Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 108/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.108
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu judecător
JUDECĂTOR 2: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 3: Dorina Vasile
Grefier - - -
.-.-.-.-.-.-.--.-.
La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B, sector 5, - nr.17, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, cu sediul în B, sector 5,--6, și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G, cu sediul în G,- împotriva sentinței nr.3083/07.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns G prin consilier juridic în baza delegației pe care o depune la dosar, intimatul, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că recursul este la primul termen, motivat, intimatul a depus întâmpinare la dosar, după care;
Reprezentantul recurentului depune la dosar taxa judiciară de timbru de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Întrebate fiind părțile precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul G, precizează că salarizarea intimatului-reclamant nu se poate face decât potrivit nr.OG38/2003, act normativ care nu prevede acordarea dreptului solicitat. Apreciază că instituția nu poate fi obligată la plata drepturilor solicitate prin cererea de chemare în judecată, neexistând temei legal în acest sens. Față de considerentele în fapt și în drept invocate pe larg în motivele de recurs, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și respingerea pe fond a acțiunii ca neîntemeiată.
Intimatul, solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală, cu obligarea pârâților la plata despăgubirilor reprezentând drepturi salariale constând în sporul de 30% din salariul de bază lunar pentru perioada 01.09.2002 - 31.08.2005, sume ce vor fi actualizate în raport de coeficientul de inflație la data plății. Depune practică judiciară la dosar.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 3083/07.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, s- respins ca nefondata excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANTELOR prin DGFP G, prin întâmpinare.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de parata Casa de Pensii din cadrul MIRA prin întâmpinare.
S-a respins acțiunea reclamantului împotriva paratei Casei de Pensii din cadrul MIRA pentru lipsa calității procesuale pasive.
S-a respins ca nefondata excepția prescrierii dreptului la acțiune invocata de parații Inspectoratul de Politie al Judetului G și Ministerul Internelor Și Reformei Administrative B, prin întâmpinări.
S-a respins ca nefondata acțiunea reclamantului împotriva paratului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
S-a admis in parte acțiunea în contencios administrativ, înregistrata la Tribunalul G - Sectia Comerciala, Maritima și Fluvială și de Contencios Administrativ sub nr- din 3 iulie 2008, formulata de reclamantul domiciliat în G,-, -. 24 in contradictoriu cu parații Ministerul Internelor și Reformei Administrative B cu sediul în B, P-ța - nr. 1A, Inspectoratul General al Politiei Romane cu sediul în B,--6, Inspectoratul de Politie al Judetului G cu sediul în G,- si Ministerul Economiei și Finantelor B cu sediul în B,- prin G cu sediul în G,-, si in consecința:
Au fost obligați parații Ministerul Internelor și Reformei Administrative B, Inspectoratul General al Politiei Romane și Inspectoratul de Politie al Judetului G sa plătească reclamantului despăgubiri reprezentând drepturi salariale constând in sporul de 30% din salariul de baza lunar pe perioada 01.09.2002 - 31.08.2005, sume ce vor fi actualizate in raport de coeficientul de inflație la data plătii.
A fost obligat paratul Ministerul Economiei și Finanțelor să vireze la Ministerul Internelor și Reformei Administrative B sumele necesare pentru acordarea drepturilor bănești.
A fost obligat parații sa plătească reclamantului suma de 4,3 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrata la Tribunalul Galați - Secția Comerciala, Maritima si Fluviala si de Contencios Administrativ sub nr- din 3 iulie 2008, reclamantul - in temeiul disp. art. 1 alin. 1 din Legea Contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificata - a chemat în judecată civila pe pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul General al Politiei Romane, Inspectoratul de Politie al Județului G, Casa de Pensii din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Ministerul Economiei și Finantelor si Consiliul National Pentru Combaterea Discriminarii pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța:
1. - sa oblige pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul General Al Politiei Romane si Inspectoratul de Politie al Judetului G sa-i plătească despăgubiri reprezentând drepturi salariale neacordate constând in sporul de 30% din salariul de baza lunar pe perioada 1 septembrie 2002-31 august 2005, actualizate cu indicele de inflație la data plătii efective;
2. - in cazul in care nu este posibila actualizarea despăgubirilor cu indicele de inflație, obligarea acelorași pârâți la plata dobânzii legale aferente, calculata de la data când trebuia acordat sporul lunar de 30% si la data achitării efective a sumelor datorate;
3. - sa oblige parata CASA DE PENSII din cadrul MINISTERULUI INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE la recalcularea pensiei, incluzând la pensie si acest spor de 30%;
4. - sa oblige paratul MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR sa vireze la MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE fondurile bănești necesare achitării despăgubirilor solicitate;
5. - sa anuleze situația creata prin discriminare si sa oblige pârâții la acordarea sporului de 30% din salariul de baza lunar pe perioada 1 septembrie 2002-31 august 2005.
De asemenea, prin cererea de chemare in judecata si concluziile orale din 24 octombrie 2008, reclamantul a solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecata efectuate in cauza.
Referitor la excepții:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de paratul Ministerul Economiei și Finantelor, prin Direcția Generala a Finanțelor Publice G este nefondata.
Calitatea procesuala presupune existenta unei identități intre persoana reclamantului si cel care ar fi titularul dreptului afirmat (in cazul calității procesuale active) si intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecații (in cazul calității procesuale pasive).
Fiind cel care pornește acțiunea, reclamantul trebuie sa justifice, atât calitatea procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva, prin indicarea obiectului cererii de chemare in judecata si a motivelor de fapt si de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
Excepția lipsei calității procesuale este o excepție de fond, absoluta si peremptorie.
In cauza, contrar susținerilor din întâmpinare, paratul Ministerul Economiei și Finantelor are legitimare procesuala pasiva, verificând si controlând modul in care ordonatorii de credite își îndeplinesc sarcinile cu privire la fondurile bugetare si extrabugetare, iar hotărârea pronunțata in speța de fata trebuie sa-i fie opozabila.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de parata CASA DE PENSII din cadrul MINISTERULUI INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE este fondata.
In speța de fata, in conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr. 30/2007, parata nu are calitate procesuala pasiva, fiind reprezentata prin Ministerului Internelor și Reformei Administrative, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridica.
Ca atare, Tribunalul va admite excepția invocate de parata, cu consecința respingerii acțiunii formulate de reclamantul împotriva paratei CASA DE PENSII din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative pentru lipsa calității procesuale pasive a acesteia.
Excepția prescrierii dreptului la acțiune al reclamantului invocata de pârâții MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE si INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI G este nefondata.
In cauza dedusa judecații, susținerile paraților din întâmpinare urmează a fi respinse ca nefondate având in vedere natura drepturilor bănești solicitate de reclamant, respectiv drepturi salariale neacordate constând in sporul de 30% din salariul de baza lunar pentru perioada 1 septembrie 2002-31 august 2005.
Pe fond:
la data de 31 august 2005 - când s-a pensionat - reclamantul a lucrat in cadrul InspectoratulUI de Politie al Judetului G, ca ofițer de cercetare penala si a avut calitatea de organ de cercetare al Politiei Judiciare, așa cum rezulta din adeverința nr. 14310 din 8 iulie 2008 emisa de parat.
Potrivit disp. art. 28 din Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, cu modificările si completările ulterioare, ofițerii de politie judiciara detașați la Departamentul Național Anticorupție primesc un spor de 30% din salariul de baza lunar, spor care a fost prevăzut de lege si menținut la nivelul de 30% in cazul ofițerilor de politie judiciara detașați la DNA.
Disp.art. 6 din Codul muncii stipulează ca tuturor salariaților care prestează o munca le sunt recunoscute drepturi la plata egala pentru munca egala, principiu instituit si de art. 23 din Declarația Universala a Drepturilor Omului.
In cauza de fata, contrar susținerilor paraților din întâmpinare, reclamantul este îndrituit a solicita si primi drepturile salariale reprezentând sporul de 30% din salarul de baza lunar pe perioada 1 septembrie 2002-31 august 2005, suma care va fi actualizata in raport de coeficientul de inflație la data plătii.
Fată de considerentele expuse si de dispozițiile legale menționate, in temeiul disp. art. 1 alin. 2 din Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 137/2000, aprobata prin Legea nr. 48/2002 si modificata prin Legea nr. 27/2004, Tribunalul apreciază că acțiunea reclamantului este fondata in parte, urmând sa o admită si pe cale de consecința sa oblige parații Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul General al Politiei Romane si Inspectoratul De Politie Al Judetului G sa plătească acestuia drepturile salariale reprezentând sporul de 30% din salarul de baza lunar pe perioada 1 septembrie 2002-31 august 2005, suma care va fi actualizata in raport de coeficientul de inflație la data plătii.
Pentru aceleași considerente, Tribunalul va obliga paratul Ministerul Economiei Si Finantelor sa vireze la Ministerului Internelor Si Reformei Administrative sumele necesare pentru acordarea drepturilor bănești cuvenite reclamantului.
De asemenea, având in vedere calitatea de autoritate de stat in domeniul discriminării, autonoma, cu personalitate juridica si aflata sub control parlamentar, Tribunalul apreciază ca este nefondata acțiunea formulata de reclamant împotriva paratului Consiliul National Pentru Combaterea Discriminării, urmând sa o respingă ca atare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele: Ministerul Finanțelor Publice, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul de Poliție a Județului
În motivarea recursului pârâta Ministerul Finanțelor Public B susține că nu are calitatea de angajator al reclamantei.
Răspunderea pentru neplata diferenței de drepturi salariale și executarea raportului de muncă aparține numai angajatorului.
Pârâtul ca ordonator principal de credite are obligația de a depune toate diligențele în vederea asigurării resurselor necesare, cheltuielilor reprezentând drepturi salariale ale personalului din subordine.
Aceasta avea posibilitatea formulării unui proiect de buget prin care să solicite suplimentarea cu celelalte sume solicitate de reclamant, proiect care să fie supus aprobării Guvernului, în conformitate cu atribuțiile puterii executive.
Mai mult, chiar în situația în care ar fi existat un astfel de proiect, în conformitate cu disp.art.34 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice "Ministerul Finanțelor Publice examinează proiectele de buget și poartă discuții cu ordonatorii principali de credite asupra acestora. În caz de divergență hotărăște Guvernul".
Motivându-și recursul, Inspectoratul General al Poliției Române B, arată următoarele: Cadrul legal incident în cauză este reprezentat de nr.OUG43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, modificată prin nr.OUG24/2004 privind creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției.
Textul inițial al nr.OUG43/2002 prevedea la art.28 alin.4 că ofițerii de poliție judiciară primesc pentru activitatea specializată de combatere a infracțiunilor de corupție un spor de 30% din solda lunară.
Prin nr.OUG24/2004 s-a prevăzut la art.28 alin.3 că "Ofițerii de poliție judiciară din parchetul Național Anticorupție beneficiază de drepturile prevăzute în anexa nr.4 la nr.OG38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.353/2003, precum și în prezența ordonanță de urgență. Aceștia sunt salarizați potrivit anexei nr.1, cap.A, nr.crt.29 din nr.OUG177/2002. Ofițerii de poliție judiciară care au funcția de șef de birou sunt salarizați potrivit anexei nr.1 cap.A, nr.28, iar cei care au funcția de șef de serviciu, potrivit anexei nr.1 Cap.A, nr.crt.27.
Raportat la prevederile anexei nr.4 din nr.OG38/2003 ofițerii de poliție judiciară detașați la Direcția Națională Anticorupție beneficiază de următoarele drepturi salariale:
- salariul de bază al funcției îndeplinite,
- salariul pentru gradul profesional și gradațiile calculate la acesta.
Prin art.41 lit.e din nr.OUG27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției s-au abrogat prevederile art.28 alin.3 și 4 din OUG nr.43/2002.
Analizând dispozițiile legale, rezultă că ofițerii de poliție judiciară detașați la au beneficiat de sporul salarial de 30% în perioada aprilie 2002 - martie 2006.
-și activitatea în cadrul G, salarizarea intimatului-reclamant nu se poate face decât potrivit nr.OG38/2003, act normativ care nu prevede acordarea dreptului solicitat.
În ceea ce privește solicitarea intimatului de anulare a situației discriminatorii, apreciată de acesta ca fiind creată prin actele normative prin care s-a stabilit acordarea sporului pentru activitatea specializate de combatere a infracțiunilor de corupție numai polițiștilor care își desfășoară activitatea în cadrul, arată că potrivit art.2 alin.1 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prin discriminare înțelegându-se "orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice".
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că diferența de tratament devine discriminare în sensul art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ratificată prin Legea nr.30/1994, atunci când se induc distincții între situații analoge și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. Instanța europeană a decis în mod constant că, pentru ca o asemenea încălcare să se producă "trebuie stabilit că persoane aflate în situații analoge și comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial și că această distincție nu-și găsește nicio justificare obiectivă sau rezonabilă". a mai apreciat prin jurisprudența sa că statele contractante dispun de o anumită marjă de apreciere dacă și în ce măsură diferențierile între situații comparabile sunt de natură să justifice distincțiile de tratament juridic aplicate ( Ferdin versus Suedia, Hoffman versus Austria). Diferențierea de tratament aplicată polițiștilor din cadrul Direcției Generale Anticorupție are la bază criteriul obiectiv al activității acestora în cadrul unei instituții specializate, din care intimatul reclamant nu face parte. Curtea Constituțională a stabilit constant că egalitatea în fața legii, ca principiu consacrat de legea fundamentală, nu înseamnă uniformitate, astfel încât la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi diferit.
Inspectoratul de Poliție al Județului G prin motivele de recurs susține următoarele:
Nu se poate reține o similitudine între activitatea desfășurată de ofițerii de poliție detașați la și ceilalți lucrători de poliție judiciară din cadrul G, deoarece: - DNA/PNA are competența exclusivă în ceea ce privește infracțiunile de corupție prevăzute în Legea nr.78/2000 (competența conferită de art.3 și 13 din OUG nr.43/2002); - ofițerii de poliție judiciară încadrați la DNA constituind "poliția judiciară a DNA " și desfășoară activitatea numai în cadrul DNA și sub autoritatea exclusivă a procurorului șef al acesteia; ofițerii de la DNA nu pot primi de la organele ierarhic superioare nici o însărcinare; sporul de 30% conferit polițiștilor detașați la DNA este justificat prin competența specială stabilită de OUG nr.43/2002 și nicidecum nu poate fi interpretat ca o normă discriminatorie pentru ceilalți polițiști judiciari; polițiștii din cadrul IPJ G nu au competența în a instrumentată infracțiunile de corupție așa cum sunt acestea definite în Legea nr.78/2000.
Art.2 alin.2 din nr.OG137/2000 (privind combaterea tuturor formelor de discriminare) exclud din sfera discriminatoriului "prevederi, criterii sau practici justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acestui scop sunt adecvate și necesare".
Textul de lege criticat trebuie interpretat în lumina dispozițiilor Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la în 2003, și ale Convenției penale privind corupția, din 1999, a Consiliului Europei, ambele ratificate de România.
Potrivit art.36 din Convenția Națiunilor Unite Împotriva Corupției, în fiecare stat parte trebuie " să existe unul sau mai multe organisme ori persoane specializate în lupta împotriva corupției", iar aceste organisme trebuie să se bucure de o "independență necesară - pentru a putea exercita eficient funcțiile lor la adăpost de orice influență necuvenită" și să dispună de un personal care "ar trebui să aibă formarea și resursele adecvate pentru a-și exercita sarcinile".
Apreciază că art.28 alin.5 din nr.OUG43/2002 "reprezintă o transpunere în dreptul interne a unor prevederi internaționale privind prevenirea și combaterea corupției, pe care România este obligată să le respecte, ca parte semnatară a Convențiilor".
Printre măsurile de protecție socială de care beneficiază salariații, art.41 alin.2 din Constituție prevede "instituția unui salariu minim brut pe țară". În afară de această obligație constituțională, este dreptul legiuitorului să reglementeze criteriile de determinare a cuantumului indemnizațiilor sau al salariilor personalului retribuit de la bugetul de stat, precum și a sporurilor sau adaosurilor la indemnizațiile și salariile de bază.
Curtea analizând actele dosarului constată:
Referitor la recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice B, Curtea constată că acesta este fondat.
Într-adevăr, între această instituție și reclamant nu au existat raporturi juridice directe, în ceea ce privește drepturile salariale și alte sporuri ale acestuia.
Ministerul Finanțelor Publice nu face decât să întocmească proiectele legilor bugetare și proiectele bugetelor pe care le depun la Guvern până la data de 30 septembrie a fiecărui an, în conformitate cu disp.art.35 din Legea nr.500/2002.
Ca atare acest recurs fiind fondat urmează ca pe temeiul disp.art.312 Cod proc.civilă să-l admită ca atare, modificând sentința recurată, să respingă acțiunea reclamantului față de Ministerul Finanțelor Publice B pentru lipsa calității procesuale pasive.
În ceea ce privește recursurile Inspectoratului General al Poliției Române B și Inspectoratul de Poliție al Județului G, Curtea reține:
x10 - x11
Prin urmare, Curtea având în vedere și disp.art.312 Cod proc.civilă, urmează a respinge ca nefondat cele două recursuri, cu menținerea dispozițiilor sentinței instanței de fond cu privire la obligațiile celor două autorității pârâte.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN MAJORITATE DE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței nr.3083/07.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- și în consecință;
Modifică în parte sentința nr.3083/2008 în sensul că respinge acțiunea față de Ministerul Finanțelor Publice pentru lipsa calității procesuale pasive.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Respinge recursurile declarate de Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul de Poliție al Județului G, împotriva aceleiași sentințe, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Ianuarie 2009.
Președinte, | Judecător, |
Grefier, - - |
Red.VS/06.03.2009
Tehno ZE/06.03.2009
ex.2
Fond:
OPINIE SEPARATĂ
Apreciem, în dezacord cu majoritatea membrilor completului de judecată, că sentința pronunțată de instanța de fond este incompletă și incorect motivată, nerăspunzând imperativelor apărării drepturilor fundamentale ale persoanelor, cum ar fi dreptul de a beneficia de aceleași salariale, în condițiile desfășurării unei activități dacă nu cumva identice, cel puțin comparabile.
În discuție litigiul pendinte se referă la acordarea sporului de 30% din salariul lunar, pe o perioadă determinată, reclamantului, în considerarea calității lui de ofițer al poliției judiciare din cadrul Inspectoratului de Poliție al Judecătoriei Brăila, desemnați în această calitate prin Ordin al Ministrului Internelor și Reformei Administrative.
A fost invocată în susținerea cererilor de chemare în judecată, o situație discriminatorie, astfel cum aceasta este definită prin art.27 alin.4 din nr.OG137/2000, în raport de ofițerii și agenții de poliție judiciară detașați în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
Tribunalul Galația respins cererile.
În recurs sarcina Curții, este numai aceea de a examina dacă în cauză, diferențierea de tratament, s-a datorat unei stări de discriminare reală sau dacă ea se circumscrie măsurilor adecvate și suficiente pentru cei ce urmau să desfășoare activități specifice datorate modificării raporturilor de serviciu față de ceilalți polițiști, precum și complexității activităților desfășurate de instituția în care au fost detașați.
Curtea reamintește că legea protejează deopotrivă dreptul oricărei persoane fără restricții, dar și fără a crea anumite egalizări în mod artificial, la adăpostul unei pretinse discriminări.
Sub acest aspect, Curtea își însușește pasajele pertinente din hotărârea instanței de fond ca argumente în adoptarea soluției de respingere a acțiunilor, subliniind că, indemnizația stabilită prin nr.OG27/2006, se cuvine doar polițiștilor, considerentele vizând complexitatea cauzelor și gradul sporit de dificultate al actelor de procedură penală îndeplinite de agenții și ofițerii de poliție detașați la, între activitățile desfășurate de aceștia și cealaltă categorie, existând deosebiri majore.
În raport de aceste considerente, din punctul nostru de vedere, în temeiul art.312 Cod proc.civilă, recursurile Inspectoratului General al Poliției Române B și Inspectoratul Județean de Poliție G, urmau a fi admise, fiind de acord cu admiterea recursului Ministerului Finanțelor Publice.
JUDECĂTOR,
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Mariana Trofimescu, Dorina Vasile
