Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1118/2009. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

Decizie nr. 1118/

Ședința publică din 12 2009

Completul compus din:

- - Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol pronunțarea asupra recursurilor promovate de MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE REPREZENTAT DE M, împotriva sentinței nr. 334 din 15 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

În lipsa părților.

Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 03 2009, desfășurarea dezbaterilor s-a consemnat în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de 06 2009 și apoi pentru ziua de astăzi 12 2009.

CURTEA,

Prin sentința nr. 334/15 mai 2009 Tribunalul Mureșa admis acțiunea înaintată de reclamanții, -, și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul - și Libertăților, Curtea de APEL TÂRGU MUREȘ, Ministerul Finanțelor Publice și în consecință, a obligat pârâții în solidar la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de fidelitate, calculat la salariul de bază, conform art. 16 alin. 1 din nr.OG 8/2007.

De asemenea, a dispus majorarea salariului de bază cu 7%, conform art. 3 alin. 5 din nr.OG 8/2007, pârâții urmând să efectueze această majorare.

A dispus acordarea salariului de merit în procent de 20%.

A obligat pârâții să acorde reclamantelor sumele aferente concediului de odihnă în 2007 și la decontarea contravalorii transportului în această perioadă, conform art. 23 alin. 2 din nr.OG 8/2007.

Pentru a pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut, în considerentele hotărârii atacate, următoarele:

Prin cererea introductivă de instanță reclamanții au solicitat spor de fidelitate în raport cu vechimea efectivă, calculat la salariul de bază, conform art. 16 alin. 1 din Ordonanța de Guvern nr. 8/24.01.2007; majorarea salariului de bază cu 7%, conform art. 3 alin. 5 din nr.OG 8/2007; acordarea salariului de merit în procent de 20% aplicat la salariul de bază, care face parte din acesta și constituie baza de calcul pentru sporuri și alte drepturi ce se acordă în raport cu salariul de bază, pentru cel mult 25% din numărul de posturi prevăzut în statul de funcții pentru personalul reprezentând funcționarii publici, conform art. 14 alin. 1 și 2 din nr.OG 8/2007; decontarea contravalorii transportului în perioada concediului de odihnă, conform art. 23 alin. 2 din nr.OG 8/2007; concediul de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare, conform art. 65 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 (actualizată și modificată) privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea; acordarea drepturilor prevăzute de art. 68 alin. 1 - 15, art. 68 alin. 1 - 5, art. 68 alin. 1 și 2 și art. 68 indice 4 din Legea nr. 567/2004; acordarea drepturilor prevăzute de art. 69 alin. 1 - 3 din Legea nr. 567/2004.

Instanța de fond a reținut că art. 31 din Legea nr. 188/1999 prevede că funcționarii publici din domeniul justiției beneficiază și de sporurile sau de alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, motiv pentru care au fost admise capetele de cerere referitoare la drepturi bănești care se acordă personalului auxiliar de specialitate de la instanțe.

S-a reținut că această normă de trimitere impune unităților ordonatori de credite de care aparțin funcționarii publici, să aplice pe lângă drepturile și sporurile salariale specifice funcționarilor publici, prevăzute în Legea nr. 188/1999 rep. privind statutul funcționarilor publici, și acele drepturi care nu sunt specifice pentru funcționari publici, dar se aplică categoriilor de personal din cadrul autorității judecătorești, respectiv personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.

Cu privire la fiecare drept în parte s-a făcut referire la aplicarea dispozițiilor din OG nr. 8/2007.

Față de această hotărâre au declarat, în termen, recursuri pârâții Curtea de Apel Târgu -M, Direcția Generală a Finanțelor Publice M, în reprezentarea intereselor Ministerului Finanțelor Publice, precum și Ministerul - și Libertăților.

Prin motivele de recurs Ministerul - și Libertăților a solicitat ca, prin admiterea recursului, să se dispună modificarea hotărârii atacate și să se dispună respingerea acțiunii introductive de instanță.

S-a arătat că actele normative speciale care reglementează organizarea și funcționarea unei anumite instituții prevăd expres categoriile de beneficiari, printre aceștia putând fi și funcționari publici.

În concluzie s-a arătat că instanța de fond a admis acțiunea reclamanților în baza unor texte care se aplică altor categorii de personal.

Recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice M solicită ca prin admiterea recursului să fie modificată integral hotărârea atacată. În esență susține că dispozițiile art. 40 și 41 din Legea nr. 188/1999 rep. care prevăd că salarizarea funcționarilor publici trebuie să respecte principiul sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici, trebuie interpretate astfel încât funcționarii publici ce funcționează în domeniul justiției nu pot beneficia de drepturile salariale prevăzute de legislația specifică judecătorilor și procurorilor sau personalului auxiliar de specialitate.

În ce privește recursul Curții de APEL TÂRGU MUREȘs -a solicitat modificarea sentinței primei instanțe deoarece până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare a personalului bugetar, instanțele judecătorești nu pot crea pe cale juridică norme care să le înlocuiască pe cele cuprinse în alte acte normative.

Analizând cererile de recurs prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.3041pr.civ. instanța reține următoarele:

Acțiunea formulată de reclamanți se întemeiază în drept pe dispozițiile OG nr. 8/2007 și pe cele ale Legii nr.567/2004.

ORDONANTA nr. 8 din 24 ianuarie 2007 privește salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si din cadrul altor unitati din sistemul justitiei.

LEGEA nr. 567 din 9 decembrie 2004 privește statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea.

Ambele acte normative reglementează aspecte legate de instantele judecatoresti si parchetele de pe langa acestea,ceea ce înseamnă că ele nu se aplică reclamanților care sunt funcțonari publici.

Chiar dacă există practică judiciară în sensul acordării acestor drepturi, ea este anterioară deciziei nr.23 din 12.05.2008 a ICCJ.

Având în vedere dispozițiile de la art. 329.pr.civ. care prevăd că dezlegarea dată problemelor de drept invocate în cadrul recursurilor în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, Curtea este obligată să țină seama de decizia nr.23 din 12.05.2008 prin care ICCJ s-a pronunțat cu privire la interpretarea dispozițiilor art.41 din OG nr.6/2007, art.40 și 41 din G 92/2004, ale art.42 din nr.OG2/2006, în soluționarea recursului în interesul legii.

Interpretarea a fost dată în sensul că "funcționarii publici din cadrul instanțelor și parchetelor nu beneficiază de drepturile bănești reglementate de legislația specifică personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și al parchetelor de pe lângă acestea".

În consecință reclamanții nu pot beneficia de drepturile salariale sau alte drepturi prevăzute de legislația specifică altor categorii de personal, în afară de cele stabilite pentru funcționarii publici.

Decizia nr.23/2008 a clarifică aspectul că termenul de " personal din cadrul instanțelor și al parchetelor "nu cuprinde și funcționarii publici.

De asemenea, este irelevant că se face trimitere la diverse pacte și tratate internaționale, câtă vreme decizia la care am făcut referire mai sus este obligatorie pentru instanțe și determină schimbarea practicii judiciare.

Dreptul invocat de reclamanți vizează alte categorii de persoane decât funcționarii publici din cadrul instanțelor și parchetelor.

Existența deciziei mai sus menționate face inutilă cercetarea instanței în ce privește celelalte argumente legate de cauză.

Astfel, în baza art.312 pr.civ. instanța va admite recursul va modifica hotărârea atacată și va respinge acțiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile formulate de MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5, de CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ cu sediul în municipiul Târgu M,-, și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE REPREZENTAT DE M, cu sediul în Târgu-M,--3, împotriva sentinței nr. 334 din 15 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

Modifică în tot hotărârea atacată și în consecință respinge acțiunea formulată de reclamanții, -, și.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 12 2009.

PREȘEDINTE: Nemenționat

-

Judecător,

Judecător,

Grefier,

Red.

Tehnored. /6 ex/03.12.2009

Jud.fd.

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1118/2009. Curtea de Apel Tg Mures