Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1037/2008. Curtea de Apel Tg Mures
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 1037/
Ședința publică din 25 noiembrie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței nr. 1542/26 iunie 2008 Tribunalului Harghita.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată faptul că cererea de recurs este legal timbrată, fiind achitată taxa de timbru de 19,50 lei prin chitanța CEC depusă la fila 8 dosar și s-a anulat timbru judiciar de 0,15 lei.
Față de actele dosarului, instanța reține cauza pentru pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 1542/26 iunie 2008 Tribunalului Harghita, dos. nr- a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu Ministerul Justiției, Tribunalul Harghita, Curtea de Apel Târgu Mureș și, în consecință, a obligat pârâții la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de fidelitate în raport cu vechimea efectivă, calculat la salariul de bază, conform art. 16 alin. 1 din nr.OG 8/2007, precizând perioada pentru fiecare reclamant.
De asemenea, a dispus majorarea salariului de bază cu 5%, conform art. 3 alin. 5 din nr.OG 8/2007, pârâții urmând să efectueze această majorare, instanța de fond precizând perioada pentru fiecare reclamant.
A respins celelalte pretenții solicitate de reclamanți.
A respins acțiunea formulată împotriva pârâtului ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Pentru a pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut, în considerentele hotărârii atacate, următoarele:
Prin cererea introductivă de instanță reclamanții au solicitat spor de fidelitate în raport cu vechimea efectivă, calculat la salariul de bază, conform art. 16 alin. 1 din Ordonanța de Guvern nr. 8/24.01.2007; majorarea salariului de bază cu 5%, conform art. 3 alin. 5 din nr.OG 8/2007; acordarea salariului de merit în procent de 20% aplicat la salariul de bază, care face parte din acesta și constituie baza de calcul pentru sporuri și alte drepturi ce se acordă în raport cu salariul de bază, pentru cel mult 25% din numărul de posturi prevăzut în statul de funcții pentru personalul reprezentând funcționarii publici, conform art. 14 alin. 1 și 2 din nr.OG 8/2007; acordarea dreptului constând în gratuitatea asistenței medicale, medicamentelor și proteze, conform art. 21 alin. 1, 2 din nr.OG 8/2007; decontarea contravalorii transportului în perioada concediului de odihnă, conform art. 23 alin. 2 din nr.OG 8/2007; concediul de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare, conform art. 65 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 (actualizată și modificată) privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea; acordarea drepturilor prevăzute de art. 68 alin. 1 - 15, art. 68 alin. 1 - 5, art. 68 alin. 1 și 2 și art. 68 indice 4 din Legea nr. 567/2004; acordarea drepturilor prevăzute de art. 69 alin. 1 - 3 din Legea nr. 567/2004.
Reclamanții arată, în motivele acțiunii, că din interpretarea textului articolului 41 din nr.OG 6/2007 rezultă că funcționarilor publici din sistemul de justiție li se acordă acele drepturi și sporuri salariale care sunt specifice autorității judecătorești, unde aceștia își desfășoară activitatea.
În continuare, reclamanții susțin că această normă de trimitere impune unităților ordonatori de credite, de care aparțin funcționarii publici, respectiv subsemnatele, să aplice pe lângă drepturile și sporurile salariale specifice funcționarilor publici, prevăzute în Legea nr. 188/1999 rep. privind statutul funcționarilor publici, și acele drepturi care nu sunt specifice pentru funcționari publici, dar se aplică categoriilor de personal din cadrul autorității judecătorești, respectiv personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
În final, reclamantele au invocat practica unitară la nivel național, depunând în acest sens hotărâri judecătorești în sprijinul acestui argument.
Prin întâmpinarea formulată, se arată în continuare în considerentele hotărârii atacate, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, invocând că reclamanții nu au depus contestație la ordonatorul de credite cu care au raport juridic de muncă direct, contrar dispozițiilor art. 31 din nr.OG 6/2007, urmând ca în funcție de măsurile dispuse, reclamantele să se fi adresat instanței de contencios administrativ. În continuare, Ministerul Justiției a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, argumentând, în ideea celor invocate, că potrivit nr.HG 83/2005 nu are atribuții stabilite în sarcina sa în legătură cu încălcarea și stabilirea drepturilor salariale ale personalului din departamentele economico - financiare și administrative ale instanțelor.
În ce privește fondul cauzei, instanța de fond a reținut că art. 41 din Legea nr. 188/1999 prevede că funcționarii publici din domeniul justiției beneficiază și de sporurile sau de alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, motiv pentru care au fost admise capetele de cerere referitoare la drepturi bănești care se acordă personalului auxiliar de specialitate de la instanțe.
Prima instanță nu a reținut argumentul pârâtului, conform căruia nu ar fi fost urmată procedura grațioasă conform art. 31 din nr.OG 6/2007 întrucât nr.OG 8/2007, care prevede sporurile salariale în cauză, nu prevede o asemenea procedură grațioasă în raport cu aceste drepturi prevăzute de acest din urmă act normativ.
Cu privire la solicitările legate de dispozițiile art. 68 și 69 din Legea nr. 567/2004 instanța de fond le-a respins, motivând că aceste petite se referă la stabilirea unor drepturi pentru viitor, număr de zile pentru concediu de odihnă plătit, pensie de serviciu, iar drepturile pentru viitor, la petitele admise, nu pot fi admise. La fel, a respins și petitul legat de diferența de procent de la 15% la 20% din salariul de bază cu motivarea că niciunul dintre reclamanți nu arată că ar fi fost în această situație întrucât nu toți angajații beneficiază de salarii de merit.
Față de această hotărâre a declarat, în termen, recurs pârâta Ministerul Justiției.
Prin motivele de recurs Ministerul Justiției a solicitat ca, prin admiterea recursului, să se dispună modificarea hotărârii atacate și să se dispună respingerea acțiunii introductive de instanță.
Analizând actele de la dosar, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și în virtutea rolului devolutiv prevăzut de art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs reține următoarele:
Astfel, legat de primul argument, este de observat că actul normativ de care se prevalează recurentul nu mai era în vigoare în raport cu perioada de referință a drepturilor salariale solicitate. Astfel, nr.OG 92/2004 a avut ca limite temporale de acțiune juridică doar anul 2005, actul normativ fiind abrogat de art. 3 din.OUG nr. 63/2005.
În fapt, actul normativ la care face referire, în mod corect, prima instanță este nr.OUG 6/2007, care la art. 41 prevede textual că "Funcționarii publici beneficiază și de sporurile sau de alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care-și desfășoară activitatea".
Este adevărat că art. 31 din Legea nr. 188/1999 prevede ca principiu de salarizare un sistem de salarizare unitar pentru funcționarii publici.
Dar, în aceeași măsură trebuie observat că din anul 2004 legiuitorul nu a adoptat actul normativ prin care să prevadă sistemul unitar de salarizare. Or, art. 41 din nr.OUG 6/2007 acționează ca o derogare de la principiul indicat de art. 31 din Legea nr. 188/1999 rep. principiu care însă nu a fost concretizat în niciun fel, din vina exclusivă a legiuitorului.
Din acest motiv, nu li se poate imputa anumitor categorii de funcționari publici lipsa de voință a legiuitorului, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, dispoziția cuprinsă în art. 41, ca normă derogatorie, trebuie să fie aplicată ca atare și cu prioritate în raport cu principiul enunțat (care, așa cum s-a arătat, oricum nu este funcțional din moment ce actul normativ privind reglementarea sistemului unitar de salarizare al funcționarilor publici nu a fost adoptat).
În acest sens, art. 1 din nr.OUG 6/2007 prevede că dispozițiile acestei ordonanțe se vor aplica până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare. Așadar, nu se poate invoca aplicarea unui principiu, așa cum este el formal indicat de art. 31 din Legea nr. 188/1999 rep. din moment ce legea care ar trebui să consacre acest principiu nu a fost adoptată, cu atât mai mult cu cât aliniatul 3 prevede clar că "Salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici.", lege care nu a fost adoptată.
Evident că raționamentul, indicat și de prima instanță, și reținut ca atare de instanța de recurs, cum că din moment ce aplicarea principiului salarizării unitare a fost amânat tocmai de legiuitor, indiferent că această amânare este una nejustificată, dar care nu poate fi imputată reclamantelor - intimate, și cum nr.OUG 6/2007 prevede expres că se aplică sporurile și drepturile salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care-și desfășoară activitatea, sporurile cuvenite personalului auxiliar din instanțe li se cuvine și funcționarilor publici ce funcționează în domeniul justiției.
Pentru toate aceste rațiuni, instanța va dispune și respingerea ca netemeinic și nefondat al recursului formulat de pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței nr. 1542/26 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
2 exp./15.12.2008
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat