Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1149/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1149
Ședința publică de la 27 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu
JUDECĂTOR 3: Doina Ungureanu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței nr.139 din 31 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința au lipsit recurenta reclamantă și intimații pârâți INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI M, MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR B.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier, arătându-se că recursul a fost declarat în termen legal, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă potrivit art.302 Cod procedură civilă și este scutit de taxă de timbru.
S-a referit că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art.242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, s-a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea formulată de reclamanta a chemat în judecată pe pârâții INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI M, MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR B, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată să îi acorde sporul de confidențialitate și de mobilitate în cuantum de 25% aplicat salariului de încadrare începând cu data înscrierii în Colegiul Consilierilor Juridici M și să se consemneze aceste modificări în carnetul de muncă pentru a fi luate în calcul la recalcularea punctelor de pensie.
S-a precizat că în baza art. 60 alin.2 din Statutul Consilierului Juridic este în drept să negocieze și să primească prestații suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și de confidențialitate că această obligație subzistă în sarcina autorității pârâte după expirarea termenului de 60 zile de la intrarea în vigoarea a respectivului act normativ.
Reclamanta arată că, în conformitate cu art. 24 alin. 2 din Legea nr. 514/2003, pârâții erau obligată de a respecta dispozițiile imperative, de a opera modificările prevăzute de lege și statut, referitoare la încadrarea și stabilirea drepturilor și obligațiilor consilierilor juridici.
Se arată, că cererea are la bază specificul activității și obligațiile ce le are în exercitarea profesiei, în sensul că, potrivit art. 45 (1) din statut, acesta are obligația de a păstra secretul profesional conform art. 16 din Legea nr. 514/2003, care se referă la clauza de confidențialitate.
Mai arată că, potrivit art. 60 (2) deosebit de remunerația de bază stabilită în considerarea specificului muncii și importanței sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art. 25 și 26 din Legea nr. 53/2003, consilierul juridic poate negocia prestații suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și de confidențialitate.
Menționează că, în concret, activitatea consilierilor juridici se desfășoară în proporție de 75% în afara instituției, aceștia având obligația de a se deplasa în instanțe.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei.
Prin sentința nr.139 din 31 ianuarie 2008, Tribunalul Mehedinția respins acțiunea reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, arătând că instanța de fond a apreciat eronat că, dacă părțile nu au convenit asupra clauzelor de mobilitate și confidențialitate, instanța nu se poate substitui angajatorului și să-i impună acordarea sporului aferent acestei clauze.
Recursul este nefondat.
Potrivit art.2 din Legea nr.514/2003, privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, consilierul juridic poate fi numit în funcție sau angajat în muncă, în condițiile legii. Articolul 3 din același act normativ stabilește expres și diferențele de statut aplicabil, menționând că are statutul funcționarului public, consilierul juridic numit în funcție, potrivit funcției și categoriei acesteia, în vreme ce consilierul juridic angajat în muncă are statut de salariat.
De aici și regimurile juridice diferite, aplicabile celor două posibile categorii de consilieri juridici, respectiv pentru funcționarii publici și pentru salariați.
Legea nr.188/1999 constituie dreptul comun pentru toate categoriile de funcționari publici, iar codul muncii este aplicabil prioritar raporturilor juridice de muncă întemeiate pe un contract individual de muncă.
Totodată, art.60 alin.1 din Statutul profesiei de consilier stipulează, că pentru activitatea sa profesională, consilierul are dreptul al o remunerație de bază, stabilită prin negociere pentru consilierul juridic ce are statut de salariat sau conform legilor speciale pentru cel numit în funcție.
În cauză, recurenta este consilier juridic numit în funcție în cadrul Prefecturii M, fiindu-i aplicabile dispozițiile Legii 188/1999, ca drept comun pentru toate categoriile de funcționari publici.
Nu poate fi primită critica recurentei, în condițiile în care, deși este similar cu regimul salariaților, regimul juridic de drept comun aplicabil funcționarilor publici prezintă numeroase particularități, cea mai importantă derivând din actul de investire într-o anumită funcție publică.
Din această perspectivă, deși în cazul funcționarului public există un acord de voințe, întrucât numirea unei persoane în calitatea de funcționar public se realizează numai cu consimțământul său, nu ne aflăm în prezența unui contract individual de muncă, în accepțiunea Codului Muncii, ci a unui contract de drept public sau de drept administrativ, astfel cum a fost definit în doctrină, în cazul căruia libertatea contractuală a părților este în cea mai mare parte suplinită de legiuitor, nefiind posibilă negocierea individuală.
În aceste condiții, corect a reținut instanța de fond că prevederea art.60 alin.2 din Statutul profesiei de consilier juridic, făcând referire expresă la negocierea prestațiilor suplimentare, îi vizează exclusiv pe consilierii juridici angajați în baza unor contracte individuale de muncă, susceptibile de negocierea unor clauze suplimentare, cum ar fi clauza de mobilitate și cea de confidențialitate.
De altfel, aceste clauze specifice sunt prevăzute numai de Codul Muncii, nu și în dreptul comun aplicabil funcționarilor publici.
Față de considerentele expuse mai sus, în baza art.312 Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței nr.139 din 31 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Mai 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
red. Jud.DU
tehnored.FP. 03 Iunie 2008
jud.fond.AO
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti, Teodora Bănescu, Doina Ungureanu
