea nr.OG22/2002, act normativ ce are caracter de lege specială in raport de dispoz. Legii 500/2002 privind finanțele publice,ale Legii 273/2007 privind finanțele publice locale si ale Legii 215/2001 privind administrația publica. In acest sens, au sustinut ca plata sumei ce li se imputa s-a făcut in temeiul unui titlu executoriu si reprezintă o obligație de plata a unei instituții publice locale, iar actul normativ ce reglementează executarea obligațiilor de plata ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii este OG nr.22/2002, privind executarea obli ațiilor de plata ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, modificată si completata prin Legea nr.110/2007, pentru modificarea si completarea nr.OG22/2002, potrivit art.4 alin.l din acest act normativ: " Ordonatorii principali de credite bu etare au obligația să dispună toate masurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare necesare pentru efectuarea plații sumelor stabilite prin titluri executorii. ", iar potrivit art.4 alin.2 din OG 22/2002, modif. prin Legea 110/2007," de credite bugetare prevăzute la alin.l se pot efectua pe parcursul întregului an bugetar,prin derogare de la prevederile art.47 din Legea /2002 privind finanțele publice si ale art.49 din Legea 273/2006 privind finanțele publice locale. ". Ori, art.49 din Legea 273/2007 privind finanțele publice locale prevede la alin.4 ca: " de credite bugetare se aproba de autoritățile deliberative, pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite.
In consecinta, pentru plata creantei din Sentinta civila nra 1291 /31.10.2006, definitiva si executorie, ordonatorul principal de credite, respectiv Primarul,piritul, avea chiar obligatia legala, conf. art.4 alin.l din OG 22/2002,modif.prin Legea 110/2007, " sa dispuna toate masurile ce se impun,inclusiv virari de credite bugetare necesare pentru efectuarea platii sumelor stabilite prin titluri executorii. ",fara a mai fi necesara aprobarea Consiliului Local, dispoz.legala precitata derogand de la norma generala a art.49 din Legea 273/2007, un titlu executoriu fiind intotdeauna "o baza legala " pentru executarea creantei pe care o constata, conf.art.371 si urm.pr.civ. De altfel,Consiliul Local nici nu ar avea alternativa de a nu aproba plata unei creante constatate printr-un titlu executoriu,acesta fiind si rationamentul pentru care legiuitorul, derogand de la norma generala, a prevazut posibilitatea ordonatorului principal de credite sa poata dispune, fara aprobarea autoritatii deliberative, plata crentelor constatate prin titluri executorii.
Examinând recursul promovat pentru motivele arătate, în condițiile art. 304, 3041Cod procedură civilă, instanța îl apreciază ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
In speta, este necesar a se stabili daca paratii-recurenti aveau abilitatea legala de a face plata sumelor rezultate din Sentinta civila nra 1291 /31.10.2006, definitiva si executorie, fara a obtine aprobarea Consiliului Local, in acest sens urmand a verifica aplicabilitatea textelor de lege retinute de instanta de fond, cat si a celor invocate de recurenti.
Ori, Curtea apreciaza ca instanta de fond a considerat in mod corect ca efectuarea platilor de catre recurentul-parat si celelalte doua recurente ( in calitate de ordonator principal de credite, ca primar ) nu a respectat prevederile art. 14 alin. 3 din Legea nr. 273/2006 ( potrivit caroira "Nicio cheltuială nu poate fiînscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 al in. 2 și nici nu poate fi angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială" ), art. 21 alin. 3 teza a ll-a din Legea nr. 215/2001 ( potrivit carora "Despăgubirile pe care trebuie să le plătească unitatea administrativ- teritorială în urma hotărârilor pronunțate de instanța de judecată și rămase definitive, sunt asigurate de la bugetul de stat." ), ce au fost interpretate in coroborare cu prevederile art. 36 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001, care stipulează că, la propunerea primarului, consiliul local, aprobă bugetul local, virările de credite. In plus, Curtea mai mentioneaza incidenta art. 19 din Legea nr.273/2006, potrivit carora compoetentele si rsponsabilitatile in procesul bugetar sunt clar partajate, revenind Consiliului Local sa aprobe bugetul local cat si a rectificarilor bugetelor intervenite pe parcursul exercitiului bugetar, in timp ce atributia bugetara a ordonatorului principal se rezuma la efectuarea propunerilor fundamentate de rectificare a bugetului, neputand interfera in procesul deliberativ asupra acestora.
Referirea recurentilor la prev. OG 22/2002, modif. prin Legea 110/2007 este judicioasa exclusiv prin prisma faptului ca ambele plati efectuate se refereau la titluri executorii, insa procedura de aprobare nu a fost modificata in cazul acestor sume, art. 4 alin. 1 si 2 din aceasta ordonanta fiind interpretata de aceste parti in mod trunchiat si nicidecum in spiritul legii. Astfel, art. 4 alin. 2 din OG nr.22/2002 prevede ca:" de credite bugetare prevăzute la alin.lse pot efectua pe parcursulîntregului an bugetar, prin derogare de la prevederile art.47 din Legea 500/2002 privind finanțele publice si ale art.49 din Legea 273/2006 privind finanțele publice locale. ". Fireste, interpretarea textului de lege prin toate metodele legale de interpretare nu pot duce decat la concluzia ca derogarea se refera exclusiv la aspectul reglementat, anume derogarea in raport de momentul in care se poate realiza virarea de credite bugetare prev. la alin. 1, anume nu doar incepand cu trimestrul al-III-lea al anului bugetar ( asa cum statueaza art. 49 alin. 7 din Legea nr.273/2006- aliniat la care se refera, practic, derogarea ) sau pe perioada prev. de art. 47 alin. 7 din Legea nr.500/2002, ci si "pe parcursul intregului an bugetar", tocmai in considerarea faptului ca sumele provin din titluri executorii, insa nicidecum nu se deroga de la procedura de aprobare.
Față de aceste împrejurări, constatând că efectuarea sumelor s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare - cele susretinute- Curtea constata ca în mod corect a fost angajată răspunderea recurentilor-parati, astfel ca hotararea instantei de fond este legala si temeinica.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 312 al. l Cod procedură civilă va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții-pârâți, și, împotriva sentinței civile nr.3065/16.12.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă PRIMĂRIA COMUNEI și intimata-reclamantă CAMERA DE CONTURI T-DIRECȚIA DE CONTROL FINANCIAR ULTERIOR.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
-
Red./Tehnored.
2 ex.
Președinte:Voicu RodicaJudecători:Voicu Rodica, Hortolomei Victor, Radu Constantin
