Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 106/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 106/R/2009 Dosar nr-
Ședința publică de la 10 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Bejinaru Mihoc președinte secție
- - - - - JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă
- - - - judecător
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții Ministerul Sănătății Publice și Autoritatea de Sănătate Publică împotriva sentinței civile nr.1646/18.11.2008 pronunțată de Tribunalul Covasna, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 3 februarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în vederea depunerii de concluzii scrise și a deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de azi, 10 februarie 2009.
CURTEA
Asupra recursului constată că;
La data de 22.09.2008, reclamanții, - G, -, -, C-, MARI-, G, au chemat în judecată pe pârâta AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ C solicitând obligarea pârâtei la plata sporului de 25 % pentru suplimentul postului și de 25% pentru perioada 1.04.2004 - prezent și în continuare.
Acțiunea reclamanților a format obiectul dosarului nr- a Tribunalului Covasna în care instanța a pronunțat sentința nr. 1646/18.11.2008, prin care a dispus următoarele: s-a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Sănătății Publice.
S-a admis cererea formulata de reclamanții, - G, -, -, C-, MARI-, G, in contradictoriu cu pârâții AUTORITATEA DE SANATATE PUBLICA C, si MINISTERUL SANATATII PUBLICE.
Au fost obligați pârâții la alocarea și plata către fiecare reclamant în parte a suplimentului postului in procent de 25% din salariul de baza si a suplimentului corespunzător treptei de salarizare in procent de 25% din salariul de baza, începând din 01.01.2004 si in continuare, pana la încetarea raportului de serviciu ori pana la noi reglementari legale, sumele datorate urmând a fi actualizate prin aplicarea indicelui de inflație, calculat de la data nașterii dreptului si pana la data plătii efective.
A fost obligată pârâta Autoritatea de Sănătate Publica C sa consemneze in carnetul de munca a fiecărui reclamant in parte acordarea drepturilor salariale sus menționate.
Au fost obligați pârâții la plata către fiecare reclamant in parte a sumei de 4,3 lei, cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanța a reținut în fapt și în drept următoarele:reclamanții au calitatea de funcționari publici în cadrul Autorității de Sănătate Publică
Conform prevederilor art. 31 din Legea nr. 188/1999 republicată, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază; sporul pentru vechime în muncă; suplimentul postului; suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
În perioada 2004 - 2006, prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005, și prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006.
Suspendarea acordării suplimentului postului si a suplimentului corespunzător treptei de salarizare prin actele normative sus menționate contravine însă prevederilor art. 41 și prevederilor art. 53 alin. 2 din Constituția României care limitează restrângerea exercițiului unor drepturi doar la situații în care această măsură se impune într-o societate democratică, fiind necesar ca măsura să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului.
Sub acest aspect, actele normative prin care s-a suspendat acordarea suplimentului postului si a suplimentului corespunzător treptei de salarizare pentru funcționarii publici contravin dispozițiilor constituționale menționate care de altfel prevăd posibilitatea restrângerii unor drepturi și nu a suspendării lor.
Trebuie precizat că prevederile art. 15 alin. 2 din Constituție consacră principiul neretroactivității legii civile și prin urmare, unui drept deja câștigat nu i se pot aduce îngrădiri prin acte normative ulterioare.
Pe de altă parte, actele normative menționate nu prevăd desființarea dreptului la acordarea suplimentului postului si a suplimentului corespunzător treptei de salarizare ci doar suspendarea exercițiului acestuia, ceea ce nu echivalează cu înlăturarea dreptului respectiv. Suspendarea exercițiului dreptului nu poate suprima un drept recunoscut de lege deoarece ar contraveni dispozițiilor constituționale precum și Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale conform cărora, nu se poate aduce atingere sau îngrădiri unui drept deja câștigat.
Instanța de fond a mai reținut că suspendarea aplicării unor dispoziții dintr-un act normativ, în speță a dispozițiilor art. 29 alin 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 (devenit art. 31 în forma republicată a legii), nu echivalează cu abrogarea acestora, respectiv cu suprimarea dreptului subiectiv recunoscut prin aceste prevederi legale.
Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în dezlegarea unui recurs în interesul legii dat pe o chestiune de drept asemănătoare (suspendarea acordării primelor de vacanță - Decizia nr. 23/2005) ca pentru ca un drept prevăzut să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă la nudum jus, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat în perioada celor 2 ani, pentru care exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlăturat. Altfel, s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută, să fie vidat de substanța sa și, practic, să devină lipsit de orice valoare.
De aceea, respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi obstaculați de a se bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege.
In plus, tribunalul retine și dispozițiile art. 38 din Codul muncii care prevăd în mod imperativ că drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul unor tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu.
In consecință, instanța de fond a apreciat că normele prin care s-a dispus suspendarea acordării suplimentului postului si a suplimentului corespunzător treptei de salarizare pentru funcționarii publici, sunt contrare Constituției, astfel că reclamanții își pot valorifica dreptul din moment ce existența lui nu a fost înlăturată.
Pentru aceste considerente, instanța a admis cererea de chemare în judecată și a dispus obligarea pârâților să acorde și să plătească reclamanților suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, pe perioada 01.01.2004 și în continuare, corespunzător raportului de serviciu al fiecărui reclamant, sumele datorate de pârâți cu acest titlu urmând a fi actualizate prin aplicarea indicelui de inflație, de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.
Instanța de fond a obligat pârâta C la consemnarea în carnetul de muncă a fiecărui reclamant în parte acordarea drepturilor salariale sus menționate.
De asemenea, în baza art. 274. a obligat pârâții să plătească către fiecare reclamant în parte suma de 4,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, fiind părțile care au căzut în pretenții.
Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen legal recurs pârâții Ministerul Sănătății Publice și Autoritatea de Sănătate Publică, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și respingerea acțiunii reclamanților.
Se arată în recurs că unitatea nu a avut alocate fonduri bugetare pentru aceste sporuri că într-adevăr dispozițiile Legii nr.188/1999, prevăd aceste drepturi - sporuri.
Având în vedere lipsa de fonduri, prevederile legale recurenta a apreciat că nu se află în culpă și a solicitat admiterea recursul și desființarea sentinței atacate.
În cauză, intimații au formulat Concluzii scrise (f56) prin mandatar, în sensul respingerii recursului și au depus practică judiciară în materie ( 61-75 dosar).
Curtea, examinând actele și lucrările dosarelor, constată recursul ca fondat în parte pentru următoarele considerente.
Acțiunea reclamanților privește acordarea unor drepturi retroactiv începând cu 1.01.2004- prezent și în continuare, dar cererea de chemare în judecată a fost formulată la data de 22.09.2008.
Ca atare, socotind termenul de prescripție de 3 ani reclamanții au dreptul, doar pentru perioada 22.09.2005 - prezent, adică pe cei 3 ani anterior cererii de chemare în judecată.
Pentru aceste motive se va reține critica de recurs cu privire la excepția prescripției dreptul material la acțiune pentru perioada 1.01.2004 - 22.09.2005, și în consecință se va respinge acțiunea reclamanților pentru această perioadă.
În ce privește critica referitoare la admiterea acțiunii, pentru acordarea drepturilor celor două sporuri, pe fondul chestiunilor, se reține ca hotărârea instanței de fond este corectă, obligând pârâta la acordarea celor două sporuri, dar pentru perioada 22.09.2005 - prezent și în continuare până la încetarea raporturilor de serviciu, sau noi dispoziții legale.
Față de acest aspect critica recurentei va fi respinsă.
Însă în ce privește cuantumul stabilit de instanța de fond prin hotărârea dată în procent de 25% pentru fiecare spor, această dispoziție nu este legală ci depășește textul de lege care prevede că aceste sporuri pot fi acordate până la maximul de 25% din salariul de bază.
Ca atare, față de această critică se impune reținerea ei ca justificată și legală, sens în care dispoziția cu privire la cuantumul procentual de 25% se va înlătura din sentința atacată, menținându-se sporurile în sine.
Dat fiind cele două critici ca legale, se constată recursul ca fondat în parte și conform art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
Se va modifica sentința atacată în sensul cuprins în dispozitivul prezentei decizii.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței atacate ca legale.
Se reține în parte ca justificate apărările formulate în recurs de intimații reclamanți, iar drepturile solicitate li se cuvin pentru perioada 22.09.2005, dată pronunțată și pentru viitor, până la încetarea rapturilor de serviciu sau până la noi dispoziții legale, actualizate cu indicele de inflație pentru această perioadă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursurile declarate de pârâții Ministerul Sănătății Publice și Autoritatea de Sănătate Publică împotriva sentinței civile nr.1646/18.11.2008 pronunțată de Tribunalul Covasna, pe care o modifică în parte, în sensul că:
Admite în parte acțiunea reclamanților, - G, -, -, C-, MARI-, G, în contradictoriu cu pârâtele AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ C ȘI MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE și în consecință:
Înlătură din sentința recurată dispoziția cu privire la cuantumul în procent de 25% din salariu de bază, pentru suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 10.02.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
Grefier,
Red. - -16.02.2009
Dact -- 17.02.2009/2 ex.
Jud fond
Președinte:Georgeta Bejinaru MihocJudecători:Georgeta Bejinaru Mihoc, Clara Elena Ciapă
