Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1160/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--10.09.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.1160
Ședința publică din 5 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Răzvan Pătru
JUDECĂTOR 2: Ionel Barbă
JUDECĂTOR 3: Rodica Olaru
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta recurentă Direcția Județeană de Statistică C-S împotriva sentinței civile nr.599/21.05.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați, și, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, pentru toți reclamanții lipsă, se prezintă doamna, lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentanta reclamanților depune la dosar împuternicire, întâmpinare și practică judiciară.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată finalizată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta reclamanților solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul C-S sub nr-, reclamanții, și au chemat în judecată pârâta Direcția Județeană de Statistică C-S solicitând obligarea pârâtei să-i acorde drepturile salariale reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, calculate pentru perioada 01.01.2005-01.04.2008 perioadă în care au fost suspendate abuziv prin OUG nr. 92/2004 și includerea celor două suplimente în cadrul deciziei de numire în funcție a fiecărui reclamant.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt funcționari publici în cadrul Direcția Județeană de Statistică C- De asemenea, reclamanții au susținut că dreptul la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt prevăzute de art. 31 alin.1 lit. c și d din Legea 188/1999( art. 29 alin.1 înainte de republicare). Prin art. 44 din OUG 92/2004 s-a dispus suspendarea aplicării acestei prevederi legale până la data de 31 decembrie 2006. Reclamanții au susținut însă că suspendarea dreptului la aceste sporuri nu presupune pierderea acestor drepturi. De asemenea a învederat instanței că dispozițiile de suspendare sunt contrare prevederilor art. 16 alin.1, art. 41 și art. 53 din Constituția României și li se cuvine plata sumelor reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare pentru perioada solicitată și înscrierea acestor drepturi în decizia de numire în funcție.
Pârâta Direcția Județeană de Statistică C-S a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a instanței, excepția netimbrării și a prematurității cererii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nefondată.
În motivarea excepției necompetenței instanței, pârâta a susținut că, având în vedere calitatea reclamanților de funcționari publici, competența soluționării prezentei cauze aparține instanței de contencios administrativ, conform disp. art. 109 din Legea 188/1999. În ceea ce privește excepției netimbrării, pârâta a susținut că reclamanții trebuiau să achite taxa judiciară de timbru, deoarece acțiunile în contencios administrativ se timbrează pentru fiecare capăt de cerere, cu o taxă fixă. Referitor la excepția prematurității, pârâta a susținut că până la intrarea în vigoare a legii privind stabilitatea sistemului unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007-2008, Ordonanța 6/2007 cu modificările ulteriore reglementează salariile și alte drepturi salariale, în momentul actual neexistând un cadrul legal privind cuantumurile și condițiile de acordare a suplimentului postului și cel corespunzător treptei de salarizare.
Prin sentința civilă nr.599/21.05.2008, Tribunalul C-S respins excepția netimbrării acțiunii, a respins excepția prematurității formulării acțiunii, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâta Direcția Județeană de Statistică C-S, a obligat pârâta să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, astfel: reclamantei - pentru perioada 16.03.2006 - 01.04.2008, reclamantei - pentru perioada 07.05.2007 - 01.04.2008, reclamantului - pentru perioada 14.01.2008 - 01.04.2008, iar celorlalți reclamanți pentru perioada 01.01.2005 - 01.04.2008. și a respins cererea reclamanților privind includerea celor două suplimente în cadrul deciziei de numire în funcție, reținând că
În ceea ce privește excepția netimbrării acțiunii, instanța a reținut că, în conformitate cu disp. art. 15 lit.a din Legea 146/1997, sunt scutite de plata taxei de timbru acțiunile referitoare la "orice drepturi ce decurg din raporturi de muncă", acesta fiind și cazul în speța de față. Astfel, prin cererea ce face obiectul acestui dosar, reclamanții au solicitat obligarea pârâților la plata unor drepturi salariale, și în consecință prezenta acțiune este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
Referitor la excepția prematurității formulării acțiunii, invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanța a reținut că este neîntemeiată, având în vedere faptul că suplimentele solicitate de reclamanți sunt prevăzute de art. 31 alin. 1 lit. c și din Legea nr. 188/1999. În consecință, nu se poate reține că nu există cadrul legal pentru acordarea acestor drepturi.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanții sunt funcționari publici în cadrul Direcția Județeană de Statistică C-S, iar în perioada 01.01.2005-01.04.2008 le-au fost suspendate drepturile privind suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază.
Referitor la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare instanța reține că dreptul reclamantului - funcționar public, la plata acestora a fost reglementat prin art. 31 alin. 1 lit. c și din Legea nr. 188/1999.
Prin art. 44 din OUG 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005 și art.48 din OG 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006 s-a dispus suspendarea aplicării dispozițiilor art. 29 alin.1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 (art. 31 alin. 1 lit. c și după republicarea legii), pentru perioada 2004 - 2006.
Raportul de serviciu dintre funcționarul public și autoritățile sau instituțiile publice din care acesta face parte trebuie să se bazeze pe principiul bunei-credințe, al consensualității obligațiilor și drepturilor, inclusiv cele pecuniare căzute în sarcina fiecărei părți, cu îndeplinirea și realizarea obligațiilor și răspunderilor ce decurg din fișa cu atribuțiile de serviciu, dar și cu plata integrală a muncii prestate, având în vedere complexitatea, importanța și finalitatea muncii. Condițiile în care aceste drepturile salariale sunt stabilite trebuie efectuate în sprijinul realizării și aplicării normelor juridice, inclusiv cele cuprinse în Legea nr.188/1999, republicată.
Normele legale de suspendare a aplicării dreptului la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare pentru anii 2004 - 2006 nu mai sunt în vigoare la data sesizării instanței, iar din interpretarea logică, sistematică și cronologică a actelor normative mai sus enunțate, raportat la art.64 al.3 din Legea nr.24/2000 privind tehnica de elaborare a actelor normative, față de formularea acestui text de lege în sensul că "dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare", rezultă că suspendarea unui act normativ are ca efect doar amânarea până la un termen cert și determinat a aplicării acestuia, însă acest fapt nu poate duce la suprimarea definitivă a efectelor actului normativ afectat de suspendare.
Prin art. 38 din Codul muncii se prevede, în mod imperativ, că drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu. De aceea, fiind un drept câștigat, derivat dintr-un raport de muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare nu puteau fi anulate prin actele normative menționate. De altfel, aceste dispoziții legale nu conțin vreo referire la eventualitatea desființării dreptului la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, ci doar la suspendarea exercițiului acestui drept.
În atare situație, suspendarea exercițiului dreptului la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp prin nici o dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența și nici nu s-a constatat neconstituționalitatea textului de lege ce prevede acest drept.
Ca urmare, pentru ca un drept prevăzut să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat în perioada pentru care exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlăturat.
De aceea respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate, în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să se bucure efectiv de acestea pentru perioada în care sunt prevăzute de lege.
Așa fiind, instanța a apreciat că suspendarea, în două rânduri succesive, a aplicării disp. art. 31 alin. 1 lit. c și din Legea nr.188/1999 nu echivalează cu abrogarea acestei prevederi legale și că efectul actelor normative OUG 92/2004 și OG 2/2006, a fost doar acela de a amâna începutul exercițiului dreptului subiectiv al reclamantului la încasarea indemnizației reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare pe perioada 2004 - 2006, motiv pentru care în temeiul art. 31 alin. 1 lit. c și din Legea nr.188/1999 și art.18 din Legea nr.554/2004, acțiunea va fi admisă pentru reclamanta - pentru perioada 16.03.2006-01.04.2008, pentru reclamanta - pentru perioada 07.05.2007-01.04.2008, pentru reclamantul - pentru perioada 14.01.2008-01.04.2008, iar pentru ceilalți reclamanți - pentru perioada 01.01.2005-01.04.2008.
Referitor la cererea reclamanților privind includerea celor două suplimente în cadrul deciziei de numire în funcție, instanța a respins-o, având în vedere că aceasta presupune acordarea sporurilor și pentru viitor, ori în acest caz creanța nu este născută și poate fi influențată ulterior de modificări legislative sau ale raporturilor de muncă dintre părți.
În consecință, instanța a respins excepțiile invocate prin întâmpinare și a admis în parte acțiunea, respingând cererea reclamanților privind includerea celor două suplimente în cadrul deciziei de numire în funcție.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta Direcția Județeană de Statistică C-S a declarat recurs, solicitând admiterea recursului.
În motivarea recursului, pârâta a invocat excepția prematurității cererii, conform art.31 alin.3 din Legea nr.188/1999, republicată privind Statutul funcționarilor publici, se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare.
În prezent, Ordonanțanr.6/2007 cu modificările ulterioare, reglementează drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007 și anul 2008.
De asemenea, învederează instanței că în momentul actual nu există cadrul legal privind cuantumului și condițiile de acordare a suplimentului postului și cel corespunzător treptei de salarizare, prin urmare, solicită să se constate că sentința este nelegală prin urmare să se admită excepția invocată.
Suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare sunt drepturi salariale suplimentare, precum și sporul de stabilire și prima de vacanță, a căror stabilire, acordare, modificare ori încetare intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului, iar aplicarea dispozițiilor prevăzute de art.31 alin.(1) lit.c și d din Legea nr.188/1999 republicată, a fost suspendată până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare, așa cum este prevăzut la art.1 alin.1 din OG nr.6/2007, modificată prin OG nr.9/2008, acte normative care sunt încă în vigoare.
Consideră, pârâta Direcția Județeană de Statistică C-S, faptul că nu are temei legal pentru includerea unor sume în buget, reprezentând plata acestor suplimente, întrucât prin nicio dispoziție legală nu se prevede modalitatea și nici cuantumul de acordare în concret a acestor drepturi salariale.
Modalitatea și cuantumul de acordare în concret a acestor drepturi salariale este atributul exclusiv al legiuitorului, instanța de judecată neputând să se substituie legiuitorului întrucât s-ar încălca prevederile art.124 alin.1 din Constituția României, republicată, potrivit cărora justiție se înfăptuiește în numele legii.
Reclamanții, și au depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.
Analizând actele dosarului, criticile recurentei prin prisma dispozițiilor art. 304 din Codul d e procedură civilă și examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 3041din Codul d e procedură civilă,Curtea de Apel constată următoarele:
Reclamanții au calitatea de funcționari publici în cadrul Direcției Județene de Statistică C
În această calitate, reclamanții au solicitat în prezenta cauză obligarea Direcției Județene de Statistică C S la plata suplimentului postului în procent de 25% și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare în procent de 25%, precum și obligarea pârâtei la includerea acestor sporuri în salariul de bază al reclamanților.
Curtea constată că temeiul acordării suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare a fost indicat de reclamanți ca fiind art. 31 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici.
Curtea observă că drepturile solicitate de reclamanți sunt reglementate de dispozițiile art. 31 alin. 1 din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, conform cărora "pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de bază;
b) sporul pentru vechime în muncă;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
Curtea observă, totodată, că în perioada 2004-2006, prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005, și prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006.
De asemenea, Curtea reține că în numerotarea anterioară republicării din anul 2007, art. 31 din Legea nr. 188/1999 era numerotat ca art. 29.
În aplicarea dispozițiilor actualului art. 31 (fost art.29 din Legea nr.188/1999) - text introdus prin Legea nr.161/2003 - Agenția Națională a Funcționarilor Publici a elaborat un proiect de act normativ privind salarizarea funcționarilor publici, proiect care instituia, conform dispozițiilor art. 29 din Legea nr.188/1999, mecanismul de stabilire a salariului funcționarilor publici, compus din cinci componente: salariul de bază, suplimentul postului, sporul de vechime, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, alte prime și sporuri.
Curtea observă însă că acest proiect de act normativ nu a fost promovat până în prezent, astfel că nu există baza legală pentru calcularea (cuantificarea) și acordarea suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare.
Curtea reține, în același sens, că obligarea pârâtei la plata sporurilor respective în procent de 25% este lipsită de temei legal, neexistând nici o reglementare în baza căreia să se poată identifica acest cuantum.
Curtea constată, în acest sens, că pentru a fi posibilă cuantificarea (calcularea) suplimentului postului și a suplimentului gradului, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea (executarea) art.29 alin.(1) lit.c) și d) din Legea nr.188/1999, atribuție ce revine fie legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie Guvernului, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective din Legea nr.188/1999.
Curtea reține că prin deciziile nr. 818/2008, nr. 819/2008 și nr. 820/2008, (toate fiind publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008), Curtea Constituțională a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, "sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative".
Curtea apreciază că - în condițiile în care nu este reglementată modalitatea de calculare a suplimentului postului și a suplimentului gradului - acordarea acestor drepturi presupune, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume de bani imposibil de calculat, iar, pe de altă parte, eventuala cuantificare de către instanță în raport cu diverse criterii, reprezintă o nesocotire a Deciziei Curții Constituționale nr.820/2008, în cuprinsul căreia s-a reținutexpressis verbiscă "instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative", astfel că nu au nici competența de a se substitui legiuitorului ori executivului în privința acordării efective a unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este pasibil de exercitare efectivă.
În raport cu dispozițiile deciziilor Curții Constituționale menționate mai sus, Curtea apreciază că instanțele judecătorești nu au posibilitatea de a acorda un spor salarial al cărui cuantum nu a fost determinat de autoritățile competente.
Chiar dacă nu se poate lua în considerare suspendarea legală a aplicării textului art. 31 din Legea nr. 188/1999, Curtea apreciază că nu se poate face în cauză o analogie cu situația litigiilor având ca obiect plata primelor de concediu cuvenită funcționarilor publici, întrucât în cazul acordării primei de concediu, dispozițiile Legii nr.188/1999 erau lipsite de orice echivoc, sub aspectul cuantumului primei respective, dispozițiile art. 34 alin. 2 - devenit ulterior art. 35 alin. 2 - din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, prevăzând că "funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primăegală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat".
Or, în cazul suplimentului postului și al suplimentului corespunzător treptei de salarizare nu există nici o dispoziție legală care să permită instanțelor să stabilească un cuantum al acestor sporuri, în condițiile în care instanțele nu au competența de a stabili ele însele acest cuantum, conform deciziilor Curții Constituționale menționat mai sus.
În consecință, Curtea consideră că instanța de fond a pronunțat soluția recurată cu aplicarea greșită a legii, reținând în mod nefondat existența obligației de plată a suplimentului postului și al suplimentului corespunzător treptei de salarizare către reclamanți - funcționari publici în cadrul Direcției Județene de Statistică C S, fiind, așadar, incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 punctul 9 Cod de Procedură Civilă.
Având în vedere cele arătate mai sus, în conformitate cu art. 312 alin. 1 și 3 Cod de Procedură Civilă, apreciind că este întemeiat recursul formulat de pârâta Direcția Județeană de Statistică CSî mpotriva sentinței civile nr. 599/21.05.2008, pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr-, Curtea îl va admite.
În consecință, Curtea, rejudecând cauza, va modifica sentința civilă recurată în sensul că va respinge cererea reclamanților privind obligarea pârâtei la plata suplimentului postului în procent de 25% și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare în procent de 25%, precum și obligarea pârâtei la includerea acestor sporuri în salariul de bază al reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâta Direcția Județeană de Statistică CSî mpotriva sentinței civile nr. 599/21.05.2008, pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr-.
Modifică sentința civilă recurată.
Respinge cererea reclamanților privind obligarea pârâtei la plata suplimentului postului în procent de 25% și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare în procent de 25%, precum și obligarea pârâtei la includerea acestor sporuri în salariul de bază al reclamanților.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5.11.2008
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
red. -9.12.2008
tehnored. -9.12.2008; 2 ex.
prima instanță:Tribunalul C-
Judecător:
Președinte:Răzvan PătruJudecători:Răzvan Pătru, Ionel Barbă, Rodica Olaru
