Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1064/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 1064/
Ședința publică din 27 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul SINDICATUL "" T-M împotriva sentinței nr.240/15.04.2008 pronunțată de Tribunalul Mureș.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că susținerile părților și dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din 20 2008, când s-a amânat pronunțarea pentru azi 27 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 240 din 15 aprilie 2008, Tribunalul Mureșa respins acțiunea formulată și precizată de reclamanții, G și A, în contradictoriu cu pârâții ANP B, Penitenciarul Târgu -M, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, respingând și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Prima instanță a reținut că reclamanții, prin cererea lor de chemare în judecată au solicitat, prin reprezentantul lor legal Sindicatul "" Târgu-M, obligarea pârâților la acordarea sporurilor prevăzute în anexa 1.1 Ordinului Ministerului Justiției nr. 945/C/2003, corespunzător condițiilor de muncă și activităților desfășurate de fiecare salariat începând cu luna septembrie 2004 - mai 2006, fiind vorba de sporuri pentru condiții periculoase, vătămătoare și deosebit de periculoase. S-a invocat faptul că până în august 2004 aceste sporuri au fost acordate, dar prin adresa nr. -/2004 aa D GP a fost sistată plata, iar practica judiciară în situații identice a recunoscut temeinicia drepturilor.
Instanța a avut în vedere faptul că reclamanții au calitatea de funcționari publici în cadrul Penitenciarului Târgu -M și le sunt aplicabile, în ceea ce privește drepturile salariale, dispozițiile Legii nr. 188/1999, HG nr. 281/1993 și OG nr. 64/2006, cu precizarea că Legea nr. 293/2004 este cadrul legal general de reglementare a drepturilor funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciarelor și din interpretarea prevederilor art. 34 și a celorlalte norme legale incidente rezultă că singurul spor cu caracter obligatoriu instituit de legiuitor este sporul pentru misiune permanentă, pentru acordarea altor sporuri fiind necesară o reglementare specială și distinctă. S-a învederat în considerente că Ordinul Ministerului Justiției nr. 945/2003 condiționează prin art. 4 plata sporului solicitat de reclamanți de limita resurselor financiare avute la dispoziție. Prin adresa nr. - din 30 august 2004 DGP a hotărât sistarea acordării lui, motivat de lipsa resurselor financiare pentru plată, aspect necontestat de reclamanți.
În condițiile în care nu s-a dovedit abuzivă măsura de sistare a plății acestui spor, neexistând fonduri, refuzul de plată este justificat, plata sporului fiind condiționată.
Hotărârea primei instanțe a fost atacată cu recurs de Sindicatul "" în numele membrilor săi, reclamanți, care a solicitat modificarea în sensul obligării pârâților la plata sporului pentru condiții deosebit de periculoase, prevăzut de HG nr. 281/1993 și HG nr. 561/2000, conform anexei nr. 1.1 la ordinul Ministerului Justiției nr. 945/C/2 aprilie 2003.
În motivarea recursului s-a arătat că în art. 8 alin. 1 lit. a din HG nr. 281/1993 și HG nr. 561/2000sporul respectiv este prevăzut iar prin Ordinul Ministerului Justiției 945/2003 s-a aprobat Regulamentul de acordare a sporurilor reglementate prin cele două acte normative indicate.
Recurenții au considerat neîntemeiate considerentele de respingere a cererii lor, deoarece drepturile lor salariale sunt reglementate de Legea nr. 293/2004 și Legea nr. 462/2006, Legea nr. 188/1999 iar lipsa fondurilor nu justifică refuzul acordării drepturilor.
Recurenții au invocat și motivele prezentate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii potrivit cărora suspendarea exercițiului drepturilor nu echivalează cu stingerea dreptului iar acest raționament este aplicabil și în speță. De asemenea, s-a făcut trimitere la Codul Muncii (art. 156) și Constituția României (art. 41 și 53) precum și la practica judiciară.
Pârâții Penitenciarul Târgu -M și Ministerul Justiției, au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
Intimatul Penitenciarul Târgu -M a invocat textele art. 78 din Legea nr. 293/2004 și art. 79 din Legea nr. 293/2004, precum și art. 81 din același act normativ, care prin coroborare cu art. 1 și 62 din OG nr. 64/2004 evidențiază faptul că salarizarea funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației speciale se stabilește prin lege specială, respectiv Legea nr. 138/1999 până la 1 ianuarie 2007 iar OG nr. 64/2006, după această dată.
S-a invocat, de asemenea, că plata sporului solicitat s-ar fi putut efectua doar în baza unor pontaje întocmite în acest sens, conform prevederilor legale, în arhivă neexistând asemenea pontaje, iar în luna mai 2006 sporul fiind deja acordat și plătit.
Intimatul Ministerul Justiției a precizat în întâmpinare că nu are calitate procesuală pasivă, că ANP este instituție publică de interes național cu personalitate juridică iar între membrii sindicatului și Ministerul Justiției nu există nici un raport juridic. Pe fondul cauzei, s-au invocat prevederile art. 4 din Ordinul nr. 945/2003, prin urmare, instituția nu poate fi obligată să achite asemenea sporuri în cazul în care nu există fonduri aprobate cu această destinație.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ținând cont și de incidența prevederilor art. 304/1 Cod procedură civilă, instanța constată că recursul este nefondat.
Reclamanții au solicitat sporul de până la 100% din salariul de bază pentru muncă în condiții periculoase, vătămătoare și deosebit de periculoase, potrivit Ordinului Ministerului Justiției nr. 945/C/2 aprilie 2003 - anexa 1.1. Tot ei, în acțiune, au precizat că plata sporurilor a fost sistată prin adresa DGP nr. - din 30 august 2004.
Potrivit prevederilor art. 4 din ordinul invocat de recurenți, prevederile lui se aplică în limita resurselor financiare avute la dispoziție. Prin urmare, acordarea acestor sporuri este prevăzută încă de la început sub condiție iar condiționarea le conferă reclamanților vocația, nu dreptul absolut la aceste sporuri. Refuzul de acordare motivat de lipsa fondurilor nu poate fi considerat abuziv câtă vreme, prin adresa nr. - din 30 august 2004 DGP a comunicat că în urma creșterii valorii de referință sectorială pentru încadrarea în limitele bugetului aprobat, plata sporului prevăzut în anexa 1.1 la Ordinul Ministerului Justiției nr. 945/2004, se sistează temporar.
Intimatul Penitenciarul Târgu -M a precizat în întâmpinare că plata sporului în discuție pentru luna mai 2006 fost făcută, aspect reținut și de Înalta Curte de Casație și Justiție într-o decizie din 11 ianuarie 2008 depusă în copie la dosar, unde se menționează că plata sporului respectiv a fost reluată începând cu 1 mai 2006.
Câtă vreme plata sporurilor solicitate de reclamanți a fost suspendată pe perioada indicată în temeiul art. 4 din Ordinul invocat, deci a fost întemeiată din punct de vedere legal, iar reclamanții nu au invocat nelegalitatea acestui articol și nici nu s-a făcut dovada că s-ar fi contestat adresa nr. - din 30 august 2004 DGP, prin care s-a motivat sistarea plății sporurilor din anexa 1.1. așa cum corect a reținut instanța de fond, cererea reclamanților este nefondată.
Măsura sistării plății nedovedindu-se astfel abuzivă, condiționarea plății sporului prin incidența art. 4 din Ordin, nu conferă similitudine cu situația suspendării plății primelor de concediu care a făcut obiectul recursului în interesul legii invocat de reclamanți în recurs. De asemenea, tot prin prisma modului condiționat legal de acordare efectivă a sporului, nu sunt încălcate nici prevederile constituționale privind dreptul la muncă sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți.
Față de cele ce preced, văzând și prevederile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamanții reprezentați prin Sindicatul "" Târgu-M, împotriva sentinței nr. 240 din 15 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș - Secția Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 2008.
PREȘEIDNTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:;
-13.01.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
