Litigii curtea de conturi (legea nr.94/1992). Decizia 901/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--21.08.2007
DECIZIA CIVILĂ NR.901
Ședința publică din 25.09.2008
PREȘEDINTE: Claudia LIBER -
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 3: Catargiu Victoria
GREFIER: - -
S-a luat în examinare după repunerea pe rol recursul formulat de pârâta recurentă împotriva sentinței civile nr.1892/27.06.2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantele intimate Camera de Conturi a României B, Camera de Conturi A, pârâții intimați, și, având ca obiect Legea nr. 94/1992.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pârâta recurentă, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Pârâta recurentă solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate ca fiind netemeinică și nelegală pentru motivele arătate pe larg în scris și depuse la dosar, arătând că prejudiciul nu a fost cauzat de aceasta, fișa postului care nu i-a fost comunicată nu a fost nici semnată pentru luare la cunoștință; după data de 04.07. nu a fost stabilit nici un termen de prescripție iar aceasta a lucrat doar până la 04.07;alte persoane au avut atribuția de urmărire a creanțelor și acestea nu și-au îndeplinit obligațiile.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin Sentința Civilă nr. 1892 din 27 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- s-a admis sesizarea completului constituit conform art. 31 alin. 2 din Legea nr. 94/1992 respectiv încheierea nr. S 207/27.11.2006 și în consecință a obligat pârâții, și să plătească în solidar părții civile Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor A suma totală de 5.004,82 lei despăgubiri și foloase nerealizate aferente; a obligat pârâtul să plătească în solidar cu aceiași pârâți părți civile despăgubiri și foloase nerealizate până la concurența sumei de 1.571,30 lei din prejudiciul de 5.004,82 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
În urma unui control efectuat de Camera de Conturi A la Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor A, controlorii financiari au constatat că în cazul unui număr de 8 clienți, ale căror obligații totale însumează 5.328,31 lei, conducerea instituției nu a acționat potrivit legii pentru încasarea serviciilor furnizate în perioada de prescripție prevăzută de art. 1 din Decretul nr. 167/1958.
Astfel, în legătură cu serviciile prestate în perioada 2002 - 2003, constând din analize de laborator și asistență sanitar veterinară, pentru care au fost emise un număr de 10 facturi, în valoare de 5.328,31 lei, s-a reținut faptul că nu s-au întocmit și transmis notificări clienților în cauză, privind obligațiile de plată neachitate, nu s-au efectuat concilieri directe, nu a fost inițiată procedura somației de plată și nici nu s-au promovat acțiuni în instanță în vederea obținerii de titluri executorii în privința clienților neîncasați, astfel că, aceste debite s-au prescris.
Asupra prejudiciului total de 5.328,31 lei, au fost calculate foloase nerealizate în sumă de 321,02 lei la nivelul ratei dobânzii de referință a BNR.
în perioada 21.10.2002 - 01.04.2005 pârâtul a deținut funcția de director executiv, funcție deținută de pârâtul din data de 01.04.2005 până în prezent.
Pârâtul a deținut funcția de contabil șef în perioada 2001 - 15.07.2003, iar funcția de director executiv adjunct economic a fost deținută de pârâta în perioada 15.11.2004 - 01.11.2005 și pârâtul din data de 01.02.2006 până în prezent.
Prin funcțiile deținute, pârâții sunt ordonatori de credite care potrivit art. 22 lit. b din Legea nr. 500/2002, în calitate de ordonatori de credite, răspund potrivit legii de realizarea veniturilor instituției pe care o conduc.
Potrivit fișelor postului și atribuțiilor de serviciu, pârâții aveau obligația de a urmări și încasa în termenul legal de prescripție creanțele cuvenite instituției, ca urmare a prestării unor servicii constând în analize de laborator și asistență sanitar veterinară, către diverși agenți economici.
Prin neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, pârâții ca urmare a neîncasării contravalorii facturilor în perioada de prescripție au creat un prejudiciu în patrimoniul instituției în sumă totală de 5.328,31 lei asupra căruia s-au calculat foloase nerealizate în sumă de 321,02 lei.
Împrejurarea că în timpul controlului sau ulterior, a fost recuperată o parte din acest prejudiciu, nu are relevanță la soluționarea cauzei, sumele recuperate urmând a fi avute în vedere la punerea în executare a hotărârii, raportat la împrejurarea că prejudiciul total neîncasat la data controlului era în valoare de 5.328,31 lei, iar controlul a stabilit că prejudiciul neacoperit este în cuantum de 5.004,82 lei din care 294,62 lei reprezintă foloasele nerealizate.
Răspunderea pârâților este solidară potrivit art. 1003 Cod civil, deoarece aceștia au ocupat funcțiile de conducere anumite perioade de timp pe durata perioadei de prescripție, fără a se putea stabili în concret cuantumul prejudiciului cauzat de fiecare pârât în parte, ca urmare a desfășurării culpabile a activității.
Față de aceste împrejurări, instanța,în baza art. 998 - 999 Cod civil, coroborat cu art. 30 din Legea nr.554/2004, a admis sesizarea completului constituit conform art. 31 alin. 2 din Legea nr. 94/1992, și a obligat în solidar pe pârâții, și să plătească părții civile Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor A, suma totală de 5.004,82 lei și foloasele nerealizate aferente care se vor calcula la data punerii în executare a hotărârii la nivelul dobânzii de referință practicat de BNR.
Totodată, în baza aceluiași temei legal, instanța a obligat pe pârâtul să plătească în solidar cu ceilalți pârâți, aceleiași părți civile, despăgubiri și foloase nerealizate până la concurența sumei de 1.571,30 lei din prejudiciul total de 5.004,82 lei, sumă reprezentând debite prescrise în perioada de când acest pârât a ocupat funcția de director executiv adjunct economic.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta și a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii civile ca inadmisibilă.
În motivarea recursului se arată că în mod greșit reclamanta a fost obligată în solidar, împreună cu ceilalți pârâți la plata prejudiciului în sumă de 5.004,82 lei având în vedere că nu a participat la cauzarea acestui prejudiciu, fiind în concediu de boală în perioada 4 iulie 2005 - 31 octombrie 2005.
Reclamanta a mai arătat că a întâmpinat probleme din partea salariaților din subordine, care nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu de urmărire și de încasare a debitelor de la clienți, și cu toate acestea, a înaintat conducerii unității numeroase adrese prin care a informat asupra acestei stări de fapt, pentru ca activitatea financiară contabilă și juridică să funcționeze într-un cadru legal.
Recursul este nefondat.
Din examinarea hotărârii instanței de fond, prin prisma criticilor formulate în recurs și din oficiu, conform art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă,rezultă că prima instanță a reținut corect starea de fapt pe baza actelor și probelor de la dosar și în mod legal a admis sesizarea și a obligat pârâții să plătească părții civile suma de 5.004,82 lei despăgubiri civile.
Prima instanță a avut în vedere calitatea pârâților, respectiv calitatea pârâtei, de director executiv adjunct economic, potrivit cărora, sunt reprezentanți ai ordonatorului de credite, iar în baza art. 22 lit. b) din Legea nr. 500/2002, răspund de realizarea veniturilor instituției pe care o conduc. Pârâții aveau obligația, conform fișei postului, de a urmări și de a încasa în termenul legal de prescripție creanțele cuvenite instituției, ca urmare a prestării unor servicii,către diverși agenți economici. Or,prin neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, prin neîncasarea la timp a contravalorii facturilor în perioada de prescripție, pârâții au cauzat un prejudiciu în dauna unității în sumă de 5328,31 lei din care o parte a fost recuperat,și s-au calculat foloase nerealizate în sumă de 321,02 lei.
Criticile formulate de pârâta recurentă, prim motivele de recurs, în sensul că și-a exercitat atribuțiile de serviciu și nu poate fi obligată la plata prejudiciului, sunt neîntemeiate, având în vedere calitatea funcției pe care a avut-o la unitatea parte civilă,obligațiile de serviciu pe care nu le-a îndeplinit în mod corespunzător alături de ceilalți pârâți și prejudiciul cauzat.
Pentru aceste considerente, instanța constată că recursul declarat de pârâtă este nefundat și urmează ca în temeiul prevederilor art. 312 pct. 1 din Codul d e procedură civilă, să-l respingă și să mențină sentința tribunalului ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta, împotriva sentinței civile nr.1892 din 27 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Arad,în dosar nr-.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică din 25.09.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
LIBER - - - - - -
GREFIER
- -
Prima instanță - Tribunalul Arad - Judecător
RED/-28.10.2008
TEHNORED/LM-28.10.2008
-2
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Catargiu Victoria
