Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 108/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 108/R/2009 Dosar nr-
Ședința publică de la 10 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Bejinaru Mihoc președinte secție
- - - - - JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă
- - - - judecător
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C împotriva sentinței civile nr. 1650/18.11.2008 pronunțată de Tribunalul Covasna, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 3 februarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în vederea depunerii de concluzii scrise și a deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de azi, 10 februarie 2009.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1650/18.11.2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, s-a admis cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a suplimentului postului în procent de 25% din salariul de bază și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, pentru perioada 01.01.2004 - 25.10.2004, precum și la plata dobânzii legale aferentă sumei datorate, dobânda calculată de la data nașterii dreptului și până la plata efectivă; s-a luat act ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele considerente: reclamanta a avut calitatea de funcționar public în cadrul instituției pârâte în perioada 01.02.2001-25.10.2004.
Conform prevederilor art. 31 din Legea nr. 188/1999 republicată, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază; sporul pentru vechime în muncă; suplimentul postului; suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
În perioada 2004 - 2006, prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005, și prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006.
Suspendarea acordării suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare prin actele normative sus menționate contravine însă prevederilor art. 41 și prevederilor art. 53 alin. 2 din Constituția României care limitează restrângerea exercițiului unor drepturi doar la situații în care această măsură se impune într-o societate democratică, fiind necesar ca măsura să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului.
Sub acest aspect, actele normative prin care s-a suspendat acordarea suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare pentru funcționarii publici contravin dispozițiilor constituționale menționate care de altfel prevăd posibilitatea restrângerii unor drepturi și nu a suspendării lor.
Trebuie precizat că prevederile art. 15 alin. 2 din Constituție consacră principiul neretroactivității legii civile și prin urmare, unui drept deja câștigat nu i se pot aduce îngrădiri prin acte normative ulterioare.
Pe de altă parte, actele normative menționate nu prevăd desființarea dreptului la acordarea suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare ci doar suspendarea exercițiului acestuia, ceea ce nu echivalează cu înlăturarea dreptului respectiv. Suspendarea exercițiului dreptului nu poate suprima un drept recunoscut de lege deoarece ar contraveni dispozițiilor constituționale precum și Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale conform cărora, nu se poate aduce atingere sau îngrădiri unui drept deja câștigat.
În fine, instanța de fond a mai reținut că suspendarea aplicării unor dispoziții dintr-un act normativ, în speță a dispozițiilor art. 29 alin 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 (devenit art. 31 în forma republicată a legii), nu echivalează cu abrogarea acestora, respectiv cu suprimarea dreptului subiectiv recunoscut prin aceste prevederi legale.
Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în dezlegarea unui recurs în interesul legii dat pe o chestiune de drept asemănătoare (suspendarea acordării primelor de vacanță - Decizia nr. 23/2005, că pentru ca un drept prevăzut să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă la nudum jus, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat în perioada celor 2 ani, pentru care exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlăturat. Altfel, s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută, să fie vidat de substanța sa și, practic, să devină lipsit de orice valoare.
De aceea, respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi obstaculați de a se bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege.
In plus, instanța de fond a reținut și dispozițiile art. 38 din Codul muncii care prevăd în mod imperativ că drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul unor tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu.
In consecință, instanța de fond a apreciat că normele prin care s-a dispus suspendarea acordării suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare pentru funcționarii publici, sunt contrare Constituției, astfel că reclamanta își poate valorifica dreptul din moment ce existența lui nu a fost înlăturată.
Pentru aceste considerente, instanța de fond a admis cererea de chemare în judecată și a dispus obligarea pârâtei să acorde și să plătească reclamantei suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, pe perioada 01.01.2004 - 25.10.2004. De asemenea, a obligat pârâta la plata dobânzii legale aferentă sumelor datorate, care urmează a fi calculată de la data nașterii dreptului și până la plata efectivă.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată deoarece partea îndreptățită la obținerea acestora, conform art. 274 Cod procedură civilă, nu le-a solicitat.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii C, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
În motivare, recurenta a arătat că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că plata drepturilor solicitate de către intimata au fost suspendate de legiuitor prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2004 deoarece bugetul de stat a fost deficitar pentru acordarea acestor drepturi, iar legiuitorul prevalându-se de dreptul sau a dispus măsura suspendării acestora. Ca atare, acordarea acestor drepturi va fi posibilă numai la o data ulterioara, în momentul în care bugetul va permite acest lucru.
Drept urmare Casa Județeană de Pensii C nu se face vinovată pentru neacordarea acestor drepturi, întrucât a respectat dispozițiile legale în vigoare de la datele respective, mai mult nu a avut posibilitatea financiară să acorde cele solicitate de către intimata, bugetul prevăzut pentru aceasta a fost limitat.
Soluția dată de către instanța de fond este nelegală și netemeinică având în vedere faptul că legiuitorul a dispus în mod imperativ că plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare,se suspendă", ceea ce reprezintă voința acestuia, dar nu pentru a prejudicia angajații, ci datorită deficitului bugetar, nu au fost prevăzute fonduri cu aceasta destinație. Astfel P C a procedat în mod corect în sensul neaducerii la îndeplinire a celor prevăzute în art. 31 alin.1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Intimata reclamantă, prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței civile nr. 1650/18.11.2008, pronunțată de Tribunalul Covasna, ca fiind legală.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, instanța de control judiciar constată că recursul promovat împotriva sentinței civile nr. 1650/18.11.2008, pronunțată de Tribunalului Covasna este întemeiat în parte.
În mod corect instanța de fond a reținut că reclamanta în calitate de funcționar public în cadrul Casei Județene de Pensii C, este îndreptățită la acordarea suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare, drepturi prevăzute de art.31, lit.c și lit.d din Legea nr.188/1999, republicată (fostul art.29, lit.c și lit.d).
Aceste drepturi au fost suspendate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2004 și nr.OG2/2006, însă nu au fost abrogate expres sau implicit.
Aceste suplimente sunt elemente componente ale salariului de bază al funcționarului public, motiv pentru care se impune acordarea acestora odată cu încetarea motivelor care au dus la suspendarea acestora.
Referitor la cuantumul acestor sporuri, Curtea constată că art.31, lit.c și lit.d din Legea nr.188/1999 republicată, nu prevăd un cuantum de 25%, astfel cum a acordat instanța de fond.
Pe cale de consecință, Curtea va înlătura din dispozitivul sentinței atacate, mențiunea privind stabilirea cuantumului suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare în procente de câte 25% din salariul de bază, deoarece dispozițiile legale nu indică acest procent, și nici o grilă în baza căreia să se poată determina aceste sporuri, ori, în lipsa acestor prevederi, instanța nu se poate substitui legiuitorului.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art.312, alin.1 Cod procedură civilă, va admite în parte recursul declarat de recurenta Casa Județeană de Pensii C, împotriva Sentinței civile nr. 1650/18.11.2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, va modifica în parte sentința atacată, în sensul că:
Va înlătura din sentință dispozițiile cu privire la stabilirea cuantumului suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare în procente de câte 25% din salariul de bază.
Va menține restul dispozițiilor din sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de recurenta Casa Județeană de Pensii C, cu sediul în G, B dul - -, nr. 14, împotriva sentinței civile nr. 1650/18.11.2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința atacată, în sensul că:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
Înlătură din sentință dispozițiile cu privire la stabilirea cuantumului suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare în procente de câte 25% din salariul de bază.
Menține restul dispozițiilor din sentința atacată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 februarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
eliberată din funcție urmarea
pensionării semnează
președinte instanță
Grefier,
Red. - 02.03.2009
Dact. -5.03.2009/2 ex.
Jud. fond-C
Președinte:Georgeta Bejinaru MihocJudecători:Georgeta Bejinaru Mihoc, Clara Elena Ciapă
