Litigiu privind domeniul public. Sentința 154/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- SENTINȚA NR.154/F-CONT
Ședința publică din 07 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gina Achim JUDECĂTOR 2: Fabiola Ion Grigorescu
- --- - grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare în primă instanță, acțiunea formulată potrivit Legii contenciosului administrativ, de reclamanta - SRL cu sediul în C,-, județul D, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI cu sediul în B, sector 1,-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns reclamanta reprezentată de avocat și pârâta Agenția Domeniilor Statului reprezentată de consilier juridic.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că pârâta, prin compartimentul registratură, a depus la dosar întâmpinare, în două exemplare.
Acțiunea este timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei potrivit chitanței de la fila 72 din dosar și cu timbrul judiciar în valoare de 0,3 lei.
Instanța pune în discuția părților excepția competenței materiale și excepția competenței teritoriale.
Avocat având cuvântul pentru reclamanta - SRL C, având în vedere natura contractului și calitatea părților, apreciază că acel contract este asimilat unui act administrativ, iar litigiul este unul contencios și nu comercial, în raport de dispozițiile art.8 din Legea nr.554, iar competența atât materială cât și teritorială, aparține Curții de Apel Pitești.
Consilier juridic, având cuvântul pentru pârâta Agenția Domeniilor Statului, consideră că litigiul este de natură comercială, având în vedere caracterul comercial al licitației și apreciază că instanța competentă să soluționeze cauza atât material cât și teritorial, este Tribunalul Comercial București.
Instanța se retrage pentru deliberare asupra acestor excepții.
CURTEA
Asupra excepției de față, constată:
La data de 08.09.2009, reclamanta - "" SRL Cac hemat în judecată pe pârâta Agenția Națională a Domeniului Statului, pentru a se dispune suspendarea executării adreselor nr. 61635/25.09.2007 și 21018/04.02.2009, precum și a măsurii de reziliere a contractului de concesiune nr.15/16.11.2005, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr- al Curții de Apel Pitești.
În motivare, reclamanta susține că a încheiat cu pârâta contractul de concesiune nr.15/16.11.2005 pentru suprafața de 3395,44 ha situată în localitatea, jud. D, fiindu-i predată la data de 01.02.2006. Redevența a fost calculată la echivalentul în lei a cantității de 445 Kg de /ha/an pentru terenul agricol și 6 kg de /ha/an pentru terenul neagricol, plătind în avans prima redevență în sumă de 513.964,68 lei.
Mai relevă, că pe cale judecătorească s-a dispus exonerarea sa de la plata redevenței stabilită prin contractul de concesiune pentru perioada aprilie 2006 - 31 decembrie 2006 și restituirea sumelor încasate cu titlu de redevență în această perioadă, așa încât, nu se justifică măsura rezilierii convenției aplicată de pârâtă, la data de 25.09.2009 și notificată la aceeași dată, prin care se specifică în mod incorect și plata sumelor de 321.860,65 lei, reprezentând debit (293.270, 14 lei, redevență neachitată și 28.590,51 lei, penalități de întârziere).
Reclamanta, mai arată că a formulat contestație împotriva acestor măsuri, fiind înregistrată pe rolul instanței sub nr-.
Cu privire la măsura suspendării executării actelor, reglementată de art.15 din Legea nr.554/2004, reclamanta a precizat, că măsurile dispuse îi produc prejudiciu material pe viitor și că, prin executarea actelor administrative, anterior soluționării cererii, există riscul producerii unor pagube, care nu s-ar putea repara, acestea constând în pierderea veniturilor ce s-ar putea obține din valorificarea culturilor, pentru înființarea cărora a investit suma de aproximativ 300.000 lei. Cazul bine justificat, a fost apreciat prin prisma soluției pronunțată de către instanță, prin care a fost exonerată de la plata redevenței, precum și a celorlalte probe, administrate cu ocazia soluționării fondului cauzei.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea cererii, ca urmare a admiterii excepției puterii de lucru judecat, justificată prin Decizia nr.2991/29.05.2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cu privire la fond, a susținut, că reclamanta, nu a respectat obligațiile contractuale și că nu este îndeplinită condiția "cazuri bine justificate" pentru a se dispune măsura suspendării.
A mai susținut, că din probe, nu a rezultat că reclamanta a înființat culturi și că ar fi prejudiciată prin executarea actelor administrative.
La termenul de judecată din data de 07.10.2009, instanța a pus din oficiu în discuția părților excepțiile de necompetență materială și teritorială.
Pârâta a fost de acord cu aceste excepții, însă a susținut, că litigiul, este de natură comercială.
se soluționează pe calea contenciosului administrativ, întrucât, art.2(1) ditera c din Legea nr.554/2004, asimilează actelor adminsitrative, contractele încheiate de autoritățile publice, ce au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, etc. Potrivit art.4 din Legea nr.268/2001, Agenția Domeniilor Statului este instituție de interes public, având printre atribuții, concesionarea terenurilor cu destinație agricolă, ce aparțin domeniului public sau privat al statului. Și dosarul nr- (fondul cauzei prezente), este soluționat tot de către Secția de contencios administrativ.
Cât privește competența materială, dispozițiile art.10 din Legea nr.554/2004, stabilesc în sarcina tribunalelor, soluționarea litigiilor privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale, precum și cele ce cuprind datorii, cu o valoare mai mică de 5 miliarde de lei. Nu Agenția Domeniilor Statului este instituția centrală, ci Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în subordinea căruia se află, iar valoarea convenției, este mai mică decât cea indicată de către legiuitor.
În ceea ce privește competența teritorială, art.10 alin.3 din Legea nr.554/2004, obligă reclamantul să se adreseze instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Reclamanta însă, nu a ales niciuna dintre cele două instanțe, așa încât se va alege domiciliul pârâtului, având în vedere și dispozițiile art.5 Cod procedură civilă.
Față de cele menționate, în baza textelor de lege amintite, art.2, art.158 și următoarele Cod procedură civilă, se vor admite excepțiile de necompetență materială și teritorială și se va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București - Secția de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepțiile de necompetență materială și teritorială.
Declină competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta - "" SRL cu sediul în C,-, județul D, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI cu sediul în B, sector 1,-. în favoarea Tribunalului București - Secția de contencios administrativ.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 octombrie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contebncios administrativ.
Președinte,
- -
Grefier,
/09 oct.2009
Red.
/4ex/12.10.2009
Președinte:Gina AchimJudecători:Gina Achim, Fabiola Ion Grigorescu
