Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1093/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1093
Camera de Consiliu de la 21 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iuliana Rîciu
JUDECĂTOR 2: Elena Canțăr Președinte Secție
JUDECĂTOR 3: Sanda Lungu
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 14 mai 2008, privind recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr. 129 din 31 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă PRIMĂRIA COMUNEI.
La apelul nominal, au lipsit părțile.
Procedură legal îndeplinită.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 14 mai 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, având nevoie de timp în vederea deliberării, a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi 21 mai 2008.
C RTEA
Asupra cauzei de față;
Prin sentința nr. 129 din 31 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, a fost respinsă cererea de chemare în judecată a reclamantului.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, prin cererea de chemare în judecată formulată la 6 decembrie 2007 și înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți sub nr-, reclamantul a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea Primăriei Comunei, județul M, la acordarea dreptului de deduceri personale la calculul impozitului pe venit pentru indemnizația de consilier local, pe perioada 1 octombrie 2004 - 30 noiembrie 2007, recalcularea indemnizației de consilier luând în calcul deducerea personală, pe perioada 1 octombrie 2004 - 30 noiembrie 2007, precum și restituirea sumelor actualizate la zi, rezultate în urma recalculării indemnizației ca urmare a acordării deducerii personale.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că este consilier în cadrul Consiliului Local al Comunei, județul M, din data de 1 iulie 2004 până în prezent și lunar, pentru activitatea depusă în cadrul consiliului, primește o indemnizație de ședință acordată în baza art.34 din Legea nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali de la data de 1 iulie 2004 și până în prezent Primăria nu i-a recunoscut dreptul de deducere personală acordată la calculul impozitului pe venit, conform art.56 din Legea 571/2003 și pct.106-112 din HG nr.44/2004, astfel că a plătit un impozit mult mai mare, invocând în drept dispozițiile art.40 alin.1 lit.a, art.55 alin.1 și 2 lit.a, art.56 alin.1 și 2, art.57 din Legea nr.571/2003, pct.88-112 din Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal aprobat prin HG nr.44/2004.
A precizat că activitatea de consilier local pe care o desfășoară reprezintă funcția de bază, neavând alt loc de muncă din 30 septembrie 2004 până în prezent.
Instanța a reținut că reclamantul are calitatea de consilier local al comunei, județul M, de la data de 1 octombrie 2004, dată la care i-a încetat contractul individual de muncă, potrivit dispozițiilor art.65 (1) din Codul Muncii.
Raportat la dispozițiile Legii nr.571/2003 - Codul Fiscal, Legii nr.154/1998 și Legii nr.393/2004, a apreciat ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, apreciind că nu poate fi asimilată cu venituri din salarii indemnizația obținută dintr-o activitate desfășurată ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilită potrivit legii, întrucât dispozițiile cap.2 din Anexa II/1 la Legea 154/1998 au fost expres abrogate prin Legea nr.393/2004.
Așa fiind, în speță nu pot fi aplicabile nici dispozițiile art.56 alin.1 din Legea nr.571/2003 cu privire la deducerile personale din venitul net lunar, deoarece aceste deduceri se acordă numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază, iar reclamantul nu ocupă nici o funcție de demnitate publică neintrând în categoria persoanelor nominalizate în acest sens de art.35 din Legea nr.393/2004.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs a arătat că instanța de fond a interpretat eronat și a aplicat greșit legea ignorând prevederile din Legea nr.154/1998 privind salarizarea consilierilor locali, întrucât prin abrogarea Anexei II /1 din Capitolul II a Legii nr.154/1998 s-a urmărit abrogarea modului de salarizare a consilierilor locali și nu schimbarea calității de demnitar a acestora, calitate ce a fost menținută prin art.3 din actul normativ menționat.
Recurentul precizează și faptul că, îndeplinind o funcție de demnitate publică îi sunt aplicabile prevederile art.55 și 56 din Codul Fiscal cu privire la deducerea personală la calculul impozitului pe venit aplicat indemnizației de consilier, acestea fiind și singurele venituri realizate, astfel încât, instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, reținând în mod incorect că funcția de consilier local nu îndeplinește cerințele unei funcții de bază în sensul dispozițiilor Codului Fiscal.
A fost depusă la dosar și adresa nr.9578/5.05.2008 emisă de ANFP.
Curtea, analizând recursul formulat, în raport de motivele invocate, apreciază că acesta este fondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Recurentul reclamant, așa cum rezultă din copia carnetului de muncă și-a încetat activitatea de tehnician la SC SRL începând cu 01.10.2004.
Potrivit adeverinței nr. 2528/4.12.2007 emisă de Primăria comunei, acesta începând cu 01.07.2004 are calitatea de consilier local și până în prezent nu a beneficiat de deducere personală la calcularea impozitului pe venit pentru indemnizația de consilier.
Faptul că recurentul reclamant în perioada în care a fost consilier a obținut doar venituri din exercitarea acestei funcții nu a fost contestat.
În raport de dispozițiile de la pct.68 lit. b din Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, aprobate prin HG nr.44/2004, cu modificările și completările ulterioare, indemnizațiile acordate persoanelor alese în anumite funcții potrivit legii, precum și altora asimilate cu funcțiile de demnitate publică, printre care și cele de consilier local, reprezintă venituri de natură salarială.
Conform prevederilor art.56 alin.1 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, persoanele care realizează venituri din salarii au dreptul la deducere din venitul net din salarii a unei sume sub forma de deducere personală acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază.
Recurentul, în perioada în care a fost consilier, a obținut doar venituri din exercitarea acestei funcții, astfel că ultimul loc de muncă de unde a obținut venituri îl reprezintă funcția de consilier, conform art.12 alin.3 din Legea nr.154/1998, privind salarizarea personalului din sistemul bugetar.
Ținând seama de prevederile pct.112 lit. a din Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, prin locul unde se află funcția de bază se înțelege locul de unde persoana obține venituri, iar în speță, acest loc îl reprezintă funcția de consilier, singura aducătoare de venituri în cazul reclamantului.
În consecință, reclamantului recurent trebuia să-i fie acordată deducerea personală pentru veniturile obținute din funcția de consilier local pe toată perioada cât acesta a desfășurat această funcție, de altfel singura aducătoare de venituri, astfel că, acțiunea reclamantului este întemeiată impunându-se admiterea acesteia, fiind îndeplinite și cerințele prevăzute de art.57 alin.2 din Codul Fiscal potrivit cărora impozitul pe venitul din salarii la funcția de bază se determină prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul rezultată ca diferența între venitul net din salarii ( calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferentei unei luni), și a deducerii personale acordată pentru luna respectivă.
Avându-se în vedere considerentele expuse, cât și dispozițiile art.312,316 CPC, Curtea urmează să admită recursul formulat, să modifice sentința recurată în sensul admiterii acțiunii reclamantului.
De asemenea, se va dispune obligarea pârâtului să îi acorde reclamantului deducerea personală la calcularea impozitului pe venit pentru perioada cât a îndeplinit funcția de consilier local, ca singura activitate remunerată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr. 129 din 31 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă PRIMĂRIA COMUNEI.
Modifică sentința în sensul că admite acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâta intimată PRIMĂRIA COMUNEI.
Obligă pârâta PRIMĂRIA COMUNEI să acorde reclamantului deducerea personală la calcularea impozitului pe venit.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Mai 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. I -
Tehnored SI 2 ex./20.06.2008
Jud.fond /
Președinte:Iuliana RîciuJudecători:Iuliana Rîciu, Elena Canțăr, Sanda Lungu
